În ultimele săptâmâni deci am început să caut frenetic prin Constituţie şi legi, descoperind site-ul Camerei Deputaţilor, unde stau aşa de frumos înşirate pe ani Constituţiile, legile, hotărârile şi celelalte acte care au trecut de-a lungul anilor prin Parlament şi nu numai, ca mărgelele pe aţă. Ele sunt copiate şi pe multe alte site-uri din România.
http://www.cdep.ro/pls/dic/legis_acte_parlam
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
Dar cine să le acceseze dacă nu am ştiut de ele şi nu ne-a păsat?
În sfârşit. Deci căutând pe acel site am dat de capătul unui lanţ vicios legislativ care începe în... anul 1997.
Voi încerca mai jos să simplific, să refac acest drum sinuos şi să sintetizez informaţiile pe care astfel le-am "descoperit". Constat cu amărăciune că nimic din marile probleme legislative care macină România de azi nu sunt cunoscute pentru că publicul românesc s-a dat pe mâna presei şi joacă pe încrederea în politicienii care-i reprezintă.
Voi începe cu înrămarea a cuprinsului Constituţiei din site-ul Camerei Deputaţilor unde fiecare articol poate fi accesat prin clic.
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339
Nu credeam că voi avea alte surprize la scrierea acestei postări de sinteză. Dar iată că m-am blocat din nou. Citind din nou articoul 73 de mai sus am văzut că există un tip de legi numit legi constiuţionale.
ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
etc.
Disperat, m-am dus să mă uit şi la alţii să văd dacă au aşa ceva. Lois constitutionelles. Nu sunt. Pun aici pentru referinţă în tot ce va urma şi link-ul la Consituţia din 1958, în vigoare în Franţa.
http://www.assemblee-nationale.fr/connaissance/constitution.asp
Este vorba de legi de revizuire a Constituției care urmează să fie aprobate prin referendum. Un exemplu este acest Proiect de lege care a murit anul trecut în Parlament. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=12163
(Dacă tot suntem aici pot să menţionez că nu văd în baza de date a proiectelor legislative din Parlament http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home?cam=2 în 2013 sau 2014 nici un alt proiect de lege pentru modificarea Constituţiei. Atunci despre ce vorbeşte Petre Roman sau cum l-o fi chemând în ultima sa intervenţie? http://www.cotidianul.ro/procesul-de-revizuire-a-constitutiei-este-in-cea-mai-mare-parte-incheiat-230304/)
Deci să continuăm discutarea Articolului 73 de mai sus. Legile organice sunt un tip special de legi care sunt prevăzute în Constituţie în Art.73 care prevede şi limitează aceste legi.
Dar pentru continuarea discuţiei trebuie să aducem aici alt articol
ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
etc.
Această lege de abilitare conform alineatului (2) are un termen limită (în jur de un an) după care expiră, ea fiind mereu reînnoită. Iată aici un exemplu de lege de abilitare 253/2009 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=10259 care a intrat în vigoare la 03.07.2009. Textul legii este aici http://www.cdep.ro/proiecte/2009/300/00/8/leg_pl308_09.pdf
Această lege era în vigoare la data emiterii ordonanţei OUG 103/2009 idp=10504 http://www.cdep.ro/proiecte/2009/400/90/9/oug499.pdf
Prin însuşi titlul acestei Ordonanţe, "pentru modificarea şi completarea legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului" ea este neconstituționala pentru că după Art.73 din Constituție (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; şi Art.115 (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Deci legea de abilitare a guvernului nu poate autoriza Guvernul să emită ordonanţe în zona legilor organice, iar legea de abilitare 253/2009, link-ată mai sus,normal, nu o prevede.
Acel referendum a fost anulat dar din alte motive reale sau nu http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_parliamentary_reform_referendum,_2009 (în România până şi lucrurile normale se fac altfel pentru a crea mereu confuzie şi a nu da şansa de a înţelege ce se întâmplă).
Dacă urmărim procesul legislativ http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect? care a intrat în Parlament ca proiect de respingere a Ordonanţei 103/2009 la 14-10-2009, probabil pentru a se încerca blocarea acelui referendum neconstituțional vededm că a ieşit peste aproape 3 ani la 12.04.2012 ca Legea 62/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului în această formă http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf, care este o formă minimalistă a OUG-ului iniţial, din care nu se regăsesc decât aspectele referitoare la modificarea legii 3/2000.
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22286
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=3&an=2000
Însă partea cea mai interesantă din acest proces legislativ de aprobare/respingere a OUG 103/2009 este existenţa cuvântului organic ca şi caracter al legii pe site. Or aceasta, din nou, confirmă neconstituţionalitatea acestui tip de OUG conform Art.115 (1) citat mai sus.
Primul punct din Articolul 1 din 62/2012 nu face decât să confirme Art.10 din Legea 3/2000.
Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Acest articol nu este necesar deoarece se se suprapune peste alineatul (3) din Art.95 din Constituţie. Referendumul presupune o majoritate prezentă şi o majoritate de voturi pentru.
ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Celelalte două puncte din Legea 62/2012 modifică alte aspecte constituţionale, care la rândul lor au fost modificate neconstituţional de legea 3/2000.
Deci hai să aducem acum spre discuţie chiar legea 3/2000, care poate fi accesată prin link-urile de mai sus. Pentru asta cităm articolele 2, 5 şi 10.
Art. 2. - (1) Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.
(2) În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.
(3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.
Art. 5. - (1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Aceste două articole nu pot fi corecte nici din punct de vedere logic, căci este vorba de un singur referendum, după cum spune titlul, la singular. Dacă ar fi fost vorba de mai multe tipuri de referendumuri, legea ar fi trebuit să se cheme Lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor. Dar, deşi legea se cheamă legea referendumului, în ea sunt pitite vreo 3 tipuri diferite de referendumuri, din care unul e neconstituţional iar la altul se dă un necesar de voturi diferit ca la al treilea.
Prin denumirea ei, LEGE nr.3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, această lege, conform Constituţiei, Art.73 (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; citat mai sus este o lege organică şi nu una constituțională. Dar ea are atribute constituționale, întrucât defineşte un nou tip de referendum şi anume cel local, care nu este prevăzut în Constituție. Caracterul naţional al referendumului este definit în Constituție în
ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
În Articolul 95 citat mai sus care vorbeşte de demiterea preşedintelui caracterul referendumului este implicit naţional.
De asemeni şi inţiativa de modificare a Constituţiei din
ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Revizuirea Constiuţiei şi referendumul care poate să urmeze având caracter naţional.
Această lege a fost iniţiată ca proiect în 1997 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341 de un grup de 6 parlamentari
6 deputati+senatori, din care:
deputati - PDSR: Afrăsinei Viorica, Bara Radu Liviu, Gaspar Acsinte, Năstase Adrian
senatori - PDSR: Cozmâncă Octav, Predescu Ion
În mod paradoxal, referendumurile de care ştiu eu acum au fost organizate numai prin OUG (în mod neconstiuţional) şi niciodată prin Decret Prezidenţial, Parlamentul, conform Art.90 având numai rol consultativ în iniţierea procesului de referendum. Practic nu găsesc nici un referendum organizat din 90 până astăzi care să fi fost făcut la iniţiativa Preşedintelui, aşa cum prevede Constituţia.
Dar această lege mai are şi "meritul" separării (prin definerea de două ori) a majorităţii necesare în cazul referendumului.
Art. 5. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Aceste definiri, care nu au fost incluse în Constituţie sau prevăzute în aceasta ca fiind posibil de stabilit prin lege organică nu sunt necesare, deoarece fără nici o precizare referendumul înseamnă consultarea voinţei poporului, deci voturile a jumătate + 1 din alegători într-un sens sau în altul, sunt amândouă ambigue, neprecizând clar prezenţa sau numărul de voturi pentru. Prima definiţie seamănă mai mult cu o prezenţă de 50% dar nu spune care este necesarul de voturi pentru iar cea de a doua seamănă mai mult cu un necesar de 50% voturi pentru care automat implică şi prezenţă. Cele două articole discriminează între cele două tipuri de referendumuri dar mai mult decât atât deschide calea abuzurilor în următoarele legi de care sper să vorbesc mai jos.
Referendumul nu este decât de un singur dar poate fi iniţiat în mai multe moduri diferite. De către preşedinte, conform Art.90 şi de către Parlament sau 500,000 cetăţeni conform Art.95. sau 150.
ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Dar legea 3/2000 din care s-a citat mai sus prevede două moduri diferite de evaluare a rezultatelor referendumului.
Ea a fost aplicată deja la referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003
http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendumul_constitu%C8%9Bional_din_Rom%C3%A2nia,_2003
Interesant felul cum au fost date rezultatele, ca şi cum prezenţa obligatorie ar fi fost de 50% iar voturile pentru au necesitat o majoritate din acest 50%... Practic după un mic calcul împărţind cei care au votat da la total cei care au votat adică 8.915.022 la 17.842.103 rezultatul este... 0.499662063379, adică 49,966 %. Acest referendum, conform celor 2 articole din legea 3/2003 nu ar fi trecut dacă referendumul ar fi fost pentru demiterea preşedintelui... şi majoritatea calculată că în Articolul 10 (2). Cu foarte puţin... Exact cum s-a întâmplat la referendumul din 2011. Dar conform Articolulului 5, în la referendumul pentru revizuirea Constituţiei din 2003 ar fi trecut şi cu numai 25%.
Deci conform acestui precedent, legea s-a aplicat cu 50% necesar prezenţi din care 50% să fie de acord, adică 25% din numărul total de alegători să fie de acord, foarte aproape de noua lege 341 din 2013 de care voi vorbi mai jos. Dacă astăzi s-a ţine un referendum similar, ar trece cu practic 25% din voturile celor cu drept de vot exact ca în legea 341 din 2013.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendum_pentru_demiterea_pre%C8%99edintelui_Rom%C3%A2niei,_2012
Însă atenţie! În 2013 a apărut legea 341. După multe meandre şi o şedere aiurea pe la CCR (Doi din iniţiatorii legii 3/2000 care stă la baza 341/2013, ei listaţi mai sus, Gaspar Acsinte şi Ion Predescu au fost judecători la CCR până în 8 iunie 2013) a fost publicată în Monitorul Oficial, după cum am spus la început, la 16 decembrie 2013, dar conform ultimului articol, cu dată de aplicare peste un an.
Această lege prevede doar în cazul referendumului pe alte probleme decât pentru demiterea preşedintelui o prezenţă abisală de 30% cu un necesar de voturi pentru de 25%.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/F1097217781/pr159_13.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13300
http://jurnalul.ro/stiri/observator/aspazia-cojocaru-ion-predescu-si-acsinte-gaspar-isi-incheie-azi-mandatele-la-ccr-645069.html
http://www.ccr.ro/fosti-judecatori
Interesant cazul Iuliei Moţoc care a demisionat ziua următoare după publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, la 16 decembrie 2013.
Deci ce stat de drept este acela unde doi din judecătorii de la Curtea Constituţională examinează legea 341/2013 care provine din cea pe care chiar ei au iniţiat-o în 1997 şi anume 3/2000 şi o accentuează prin scăderea prezenţei la 30% şi menţine majoritatea de voturi necesare pentru la 25%, o găsesc constituţională şi a doua zi îşi încheie mandatul de 9 ani la acea curte?
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341
În cazul referendumului pentru demiterea Preşedintelui, legea în vigoare (tot neconstituţională), care stabileşte majoritatea de voturi necesară pentru demiterea preşedintelului total diferit, la 50% este legea 62/2012 de care am vorbit mai sus, care pur şi simplu preia articolul 10 (2) din legea 3/2000.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10504
În ceea ce priveşte starea curentă de fapte, circulă în presă un zvon lansat de Ponta şi Antonescu despre un referendum despre revizuirea Constituţiei odată cu alegerile Parlamentare în mai "după OUG-ul" lui Boc.
Aceasta nu se poate din mai multe motive.
- Conform site-ului Camerei deputaţilor iniţiativa a fost încheiată definitiv prin respingere " încetarea procedurii legislative prin respingere definitiva de către Camera Deputatilor" la 21.05.2013 cu 259-49 voturi şi 18 abţineri.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12163
- Comasarea referendumului cu alegerile Europene nu poate avea loc după OUG 103/2009, aka Legea lui Boc din presă pentru că acea parte a ordonanţei care se referea la organizarea referendumului nu a fost preluată prin Legea 62/2012 link-ată de mai sus şi pentru că este neconstituţională, organizarea de referendum făcându-se numai prin lege organică iar guvernul României post-decembrie nu a fost abilitat niciodată să emită ordonanţe în zona legilor organice după cum am spus mai sus în acest post. Art. 73 şi 115 din Constituţie precum şi din alte motive.
- Iniţierea de referendum, conform Constituţiei, nu se poate face decât de Preşedinte Art.90, 1/4 din membrii parlamentului cu aprobarea a 2/3, Art.150 etc. după cum am spus mai sus în acest post, condiţii care nu sunt îndeplinite, legea constituţională nr.
O altă ordonanţă guvernamentală neconstituţională, prin faptul că reglementează alegerile, iar
ARTICOLUL 73 spune că
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;
spune că pentru aceasta este necesară o lege organică iar în acelaşi timp
ARTICOLUL 115 spune că
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
este http://www.cdep.ro/proiecte/2012/400/60/3/oug.pdf
cu a sa lege de retro-aprobare 46/2012 al cărui proces legislativ poate fi urmărit aici http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12979
ordonanţă care a creat parlamentul monstruos cu 407 de deputaţi.
Dacă defilaţi până la capăt pdf-ul de mai sus veţi vedea a cui este semătura.
În panoplia Camerei Deputaţilor mai există o lege a referendumului, 375/2003, cea promulgată chiar înainte de referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003. Ea nu modifică însă cu nimic legea 3/2000 discutată mai sus.
http://www.cdep.ro/proiecte/2003/500/20/3/leg_pl523_03.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=4184
Pe acelaşi site în această pagină http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=23809&frame=0 se găseşte o listă lungă de modificări aduse legii 3/2000 până în prezent. În stânga, accesibile prin clic. Însă nici una nu modifică problemele discutate aici, adică existenţa a mai multe tipuri de referendumuri şi neconstiuţionalitatea ei prin conţinutul articolului 5.
Faimosul OUG 103/2009 "Legea lui Boc" invocată de Ponta în prima sa apariţie când a anunţat data referendumului pe care nu o cunoaşte fiindcă nu poate fi stabilită decât prin lege iar această lege nu a fost încă iniţiată în Parlament, este singurul act care încearcă să modifice acest articol, nu ştiu cum şi nici nu mă interesează fiindcă nu apare în legea 62/2012 de aprobare a OUG-ului 103/2009 deci modificarea nu mai există.
Părerea mea este că legea 3/2000 a fost de la început şi a rămăs neconstituţională, la fel ca şi referendumul care i-a urmat.
http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1
Chiar acum am citit undeva că se invocă crearea unui nou partid. Eu personal mă bucur însă că avem acum acces la datele referitoare la acţiunile politicienilor prin aceste site-uri şi putem să-i urmărim pentru a nu-şi mai face de cap.
Greutatea politicii nu trebuie să apese prea mult pe un partid sau altul sau pe o persoană sau alta.
Chiar acum am citit undeva că se invocă crearea unui nou partid. Eu personal mă bucur însă că avem acum acces la datele referitoare la acţiunile politicienilor prin aceste site-uri şi putem să-i urmărim pentru a nu-şi mai face de cap.
Greutatea politicii nu trebuie să apese prea mult pe un partid sau altul sau pe o persoană sau alta.
