Marea minciună de la Ministerul Muncii

(pentru cine folosește prin apăsare orice link din această postare se poate întoarce apăsând săgeata înapoi din stânga sus din browser, pentru a naviga în această postare folosiți roata mouse-ului ținând cursorul în dreapta paginii iar în site-urile înrămate în interiorul ramei).

De câteva zile am urmărit ipoteza conform căreia în România nu există numărul de pensionari arătat de autorități la Institutul Național de Statistică și Ministerul Muncii. Ceva ce am bănuit cu mai multe luni în urmă.

Există în România o entitate juridică cunoscută celor care s-au pensionat, menționată uneori vag în presă. Casa Națională de Pensii Publice din România. Ea a fost înființată în 2010 prin
După cum se poate vedea din pagina asociată din baza de date de la Camera Deputaților, de atunci ea a suferit multe metamorfoze. Forma inițială trimisă la promulgare, se află într-un pdf chiar la început în rama de mai sus și este greu de citit. Însă modificările ulterioare, găsite în josul paginii, după lista de acte juridice pe care le abrogă, nici măcar nu încerc, mi se pare prea complicat. Am căutat în textul legii cuvintele "ministerul muncii" și nu le-am găsit. Am găsit în schimb o sub-pagină în site-ul Ministerul Muncii care arată că CNPP este o "Instituție aflate în subordinea/ sub autoritatea ministerului".
La o altă pagină a site-ului Ministerului Muncii avem un pdf cu date statistice care arată printre altele numărul de pensionari din România, puțin peste 5 milioane, care este același cu numărul arătat de Institutul Național de Statistică, ale cărui date sunt preluate de Biroul Electoral central.

Mai departe am încercat să investighez problema folosind mijloace contabile.

De pe net de pe diverse site-uri identice am găsit procentajul contribuțiilor de pensii din salariul brut și raportul contribuției angajați/angajatori.

Ele ar fi după cum urmează.

26,3%, pentru condiții normale de muncă (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator);

31,3%, pentru condiții deosebite de muncă (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator);

36,3%, pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, așa cum sunt prevăzute de Legea pensiilor (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator).
La ora când scriu această postare, 11 seara, luni 1 ianuarie în România, site-ul Casei Naționale de Pensii https://www.cnpp.ro/en/buget-bass a intrat în mentenanță și nu poate fi accesat. Ieri am putut însă descărca de pe site ceea ce ei numesc Bugetul Casei Naționale de Pensii. Oricum era imposibil de văzut pentru cei care nu au instalat aplicația Microsoft Office. Așa că am ridicat eu acel fișier pe Google drive care l-a convertit în html:

Tot "bugetul" CNPP este 58,029,360 mii lei iar raportul între contribuțiile angajaților și angajatorilor în "bugetul" de mai sus este 31,210,818 mii lei la 13,119,968 adică 2.378 și arată că majoritatea contribuțiilor erau în 2017 în zona "condiții speciale de muncă" (25,8% angajator 10,5% angajat).

Acest "buget" mai arată că angajatorii și angajații și-au plătit contribuțiile pentru pensie în anul 2017 (Dacă împărțim suma de 13,119,968,000 la 12 luni și la 4,700,000 (numărul de salariați din România adică 1,2 milioane bugetari, 0,4 milioane angajați la firme de stat și 3,1 la firme private) găsim suma de 232 de lei adică aproape de 10% din salariul mediu de 2400 lei).

Ministrul Muncii a arătat la un moment dat că aproape jumătate din angajatori nu au plătit contribuțiile. Această intervenție a ei de atunci a fost pentru influențarea publicului în sensul acceptării așa zisei reforme fiscale, prin trecerea contribuțiilor în totalitate la angajați.

Pe site-ul Camerei Deputaților se află pagina procesului legislativ al Legii bugetului de stat pe anul 2018. PL-x nr. 567/2017 La Anexa 3 avem lista "principalilor ordonatori de credite". Printre aceștia regăsim Ministerul Muncii, alți ordonatori de credite, mai mici sau mai mari, dar nu Casa Națională de Pensii. Am luat această listă și am încărcat-o într-un fișier pe Google drive. Dacă se adună totalul bugetelor fiecărui ordonator de credit se cade chiar pe suma Bugetului de Stat. Ordonatorul nr.12 este omis din listă în anexă dar dacă ar fi fost CNPP, bugetul ar fi fost mult mai mare sau cu 58 miliarde mai mare.

Dacă apăsăm în lista de mai sus pe link-ul Ministerul Muncii, regăsim bugetul acestui minister din acest proiect de lege pentru 2018. Suma totală a bugetului și celelalte sume este arătată însă și pentru anul 2017 adică 36.525.718 mii lei.

Vedem că tot bugetul Ministerului Muncii pe 2017 de 36.525.718 mii lei, semnificativ mai mic decât "bugetul" acestei Case Naționale de Pensii de 58,029,360 mii lei. Acest buget este de fapt jumătate din Bugetul de Stat al României pe 2017! (rama următoare).

De asemenea Ministerul Muncii are în bugetul lui sume pentru pensii, contribuții angajat, angajator, similare ca denumire cu cele din "bugetul" CNPP dar cu sume mult mai mici. La pagina 26 din fișierul pdf de mai sus (12 din anexă) avem "Pensii si ajutoare pentru batranete" 9.089.640 mii lei, număr mult mai mic decât numărul arătat pe pagina CNPP de 56,028,728 mii lei. La pagina 18 din pdf sau 4 din Anexă mai avem " Ajutoare sociale" în valoare de 10.165.983 mii lei. Aceste două sume formează "grosul" bugetului MM.

Pe de altă parte la Anexa 1 PL-x nr. 567/2017 sau sinteza Bugetului de Stat în același proiect de lege pentru Bugetul de Stat pe 2018 avem niște sume ciudate care nu se corelează cu Ministerul Muncii nici cu CNPP.

CONTRIBUTIILE ANGAJATORILOR = 535.442 mii lei (pagina 3)
CONTRIBUTIILE ASIGURAȚILOR = 1.003.414 (pagina 4 care cresc la 3.085.714 mii lei în 2018)
Pensii si ajutoare pentru batranete = 18.668.518 mii lei (pagina 21)


Conform paginii de statistici a Ministerului Muncii înrămată mai sus, pensia medie din România este de 900 de lei. Dacă împărțim această sumă de 9 miliarde la 900 și la 12 luni găsim un număr de pensionari sub 1 milion.

În ipoteza că suma din Bugetul de Stat - sinteză este cea corectă, de 18 miliarde, numărul de pensionari apare dublu sau sub 2 milioane, situație aproape la fel de catastrofală.

Concluzii. Eu tind să cred că Bugetul de Stat nu poate fi greșit fiindcă e aprobat în Parlament și văzut de atâta lume, Olguța Vasilescu a spus adevărul când a spus că 2 milioane de angajatori nu plătesc contribuțiile, poate numărul e același și pentru angajați, în schimb bugetul acestei Case Naționale de Pensii din subordinea Ministerului Muncii este complet fals, cu singurul scop de a arăta alt număr de pensionari, care este cu 3 milioane sau de 2.5 ori mai mare decât cel real. Un argument pentru acest lucru este și faptul că site-ul a fost pus pe mentenanță imediat ce am început să scriu această postare, în urmă cu câteva ore. (luni seara ora 11 - 1 ianuarie 2018). Acești 3 milioane de pensionari inexistenți servesc la scopuri ca falsificarea a alegerilor. De asemenea lipsa lor la apel arată adevărata calitate a sistemului de sănătate din România, media de viață, mai ales la țară, etc.. Dacă aceste numere, ultimele, sunt adevărate ele arată, împreună cu numărul similar de emigrați, dimensiunile catastrofei sociale din România, al cărei populație reală prezentă în țară este puțin peste 10 milioane, adică jumătate din numărul oficial.

A apărut deja pe un site o estimare a salariului mediu în România pe 2018
Procentul de contribuții pentru pensii, plătită numai de angajat este de 25% iar o mică parte este plătită și de angajator. Dacă aplicăm procentajul de 25% la 4162 și înmulțim cu 12 și 4,7 milioane de angajați aflăm exact suma de 58 miliarde lei care pretinde că o are bugetul CNPP!

De acum înainte românii vor ști că există acești pensionari fiindcă vor vedea deducerea pe statul de plată - fluturaș. Cine știe unde se duc banii însă. A. Pe mărirea pensiilor, din care unele indecente, suportate de toate firmele private din România!

E posibil ca toată această reformă fiscală să fi fost declanșată în urma semnalării marilor neregularități de la Bugetul de Stat și bugetul Ministerului Muncii CNPP.
Mă uit la această postare de fb a mea din 27 octombrie 2017. A fost chiar înainte de aducerea în prim plan media a reformei fiscale?

(Însă îmi amintesc că eu am semnalat prima dată această întrebare exact acum un an în 2 ianuarie 2017 într-un tabel de întrebări fără răspunsuri. Multe din acele întrebări și-au găsit răspunsul așa că nu le mai reproduc.)

Toate aceste manevre financiare sunt pentru acoperirea unei mari minciuni, aceea a lipsei la apel a cel puțin 3 milioane de pensionari.