În Legea Plafoanelor pe 2025 se pot urmări toate bugetele României din care numai două sunt stabilite prin lege, cel de Stat și cel al Asigurărilor Sociale. Totalul care însumează toate bugetele se numește Buget General Consolidat. Apropo, plafonul pentru Bugetul de Stat din Legea Plafoanelor a fost depășit cu 100 miliarde lei (totalul din tabel).
Din cifrele avansate pe diferitele publicații rezultă că avem un buget (de stat, care poate fi numit al ministerelor deși mai sunt și alți beneficiari mai mici) asemănător cu cel pe 2025, adică un fals uriaș, care promite și deficitul (Bugetului de Stat), care nu se va ști niciodată pentru că nu există o contabilitate a acestui buget, pe ministere sau centralizat. (Mai există și un deficit al Bugetului General Consolidat).
Din diverse estimări ca de exemplu înmulțind numărul de angajați ai ministerelor, cu exemplul cel mai important, cel al Educației, unde ponderea cheltuielilor o reprezintă salariile cu salariul mediu brut pe economie, rezultă că ministerele mari primesc o mică parte din sumele alocate prin această lege la buget, sub jumătate.
Astfel putem estima că se deturnează undeva la jumătate din suma prevăzută la cheltuieli.
Totul este o farsă și o fantezie menită să continue subjugarea României aflată sub ocupație străină. Tot ce vedeți în media, inclusiv conexiunile din contextul internațional recent improvizate pentru a da credibilitate momentului sunt piese de teatru.
Situații asemănătoare, cu falsificări uriașe ale bugetului sub diferite forme se pot întâlni și în alte țări, inclusiv SUA.
Google AI nu poate face distincție între deficitul Bugetului de Stat și cel General Consolidat.
În August 2021 am avut două postări pe fb, semnalând unele din aceste probleme însă pe atunci nu cunoșteam toată amploarea lor. La 12 noaptea între 20 și 21 August 2021 am avut un accident. În pregătirea accidentului a fost implicat ministrul de finanțe de atunci, Vîlceanu.
Problema de acum cu piciorul cred că a apărut în urma unei vizite programate cu luni în urmă pe 23 decembrie la doctorul de familie. A venit o asistentă cu mască și a cerut să-mi facă o examinare a picioarelor cu ochii închiși, adică să nu văd când îmi atinge degetele ca să vadă dacă am neuropatie.
12:43 PM Au mai dat o fumigenă, se întrunește casta. Tagma. Rolurile principale permanente din telenovela numită știri.
După promptitudinea cu care au venit sus și au început să clatine clădirea după ultima însemnare de mai sus, nu mă pot gândi decât la faptul că ei au "girul serviciilor din România". Au mai fost și alții, din care pot să menționez pe Fifor, posibil Daciana Sârbu, etc.. Însă primul "moș" care a stat sus chiar când m-am mutat a fost Pacepa.
Ocupația nu a început din 90 sau după 47 etc.. Ocupația a început de la înființarea Statului Român sau mai dinainte, când miezul României de azi se numea Ungrovlahia. S-a preferat această formă de ocupație soft până azi fiindcă populația s-ar fi opus unei administrații pe față, România fiind, ca întotdeauna, o sursă majoră de venituri, acum prin deturnări masive de la buget.
Eficientizată și disciplinată prin introducerea "dinastiei nemțești de Hohenzollern".
8:28 PM O recunosc chiar ei. Secuii și maghiarii sunt două popoare diferite, cu limbi și origini diferite.
Partea comună e că amândouă aceste popoare provin din Nepal. Dacă secuii sunt clanul Shakya în care s-a născut Buda, care erau foarte avansați spiritual și care s-au mutat în Europa cu un plan, maghiarii sunt magarii din Nepal, un clan războinic care a deservit drumul mătăsii ca mercenari și care au prădat Europa mai bine de o sută de ani înainte de a se stabili în Câmpia Panonică, tot acolo unde s-au stabilit hunii după moartea lui Attila.
Ceangăii din Moldova sunt chinezi din ultimul avanpost al drumului mătăsii care mai exploatau și sarea din Moldova de lângă Dacia ocupată de romani pe care o furnizau împreună cu mătasea romanilor care și-au cheltuit astfel tot aurul obținut din Dacia până la epuizarea zăcămintelor ușor de exploatat de la suprafață. Cu acest aur chinezii și-au construit o parte din marele zid. Angustia este Brețcu de astăzi.
