Nu știu, nu am timp să le revăd acum. De-a lungul timpului am postat etimologii la cuvinte românești, de obicei provocat de cuvinte găsite prin media. Întâmplător, la multe din ele am găsit etimologii greșite în DEX. Nu știu cum or fi celelalte, am văzut astăzi o știre că Academia nu mai are bani. Altă tâmpenie, Academia are o sumă alocată prin buget iar bugetul este cuprins în două legi aprobate la începutul anului.
Etimologia zilei. Astăzi, blana.
Mi-au căzut astăzi ochii pe niște fotografii cu oameni din Cornwall, Anglia. Kernowyon pe limba lor. Mi s-au părut familiari, adică seamănă cu mulți români de azi și cu dacii din statui.
În Wikipedia ei sunt urmașii adevăraților britoni, adică locuitorii insulei înainte de ocupația romană. M-am uitat pe lista de cuvinte și am găsit un cuvânt vechi proto-celtic. Blana. Mai precis wlana. Cuvânt destul de principal în vocabularul unei limbi. M-am uitat în DEX și m-a luat iar frustrarea pentru că acolo este dat de origine bulgărească iar limba bulgară nu are asemenea cuvânt (conform Google Translate). Ce pot să spun mai mult? Sunt discuții pro și contra dacă dacii erau înrudiți cu celții.
Mai este și flanea în Moldova care poate fi corupție din neologism sau cuvânt vechi.
https://en.wiktionary.org/wiki/flannel#Etymology
Nu vă uitați la ultima sursă care spun ei că e PIE, aia e chiar fantezie.
Tot căutând am dat peste sanscritul valana, care înseamnă undulare sau văluire (waving).
http://spokensanskrit.org/index.php?tran_input=valana&direct=se&script=hk&link=yes&mode=3
dar și încrețitură (a pielii). (Acest dicționar de sanscrită provine din surse mai mult indiene iar ei poate au uitat sensul de blană pentru că nu folosesc).
Cel mai apropiat cuvânt dintr-o limbă latină pe care s-o știu este vague în franceză. Ce e mai aproape, vague sau valana?
M-am întors înapoi la DEX unde coșmarul continuă. Vallum în latină nu înseamnă val de apă ci poate doar de pământ (întăritură). Există slavonul valu care poate veni și el adică sigur vine tot din sanscrită căci nu are alt loc de unde să mai vină.
https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=en&tl=it&text=wave
https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=en&tl=lt&text=wave
Updated Apr 5, 2019, 8:35 PM
https://dexonline.ro/definitie/vărsa
Etimologia zilei. Astăzi, vărsa.
După cum spuneam, în multe cazuri au luat cel mai asemănător cuvânt latin ca etimologie.
https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=la&tl=ro&text=versare
http://spokensanskrit.org/index.php?tran_input=varSA&direct=se&script=hk&link=yes&mode=3
Updated Mar 26, 2019, 6:18 PM
https://dexonline.ro/definitie/vărsa
Etimologia zilei. Astăzi, vărsa.
După cum spuneam, în multe cazuri au luat cel mai asemănător cuvânt latin ca etimologie.
https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=la&tl=ro&text=versare
http://spokensanskrit.org/index.php?tran_input=varSA&direct=se&script=hk&link=yes&mode=3
Updated Mar 26, 2019, 6:18 PM
https://en.wikipedia.org/wiki/Order_of_Vitéz#Name
Etimologia zilei. Astăzi, viteză.
Probabil mulți se întreabă. Ce vrea ăsta? Noi știm să vorbim, am învățat de la părinți, de la școală, din media. Din media. Media astăzi foloseste orice mijloc (scuzati pleonasmul) pentru a zăpăci oamenii (da, zăpăci este un cuvânt de origine dacă iar în sanscrită înseamnă lovit de copite). Ar avea mai puține șanse dacă lumea ar ști limbi clasice, ca latină și greacă, de ce nu, franceză, poate chiar sanscrită și limbile vecinilor.
Nu știu de ce îmi stăruia astăzi cu un cuvânt maghiar în minte. Vitez. De fapt era numele cuiva. Un poet. Dar are și o intrare în Wikipedia. În engleză.
Am găsit cuvântul și într-un dicționar etimologic maghiar. De origine croată. Mai este și un oraș în Bosnia.
https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/search/?list=eyJmaWx0ZXJzIjogeyJNVSI6IFsiTkZPX0xFWF9MZXhpa29ub2tfRjE0RDMiXX0sICJxdWVyeSI6ICJ2aXRleiJ9
Nimic în latină.
Nimic în sanscrită.
Nouă ne-a venit din franceză.
Orig. obsc. Peut-être d'un rad. onomat. vist- exprimant un mouvement rapide, subit (FEW t. 14, p. 533a).
http://www.cnrtl.fr/etymologie/vite
Onomat. Probabil onomatopoeic. Nu cred. (De ce au încercat să evite originea latină a unui cuvânt atât de important) (Mai au francezii un cuvânt, cravată, care vine de la... croați).
Avem și noi. Repede. Care e doar adjectiv. Nu putem folosi repeziciune, substantivul derivat din acesta fiindcă e prea lung.
Cu un corespondent tocmai în ... engleză, rapid! (Bine, vine peste tot din latinul rapidus, rapide în franceză, rapido în spaniolă).
Așa că am adoptat destul de bine viteză, pentru că oricum se suprapunea elegant peste viteaz, cuvânt pe care l-am avut și noi tot de la slavii din sud.
Interesant că în dicționarul sanscrit am dat peste o rădăcină care pare să fie la originea cuvântului rape în engleză. Nu rape planta, aia e o plantă din care se face un ulei de gâtit mult huilt de nutritionisti. Oare și din cauza numelui?
https://www.google.com/search?q=rape+%28plant%29
http://spokensanskrit.org/index.php?mode=3&script=hk&tran_input=rapa&direct=se
A și să nu uităm ager, care vine din tot din latină, agilis.
A, nu cred chestia scrisă aici. "Vulgar Latin *aetaticum". E posibil că vine din agilis. Pe vremea imperiului roman, media de vârstă (la noi, sanscrit) era de vreo 40 de ani. aetaticum a dat în română etate, dar nu știu cum, probabil ca neologism.
https://www.etymonline.com/word/age#etymonline_v_40876
Mă opresc aici. Ars longa, vita brevis.
A. Ce chestie. Vitesse, vioi, lively.
Updated Jan 17, 2019, 11:41 AM
Jan 17, 2019, 11:41 AM
https://www.google.com/search?q=processor+activity+windows
Etimologia zilei. Astăzi, prosop.
Cred că puțini din noii utilizatori Windows au fost atât de curioși încât să intre în zona în care Windows se arată pe sine însuși.
Țin minte că încă pe vremea clonelor de mini calculatoare americane PDP a căror memorie abia depășea câteodată 1 MB, cu viteze de ordinul mega herților exista un program care afișa cumva grafic, deși în mod alfanumeric, același lucru. Procesele, memoria alocată pentru fiecare, etc..
Era super-interesant în anii 80, așa a rămas și acum. Și mai interesant e că pe atunci ne descurcam cu ele și făceam aceleași chestii și în același timp cu PC-urile de azi, care sunt de mii de ori mai "doate".
Iată comanda pentru a accesa aceste informații în timp real. Se apasă simultan dar pe rând în această ordine tastele
<CTRL><ALT><Delete>. După ce apare meniul, alegeți Task manager.
Se alege apoi Detalii din partea de jos a ferestrei apărute astfel încât să apară lista de procese.
Veți vedea însă nu câteva ci zeci, uneori sute de procese cu mii de fire de execuție și un grafic. Tabul Performance deschide un grafic. Acest grafic arată nivelul de ocupare al procesorului (sau combinat a miezurilor). După ce graficul se liniștete, adică se termină procesele legate de aplicația însăși de monitorizare, veți mai vedea că majoritatea timpului Windows nu face mai nimic, și începe să se agite numai când apar comenzi sau cereri de execuție (programe, aplicații).
Nu există miezuri (cores) pentru câte procese, normal, ele sunt executate pe rând, procesorul sau miezul trecând de la unul la altul cu viteze inumane, în funcție de cererile și prioritățile fiecărui proces.
Mișcați puțin mouse-ul pe ecran sau "agățați" cu mouse-ul fereastra și mișcați-o încoace și încolo. Lansați altă aplicație și minimizați-i fereastra. Veți vedea că nivelul de activitate al procesorul se ridică, iar procesele necesare acestor activități ajung în vârful cozii de execuție.
Aparent însă, ele (procesele) rulează simultan.
Bănuim că așa funcționează și creierul omenesc. Undeva un procesor central sau mai multe, cu procese, care reprezintă memoriile sau oglinzile acțiunilor imediate.
Cel mai probabil procesorul sau miezurile centrale nu sunt partea conștientă de gândire. Partea conștientă de gândire este mai mult ca un device periferic, sau monitor. Cine se uită pe acest monitor?, întrebarea de bază sau de jde zilioane de bani.
Toată lumea știe. Te culci seara cu o problemă în minte și dimineața în mod magic te trezești cu problema rezolvată. Sau câteodată faci o chestie, repari ceva, te oprești fiindcă ai nevoie de o piesă, faci altceva, după care reiei când obții acea piesă.
În lumea IT acestea chiar se numesc întreruperi. Un proces se poate întrerupe așteptând nișe date. Timp în care procesorul sau miezul salvează starea acelui proces, apoi trece la alte procese, iarăși cu viteze de mă rog milionimi de secundă. Astfel unul, două, 4, etc. miezuri de procesor au grijă de sutele de procese care rulează aparent simultan în Windows sau Linux. Însă din aceste procese majoritatea nu fac mai nimic în majoritatea timpului.
Câteodată când nivelul de date este mare sau datele vin mai încet, ca de exemplu când deschizi un site sau chiar o poză, vei aștepta chiar și secunde pentru ca un proces să fie satisfăcut cu date (Aplicația Chrome de exemplu deschide câte un proces separat pentru fiecare site). Timp în care procesorul iar se duce pe la alte procese. Transferul execuției de la un proces, program sau aplicație la alta se numește în IT chiar așa. Multitasking.
Dacă e să mergem mai departe cu analogia, și eu am verificat această ipoteză de foarte multe ori, creierul la fel în cea mai mare parte a timpului merge la pas sau folosește ceva de ordinul 5-10% din capacitate. (Știm din trivia că media energiei folosită de creierul uman prin arderea la temperatură mică a glucozei cu ajutorul oxigenului este undeva la 100 wați).
Există, exact ca la PC-uri unde gamerii își pun radiatoare mari cu ventilatoare pe procesoare și indiferent de cât de noi și performante, mereu umblă să le overlock, problema eliminării din creier a acestor 100 wați. Ea se face prin circulația sanguină unde sângele care iese mai cald prin venele jugulare se răcește în plămâni, sau chiar direct de exemplu la persoanele fără mult păr în cap. (Chelia progresează cel mai probabil ca să compenseze îngustarea vaselor sangvine la nivelul pielii de pe cap și chiar sub cutia craniană).
Există însă momente limită, când omul are nevoie să proceseze informații foarte repede.
Una din aceste nevoi este recunoașterea și memorarea fețelor.
Vezi pe cineva, timp de o secundă becul se aprinde, creierul procesează intens informația primită de la ochi după care, rezolvată sau nu problema trebuie să ia pauză din motive de... încălzire.
Ce te faci însă dacă acea persoană în momentul în care te uiți la ea pentru a-i recunoaște fața își pune mâna la față sub un pretext oarecare? Sau chiar zâmbește, se strâmbă sau se uită în altă parte?
De obicei pierderea momentului acela urmează cu pierderea interesului, creierul declanșând niște hormoni sau neurotransmițători care îi spun ok, trebuie să te protejăm de tine însuți și de curiozitatea ta, ia nu te mai uita la persoana ai. Și nu mai ai șansa de a o recunoaște și treci la alte activități.
Chestia chiar mi s-a întâmplat acum câteva minute. Un tip sau tipă era în spate la balconul neîngrădit cu un câine. Exact când m-am uitat la fața lui spre a-l recunoaște a dus mâna la față sub un pretext oarecare.
Mi s-a întâmplat de atâtea ori în ultimul timp și tot mai des. Mă uit la o persoană, duce mâna la față, mână care poate avea o mănușă, un pahar sau poziție.
Există însă și alte aspecte. Poate ține mâna în anumit fel, o poate ridica la o anumită înălțime și astfel îți introduce un mic virus în acel moment de procesare intensă. Se poate merge la schimbarea comportamentului tău pentru următoarele minute ore sau chiar zilei dacă nu ai multe experiențe de acest gen mai dinainte. Sau chiar dacă ai. Nu ai ce face.
Citeam undeva și nu mai știu unde că prin educația primită în școală, partea de creier, sau procesorul periferic (miezul) folosit în mod normal pentru recunoașterea formelor sau cortexul vizual, care de fapt este cam 1/3 din creier este antrenat în școală pentru citire până la nivelul în care citirea devine un act involuntar și inconștient. Tot acolo am citit că persoanele care citesc mult își pierd din capacitatea de a recunoaște fețe. Acesta ar fi un tip de prosopagnozie dobândită, la fel ca diabetul de tip II.
https://www.google.com/search?q=shape+recognition+area+of+the+brain+visual+cortex
https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=hu&tl=el&text=prosopagnosia%0Aface
Updated Jan 8, 2019, 6:37 PM
Etimologia zilei, Astăzi, găciți dvs.. Am scris așa de puține în ultimul timp. 3 luni am fost ocupat cu blogul de asemănări de care am început să mă satur. Oricum, i-am găsit pe cei mai importanți.
Astăzi mi-au căzut ochii pe o mini/mică biografie a lui A.E.Baconsky (AEBa), (ador scrierile mici unde autorii chiar trebuie să pună niște informații) scrisă pe o pagină n-am înțeles dacă e blog, de un autor care nu era familiarizat cu paginația sau redactarea, plină de neologisme ostentative și stângăcii de stil. Undeva era chiar scris, negru pe alb. Văr cu diplomatul, căruia și lui îi datorez multe, din care niște înjurături. (Între timp, cel puțin eu așa cred, am aflat cine e diplomatul, e un ungur pre nume Imre și am uitat cum. Harmath. Asemănare de-a dreptul izbitoare, ca majoritatea din blog).
Din acea pagină am înțeles că toată opera lui Baconsky de care probabil tot românul a auzit de prin școală (ce nume predestinat, sau ales, ca un Bacon rusesc) era un volum de poezii proletcultiste, ca să folosesc expresia autorului nemenționat, adică pro-comuniste și mai apoi gazetărie și freelancing într-o vreme când dacă nu lucrai erai probabil arestat. Dar asta nu s-a întâmplat fiindcă fiecare lucra sau se făcea că lucrează pe undeva.
Și omul Baconsky a sucit-o apoi la modernism (hă hă, ceea ce era modernism pe vremea aia, care a trecut și el ca toate și fiindcă după nu se putea nimic mai modernist decât modernismul, poate cei care au inventat termenul credeau că se va termina și literatura, au inventat apoi și post modernismul etc.) și critica regimului și s-a retras la cutremur, ca atâția alții. (Nu cred în moartea lui Toma Caragiu etc.. pentru că am văzut că era un ungur și el. Adică român evreu născut în Ungaria).
Cu Baconsky îmi pare destul de clar. Și-a luat numele, s-a băgat în regim, l-a iubit în public pe Lenin ca Păunescu pe Ceaușescu ca să și-l îngreuneze și mai apoi cu greutatea numelui să scuture puțin regimul. Și/sau să ne vaccineze.
Deturnări deturnări așa cum sunt mai toate "știrile" din media românească. Cuvinte cheie pe lângă știri de nimic pentru a deturna idei.
Ce vroiam să spun. Am citit tot acolo sau în altă parte că omul a tradus Mahabharata, poate chiar traducerea șchioapă pe care am citit-o după 90. Eram curios dacă omul a tradus-o din sanscrită. Chiar sunt curios dacă există sau a existat în România cineva care a tradus direct din sanscrită.
Încercând să-mi satisfac curiozitatea bineînțeles tot în oceanul internetului, am dat peste o frază sanscrită pe un site. Buddham saranam gacchami (topică, diateze, fără prepoziții). I go to the Buddha for refuge. Titlul unei mantre. Budiste bineînțeles. Și am fost intrigat de verb fiindcă știam că înseamnă a ghici fiindcă l-am inclus în lista mea de comparație româno-sanscrită. M-am dus iar la dicționar, verbul pe sens principal este a merge, uitasem, ce a dat probabil go în engleză (verb unic între limbile europene, mister rezolvat), și pe un sens mai jos în lista din dicționar înseamnă și a ghici. Într-un fel, are sens, pentru că a ghici înseamnă a merge (pe o versiune posibilă). Și vedem iar și iar ce complexă și minunată și plină de corelații este această limbă. Și ce mișto era vremea când mă ocupam de acea listă și nu de liste cu impostori populate cu sălbatici cu fața umană spălați pe creier de propria lor putere care provine din scrieri de la cei vechi ajunse pe mâinile lor.
Și în general. Ce mișto de scriitori. Se scoală de dimineaţă, fac jogging-ul, se duc apoi la tastatură și scriu băi frate! Bine asta dacă știu să scrie ce le place și celor mulți și celor puțini în același timp. Nici o altă grijă pe lumea asta.
Jan 8, 2019, 8:20 AM
http://www.tkinter.smig.net/QueenMarie/MammaRegina/images/09.jpg
Etimologia zilei. Astăzi, grivală. Auzit în Bucovina de la bunica Saveta (mătușa lui bunica).
DEX e bun la chestiile mai mărunte și mai ales la cele uitate de lume. Există o intrare, crivală, un cuvânt destul de comun în trecut, cu multe sensuri. Cu variația grivală. O unealtă ca un băț cu o ramificație în forma de V la capăt, pentru... prins șerpii!
Destul de recent, mă gândeam la răsunetul în engleză al acestui cuvânt. Grieve all.
Cam aceeași chestie, reiterată de numele fostului meu prof de franceză. Post all ache.
Bunica Saveta se îmbrăca în ie, avea ciroză, un picior amputat și se spunea, cam 70 de ani înainte de a muri, când eu aveam în jur de 8. Era o tipă optimistă, mânca pâine fără sare și avea sare cu potasiu. Spunea că a trăit mult în București unde a lucrat ca bonă pentru copii înainte de a se retrage în Capul Satului (Câmpulung Est).
Îmi mai amintesc o fază. Mult înainte de școala generală eram curios despre litere și întrebam pe oricine când găseam câte o carte cu titlul cu litere mari. Am găsit "din întâmplare" un manual de filozofie de liceu și ea m-a ajutat să silabisesc titlul. F I L O Z O F I E. Acela a fost primul cuvânt pe care l-am citit vreodată.
O altă fază. Mi-a povestit de mai multe ori că o soră de-a ei s-a înțepat cu o bucată de sticlă, din care s-a desprins o bucățică, i-a intrat în sânge și a ajuns la inimă și a murit. Știu că din pdv medical nu e posibil, vasele capilare sunt mult prea mici pentru a intra ceva în ele, iar în cele mai mari există presiunea sangvină sau tensiunea cum îi spunem noi, chiar în cele venoase. Cred că a fost o alegorie la fibra minerală (în mare parte silica, principalul component al sticlei) care începuse probabil să fie folosită în construcții.
Astăzi aproape oricine în SUA are undeva în casă o cutie cu praf de silica pentru pisici.
Fotografia aceasta îmi amintește de ea.
Updated Dec 23, 2018, 11:01 PM
https://emojipedia-us.s3.amazonaws.com/thumbs/240/facebook/138/face-with-cold-sweat_1f613.png
Etimologia zilei. Bunk, bunkers, debunk (rădăcină engleză)
Sună la fel ca banc în România dar înseamnă mit, în sens mai colocvial sau dacă vreți mai concret sau de fiecare zi. Poate de acolo chiar vine cuvântul banc în Românește. Prieten bun cu BS dar acceptabil în scris și vorbit. Bunkers, o tonă de bunk. Debunk, verb important, înseamnă a demitiza, a scoate pe dracul dintr-o tâmpenie și a lăsa tâmpenia goluță și stânjenită așa cum ar trebui ea să fie. Deci acum zilele astea văd că îmi cad mie prin sita rară a mediei românești în cap toate tâmpeniile din lume și s-ar părea că trebuie să le joc ca la tenis fiecare minge.
Updated Aug 6, 2018, 2:02 PM
Aug 6, 2018, 2:02 PM
http://brancusi.1dez.com/poze%20opere/full%20size/sarutul%201910.jpg
Etimologia zilei. Astăzi carte.
Poate am mai fost mistificat de-a lungul vieții mele o dată, de două ori sau de o sută de ori de dualismul verbului a (se) uita. La activ înseamnă a nu-ți aminti iar la reflexiv, a privi, folosire ce prevalează în vorbirea curentă. (Mistificat, de la mist, ceață, pentru că în română intrigat încă nu a ajuns la sensul ăsta, principal în engleză).
https://books.google.com/books?id=5WgJBAAAQBAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q=uita&f=false
Această (îm)potrivire semantică o adaug astăzi la lista lungă de întrebări care se pot clasifica în seria caracterizată odată de cațavencii "strămoșii ne-au lăsat prea multe sau totul nefăcut".
Sintagma lor era la mișto și se vroia moralizatoare/mobilizatoare dar în realitate cred că e așa. Adică bine, ei sau alții au păstrat o limbă timp de milenii, făcut o țară, două uniri, alfabetizare, industrializare, dar iată astăzi ni se pare că am fost cândva sabotați sau au făcut totul doar prea în mare și nu s-au uitat la detalii de unde iată astăzi ies din ce în ce mai mulți draci. Și ne apropiem de momentul în care vedem tot mai clar că țara nu a fost făcută pentru noi, a fost un trend atunci, se făceau țări peste tot, țara i-a ajutat pe ei să ne înrobească și să ne tâmpească în mod organizat.
“Voi nici nu ştiţi ce v-am lăsat aici” spunea Brâncuși când a pus 64 de piramidoane unul în capul celuilalt, Soarele cu zodiile tăiate în două și lipite invers, sau Soarele crăcit de pe poarta sărutului. "V-am lasat saraci si prosti, v-am gasit si mai saraci si prosti!" (alt exemplu, a lăsa, cu sens de a dărui și a părăsi, în același paragraf!)
https://www.google.com/search?q=poarta+sarutului&source=lnms&tbm=isch#imgrc=VB6ya-3faeVjTM:
http://www.godkingscenario.com/images/cobra_sun_disk.jpg
Dar am deviat prea mult. Hai să ne întoarcem la subiectul propus, etimologia cuvântului carte. DEX spune sec. Din franceză. Neologism târziu deci (neologisme au intrat masiv din franceză în română după ce, știți, ai noștri tineri au fost pe la Paris ca Zizi Lambrino din Bacău a lui Carol, la școala catolică).
Cei care știu franceză iarăși se blochează. În franceză e livre. În italiană e libro. O observație interesantă despre book-ul din engleză. Avem în română verb a buchisi, înrudit cu francezul bouquine. Și totuși strămoșii au ales pentru noi carte, cuvânt la care se miră (uită) un cârtitor pentru unii, cârtiță pentru alții ca mine.
http://www.cnrtl.fr/etymologie/carte
Updated Oct 14, 2017, 8:32 AM
https://dexonline.ro/definitie/urî
Etimologia zilei, anului și secolului. Astăzi, urât.
În DEX sunt date două etimologii, din două surse, una e latină și alta e ucraineană. Așa că mai vin eu cu una ca s-o lămuresc. (Nu e sanscrită, cred că e mai veche decât sanscrita).
Dar până atunci să ne mai uităm și la alte cuvinte asemănătoare ca pronunție și sens, ca de exemplu whore în engleză pentru care google și alții zic că vin de la carus și ar trebui să vină de la horere? (Acum văd că Google s-a apucat și de etimologii în engleză ceea ce nu-i rău, dar nu se pricepe).
https://www.google.com/search?q=whore+etymology&oq=whore+e+tymol&gs_l=psy-ab.1.0.0i13k1j0i13i5i30k1j0i8i13i30k1l2.4652.5995.0.8036.8.6.0.0.0.0.331.1010.3j1j1j1.6.0....0...1.1.64.psy-ab..2.6.1003...0j0i67k1j33i21k1j33i160k1.cgG7zx9-HCc
Ce contradicție pentru că noi avem horă din dacă ce seamănă cu hAra din sancrită dacă iar în engleză au numele Hary, similar cu Horia, în latină carus seamănă cu hara tot din sanscrită iar google spune că whore vine de la carus. Nu se poate.
De ce să zicem că urât vine de la horere din latină sau că vine din ucraineană (când se putea și invers, adică în ucraineană să vină din română iar în română de la dacă.
Mai mult ca sigur că dacii au auzit de Ur sau Uruk și ziggurat, cee ce a fost o chestie urâtă înr-adevăr, căci au venit alienii și au construit ziggurate, cu care prindeau oamenii, le luau a-urul și-i făceau sclavi și aurul îl exportau pe altă planetă. După un timp de câteva mii de ani s-au mutat în Egipt și America de Sud, zigguratele au devenit piramide iar ei făceau în continuare aceeași chestie și pentru asta avem mărturia indiană, ale căror vechi scrieri vorbesc despre sumer sau muntele Meru, care de fapt erau piramidele și zigurattele. (Cu piramidele sau ziguratele făceau cutremure iar cine intrau în raza lor de acțiune, era incapacitat cu infrasunete).
De ce nu au venit direct în Dacia să ia aurul, unde la Roșia Montana a fost sursa cea mai mare la suprafață în antichitate. Zigurattele aveau nevoie de energie solară ca să funcționeze și asta se putea numai în deșerturile din zonele tropicale.
Updated Sep 12, 2017, 7:51 AM
Sep 12, 2017, 7:51 AM
https://dexonline.ro/definitie/pastisa
Etimologia zilei. Astăzi, pastișa.
Un cuvânt cunoscut nouă tuturor dintr-un vers. "Și-o cioară pastișează veșnicia." Nu știu cine a scris versul și nu googălez acum așa de ciudă dar mi-l amintesc ori de câte ori aud o cioară în imenșii copaci din jurul cutiuței unde locuiesc.
Două chestii mă bântuie totuși. De ce o privighetoare americană mi-a cântat la Sussex toată noaptea timp de câteva luni în fiecare an, (într-o noapte pe la 4 eram treaz și ea nu cânta și am auzit pe un tip care a început să fluiere în grădina vecină, într-un anumit fel până ea a început să cânte iar). (Da, e aceeași privighetoare pe care o amintește Joan Baez într-o melodie, Your eyes were bluer than robin's eggs, arată cam ca o vrabie, dar de două ori mai mare, maro și cu pieptul și mai maro și cântă cam enervant).
Și de ce "cântă" ciorile pe aici prin copaci ore în șir.
Cât despre etimologie, franceză, cred că e aceeași rădăcină ca pentru englezul paste. Deci aveam cuvânt pentru paste, asta am vrut să spun.
Updated Aug 19, 2017, 12:42 PM
Aug 19, 2017, 12:42 PM
http://plato.stanford.edu/entries/hermeneutics/Etimologia zilei. Astăzi, hermeneutică. (Din ciclul din greșeală în greșeală).
Pornind e la un mișto al lui Pleșu sub forma unei greșeli strecurate intenționat într-un text, am mers puțin pe la dicționare și alte surse pentru a lămuri termenul.
N-ar trebui fiindcă hermeneutica este un cuvânt, concept și practică care toate mă sperie în același timp. Am mai spus-o. Putem găsi destulă filozofie în manifestările vieții contemporane cotidiene așa cum este și destulă religie în Biblie fără hermeneutică. (Poate hermeneutica chiar ne-a împiedicat la un moment dat să citim Biblia și pe mulți alții așa cum trebuie).
Știu de ce a făcut Pleșu gestul. A crezut că voi sări să-l critic pentru greșeală și pentru aducerea ororii în ziarul Adevărul, care și la dreapta articolului și mai jos nu e decât cancan, uitând de ce am scris eu într-o postare de blog despre Marx.
Nu este hermeneutică ce am aplicat eu la o frază fundamentală a lui Marx. Este pur și simplu găsirea unei inconsistențe uriașe, grosiere ca să mă exprim pe înțelesul lui Pleșu, care cere mereu neologisme, în "gândirea" forțată pe care Marx și mulți alții ne-o prezintă ca și filozofie, ca răspuns la comanda fermă a politicienilor zilei, secolului sau cine le-o fi cerut-o.
Filozoful este cel ce se miră și caută răspunsuri nu cel ce răspunde motivațiilor lucrative sau se ascunde sub câte o aniversare pentru a-și da drumul la retorică.
Hermeneutică este un cuvânt care vine clar de la Hermes, zeul grec antic al cărui unul din "epitete" era cel de mesager și care se dublează și ca nume de planetă, așa cum le stătea bine la toți zeii de pe atunci.
Încă din vechime probabil de când a apărut scrisul și cititul dar pun pariu (și câștig) că a fost aplicată și pe texte orale.
https://en.wikipedia.org/wiki/Hermeneutics#Talmudic_hermeneuticsMergând înapoi la definiția din Wikipedia după ce am trecut printr-o sumedenie de definiții contradictorii pot să scot aici fără grijă ca hermeneutica, la fel ca și exegeza, a fost la început un alt cuvânt pentru analiza textelor și a ajuns până la urmă o întreagă "filozofie", ceea ce nu era cazul.
Updated Jan 18, 2016, 6:55 AM
Jan 18, 2016, 6:55 AMhttp://spokensanskrit.de/index.php?script=HK&beginning=0+&tinput=+loca&trans=Translate&direction=AUEtimologia zilei. Astăzi, ochi.
Ce spune în DEX. lat oculus.
Ok dar limba rusă nu-i latină. De ce se spune la ei оси (se citește oci în românește), unul din cele mai de bază cuvinte din orice limbă și care se moștenește de departe.
Hai să ne uităm cu toții la sanscrită. Avem o întreagă familie de cuvinte care începe cu locana, care în transliterația Harvard-Kyoto se citește ca "ociana" în românește. Îmi aduc aminte acum. În românește avem ocheadă iar în sanscrită avem locate (lociate - transcripție românească) care înseamnă... a se uita, iar în engleză chiar... locate, iar în român mai avem și... loc.
http://spokensanskrit.org/index.php?mode=3&script=hk&tran_input=loca&direct=se&anz=100http://spokensanskrit.org/index.php?mode=3&script=hk&tran_input=locate&direct=se&anz=100Bine dar nu asta ma vrut să spun. De când am auzit-o mă obsedează melodia lui Dida Drăgan. Poate am auzit-o pe la radio în România dar nu mai sunt sigur.
O melodie care mă face foarte foarte trist.
Updated Jan 14, 2016, 4:00 PM
Jan 14, 2016, 4:00 PMhttps://dexonline.ro/definitie/antologicEtimologia zilei. Astăzi, antologic.
https://dexonline.ro/definitie/antologichttp://www.cnrtl.fr/etymologie/anthologique"Au sens 1 empr. au gr. α ̓ ν θ ο λ ο γ ι ́ α au sens propre « action de cueillir des fleurs », au fig. « recueil de pièces de vers choisies »"
http://www.cnrtl.fr/etymologie/anthologieUpdated Jan 13, 2016, 11:00 AM
Jan 13, 2016, 11:00 AMEtimologia zilei. Astăzi, curat.
Schimbarea fonetică (de obicei a unei litere) este modul cum o literă dintr-un cuvânt trece în alta în momentul când cuvântul respectiv este adoptat din altă limbă.
Când mai multe cuvinte sunt adoptate de o limbă dintr-alta prin aceeași modificare, putem spune că avem de-a face cu o regulă de schimbare fonetică.
De exemplu unele cuvinte moștenite din latină care au prima vocală o în română aceasta se transformă în u. Ex., Duminică, munte, dumitale.
Am încercat să deschid pagina din Wikipedia în limba română intitulată Schimbare fonetică, dar după ce am citit niște exemple, mi-a dat seama că e varză, fiindcă, la fel ca și DEX, indică diverse cuvinte împrumutate de vecini de la români drept invers, cuvinte împrumutate de români de la vecini.
Alt exemplu. Substantivul latin culus ne-a dat în românește cur, conform unei anumite reguli, iar verbul cura, cu substantiv derivat curato, care înseamnă vindecat, dar și îngrijit, ne-a dat curat, direct, fără nici o deviere fonetică. Și când aceste două familii de cuvinte s-au întâlnit în română, a dat, mă rog, puțină confuzie cu care însă majoritatea din noi ne-am obișnuit, de secole.
Astăzi am citit un articol destul de ok, pe un titlu aluzivo-abuziv pe site-ul
http://www.romaniacurata.ro/ semnat de Alina Mungiu-Pippidi și aș vrea să întreb aici, destul de retoric, dacă eu, la sfârșitul acestei postări ar fi să indic o bibliografie, la ce literă să o trec pe dumneaei, la M sau P.
Jan 6, 2016, 12:08 PMhttp://dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/articol/postac-comentac-laudacEtimologia zilei. Astăzi, postac.
Tot încerc, să citesc acest articol din Dilema Veche a lui Pleșu și la fiecare rând, mi se blochează în dreapta privirea pe mecla lui Bill Gates, care vrea să eradicheze 4 boli în Africa. Foarte bine, dar ceva îmi spune, poate experiența cu Windows, că de câte ori Bill Gates se bagă la ceva, apar probleme. Și am dat repede un search Bill Gates vaccinations și cam 1 din 3 rezultate sunt înjurături din diverse publicații iată una aici.
http://articles.economictimes.indiatimes.com/2014-08-31/news/53413161_1_hpv-vaccine-cervarix-human-papilloma-virusDar normal, nu asta am vrut să scriu. Am vrut să scriu despre postac, un cuvânt relativ nou în limba română și cătuând mai înainte să văd ce s-a mai scirs, amd dat peste acest articol în care doamna Zafiu spune că e atestat din 1997.
Nu știu eu nu am auzit de acest tip de substantiv derivat cu sufixul ac decât după 90 și atunci la Divertisul lui Tony Grecu, care la el era funny, sub forma de răspândac, cu un corespondent, zvoner, alcătuit însă după alte reguli lingvistice și cu altă rezonanță și care nu primește credit în acest articol pentru pseudo invenția sa lingvistică (nu-mi amintesc acum ușor alte asemenea substantive derivate în ac) care ținea la o glumă dintr-un clip unde un număr de tineri stăteau pe o plajă și-și transmiteau unul altuia ceva gen telefonul fără fir.
Prin același mecanism și pe funny-ul creat și răspândit atunci de Divertis cineva, nu știu cine, a înmulțit acest tip de substantive cu cele amintite mai jos.
Bine. Postac însă are însă ceva în plus la evocare, fiindcă este atât de aproape lingvistic cu un cuvânt de bază din limba română.
Marea medie și (includem aici și media dilemache care nu-i chiar așa de mare, adică nu știu câți o citesc) nu numai din România dar din toată lumea nu prea agreează pe sora ei mai mică, media socială, pentru că iată, le încurcă din ce în ce mai mult socotelile. Și iată, ca și confirmare cum întrețin (not so) funny-ul din jurul acestor cuvinte.
Nu am nimic cu postacii, deși câțiva pur și simplu profită de faptul și de moda că pe un blog poți să scrii mult mai lejer decât într-un site cu pretenție de publicație, care de obicei derivă din fostele tipărituri, dar este într-adevăr o problemă cu comentatorii plătiți, care de obicei sub un anonimat total, scriu încă și mai nașpa decât unii postaci.
Deși aș fi preferat să nu aud niciodată aceste cuvinte.
Updated Jan 3, 2016, 9:35 AM
Jan 3, 2016, 9:35 AMEtimologia zilei. Astăzi, anumită.
În DEX există doar anumit, care are ca explicație numai sensul literar care este "precizat". Doar în vorbirea pretențioasă, semiacademică. Lumea mai puțin literară, dar totuși din București, folosește mai mult "anume".
În Moldova însă se folosește mult în sensul de "probabil, cu intenție".
Înainte de a trece la teorii aș vrea să pun de-o parte 3 cuvinte din limba engleză de care am nevoie ca să explic acest cuvânt în limba română.
https://translate.google.com/#en/ro/inferredhttps://translate.google.com/#en/ro/conjecturedși guessed, pe care nu-l mai traduc că-l știe tot românul.
Aș adăuga aici sensul de "rezultat din conjunctură" ceea ce nu e o erezie așa de mare de la conjectured.
Deci ce e mai aproape de anumită, care are sensul adevărat de "probabil cu intenție", explicația din DEX, adică precizat, sau "rezultat din conjunctură".
Am avut nevoie de toată această echilibristică lingvistică și logică pentru a face pasul următor, și anume trimiterea la dicționarul sanscrit.
http://spokensanskrit.org/index.php?mode=3&script=hk&tran_input=anumita&direct=au&anz=100Surprins, cineva?
Jan 1, 2016, 10:04 PMhttps://en.wikipedia.org/wiki/Hell_hath_no_furyEtimologia zilei. Astăzi, Scornicești.
"...scorn'd".
Ortografie veche engleză. Woman, scorned. Femeie refuzată.
Etimologie la mișto. Nu știu de unde poate să vină toponimul. În română are sens de a porni (nu porno) un zvon fals. Poate un sens vechi diferit al cuvântului. Dar astăzi și mereu, fiindcă știu, mă intrigă paralela cu cuvântul englezesc. Coincidență? Efigie?
Astăzi mă gândeam. Cel mai probabil Ceaușescu ne trata ca pe familia sa iar lumea ca pe satul sau comuna respectivă. Nu trebuiau să-l omoare pentru asta și în general nu trebuiau să-l omoare deloc. A zis și Gorbaciov când a venit la București în 2010.
Astfel, în fiecare an, de Creation ne e și jenă să mai deschidem subiectul. În timp ce la ne-actorii principali de atunci, Petre Roman, Adrian Sârbu, Gelu Voiculescu, li se rupe-n paișpe iar nouă iarăși ne e jenă să-i tragem la răspundere. Pentru că e Crăciun.
http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2013/06/reverse-psychology.htmlUpdated Dec 20, 2015, 9:48 AM
Dec 20, 2015, 9:48 AMhttps://www.youtube.com/watch?v=ODOj2jBUKW0Etimologia zilei. Astăzi, graseia, graseiat.
Verb, adjectiv. Arată un anume fel de voce. Niciodată nu am știut ce înseamnă și nici azi, după consultarea dicționarelor online, nu m-am lămurit.
Mai nou, începusem să cred că vine de fapt de la gras din franceză sau grease din engleză.
Oricum eu am adoptat sensul lui de voce grasă, sau slăninoasă, cum vreți. Așa cum cântau unii bărbați cântăreți americani de origine italiană cum era Dean Martin, poate chiar Sinatra. Cu unul mai recent, dar mai mult ca sigur nu ultimul, Michael Bubllé.
https://www.youtube.com/watch?v=6bbuBubZ1yEÎn filmul numit chiar Grease, Travolta rupe barierele și normele ridicându-se când la alto, când mai sus, și nu mai putem auzi fenomenul.
De fapt titlul filmului vine de la expresia americană "grease monkey", cum sunt numiți mecanicii auto fiindcă sunt mereu unși de vaselină, o altă icoană a Americii îndrăgostită de automobile.
https://www.youtube.com/watch?v=ODOj2jBUKW0Updated Dec 5, 2015, 6:51 PM
Dec 5, 2015, 6:51 PMhttp://spokensanskrit.org/index.php?mode=3&script=hk&tran_input=barbara&direct=au&anz=100Etimologia zilei, a săptămânii și a lunii.
Pe vremuri m-a zgândărit ciudata asemănare a cuvântului englez cottage și a celui românesc coteț. În lingvistică, există și coincidențe dar sunt folosite de alții pentru a justifica tot felul de chestii politice. Dar asta nu cred să fie. Am să mai încerc să caut.
Astăzi mă opresc însă la asemănarea dintre cuvintele românești cârlionț, cârlionțat, cârlan (nici o aluzie la cârlanii tineri ai lui Iliescu) care toate au rădăcina cârl și cuvântul englez curl.
Nu știu de unde vin, am să mai caut. M-am uitat în dicționarul de sanscrită care îl include și pe cel al lui Sir Monier Monier-Williams, de peste 400.000 de cuvinte și uite ce am găsit (mă rog, uitați-vă, priviți și vă mirați cum zice tot spaniolul).
http://spokensanskrit.org/index.php?mode=3&script=hk&tran_input=barbara&direct=au&anz=100LOL
Updated Sep 14, 2015, 10:08 PM
