Gaura neagră CCC (Cîțu, Ciucă și Ciolacu)

Spuneam ieri că am "descoperit" scrisoarea ascunsă a lui Poe din finanțele românești. Era chiar în văzul tuturor pe site-ul BNR.

Discret, dar nu secret.

O gaură neagră de 76 miliarde euro anual sub formă de servicii financiare la împrumuturi pe termen scurt, adică rate, dobânzi și comisioane, plus cele 14 miliarde euro cheltuieli în mare parte nejustificate ale guvernului.

Cheltuielile cu aceste împrumuturi, așa numitul Serviciu al datoriei externe, adică dobânzile și ratele, par să fie acoperite prin falsificarea cheltuielilor bugetare de care scriu de atâta timp, (ministerele primind sume mult mai mici decât cele stabilite în buget, falsificarea având loc și prin misteriosul titlul 51 VI Transferări (de fonduri) între unități ale administrației).

Dar dacă ne uităm la graficul (prin grija lui Florin Rau) al creșterii datoriei externe, vedem că ea a crescut începând din timpul guvernului Orban 1 și a explodat în timpul lui Cîțu și a rotativei Ciucă-Ciolacu, care azi iese la înaintare întâmpinare pe alte teme.

De fapt, Ciolacu este consecvent, fiindcă el a fost cel care, după falimentarea României, a încercat să aducă acest cuplu la putere, autoexcluzându-se prin semnarea în fals a unui acord internațional ne-necesar (primul ministru nu poate semna acorduri internaționale).

Oare să aibă fiecare din EI personalitate și nuanțe?

Datoria pe termen scurt însă a crescut mai puțin, EI prin complicii lor din Guvernul României, din care cel mai mare, Isărescu, menținând-o la capacitatea de plată a României (adică nu aveau nevoie de un faliment). Interesanta0 ar fi de văzut un grafic cu creșterea acestui titlu, Serviciul datoriei externe pe termen scurt care ar putea fi în legătură cu creșterea împrumuturilor pe termen lung.

Următorul pas ar fi să caut lista împrumuturilor, pe termen scurt și lung cu numele creditorilor și cine a semnat pe aceste împrumuturi.

Prioritatea oricărui nou prim ministru trebuia să fie normal lichidarea acestor împrumuturi pe termen scurt care ne omoară bugetul (dar în mod ascuns, fraudulos) prin dobânzi care par să fie de ordinul a peste 25% anual,  o soluție fiind transformarea lor în împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi mult mai mici.

Stau și mă întreb ce ar fi făcut cuplul George-Georgescu dacă veneau ei și descopeream aceste chestii.