Constituţia României din 2003, art.32

Cine a făcut constituţia asta?

"   (2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba româna. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională."

Constituţia României din 2003, art 32.

http://www.constitutia.ro/const.htm

Ce înseamnă expresia ”în condiţiile legii” într-o constituţie? Legea supremă, constituţia, sau o lege adoptată în parlament? Înţelegem faptul că o lege votată în parlament poate să modifice sau să completeze constituţia dacă aceasta prevede, dacă a lăsat loc la aşa ceva, dar o hotărâre de guvern poate?

Sau se sugerează expresia "în condiţii legale" ca să poată fi uşor confundată de străinii care s-ar uita aşa de curiozitate pe aici, motivând faptul că nu vorbesc perfect româneşte.

În absenţa unei definiţii în constituţie a expresiei "limbă de circulaţie internaţională" nu ne mai rămâne decât să mergem la Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, DEX.

"Limbă internațională = limbă națională cu largă circulație în afara granițelor unei națiuni și folosită în mod oficial, mai ales în relațiile diplomatice."

http://dexonline.ro/definitie/interna%C8%9Bional

http://en.wikipedia.org/wiki/International_auxiliary_language

Este de notorietate faptul că limbilie de circulaţie internaţionale sunt: arabă, engleză, franceză, mandarină, rusă şi spaniolă.

Conceptul a fost creat pentru relaţii diplomatice, atunci când două ţări nu au o limbă comună, pot să folosească una din limbile de circulaţie internaţională de mai sus. A fost un mare abuz introducerea acestei fraze în acest articol care desemnează limba de învăţământ. Sau limbile, dar fără a spune care!

O limbă poate fi oficială în cel puţin două cazuri, intern, când este limba oficială a unei ţări în orice situaţie şi în relaţii diplomatice. O limbă oficială poate fi folosită în învăţământ dar nu devine oficială dacă e folosită în învăţământ. Sau devine?

Practic această formulare, "în condiţiile legii" este prea vagă şi incorectă din punct de vedere logic sau gramatical, nu spune care lege. Trebuia formulat "în condiţii constituţionale" sau "în condiţii legale" dar şi aceasta ar fi fost redundant, fiind vorba aici de un articol de constituţie, nu era nevoie să se precizeze aceasta. Voi continua să analizez şi voi reveni cu precizări. A, am înţeles, s-a introdus expresia "limbă de circulaţie internaţională" care este cealaltă instanţă unde o limbă poate fi oficială, când este folosită ca o limbă diplomatică!

Putem vorbi şi de discriminare a majorităţii din moment ce românii ce nu vorbesc altă limbă nu ar avea acces la o şcoală sau o secţiune a unei şcoli în propria lor ţară.

Acest articol este moştenit din Constituţia din 1991, care la rândul ei l-a moştenit din articolul 24 din constituţia comunistă din 1948 dar nu apare în cea din 1923.

Constituţia României, cea din 1923, a fost votată de o adunare specială, numită constituantă. Constituţia din 2003 a fost aprobabată prin referendum. O adunare legislativă obişnuită nu poate să modifice constituţia sau să facă precizări. Cu atât mai puţin o hotărâre guvernamentală.

Oricum, nu se poate trece peste acest articol decât încălcându-l, făcând un nou abuz, el nefiind suficient de prost făcut.

Proiectul Hotărârii de Guvern pentru modificarea HG 966/2011 este, din punct de vedere tehnic, neconstituţional.

Referendumul din 2003 a avut mai multe scopuri iar unul din ele a fost imediat. Acum este o dezbatere publică pe site-ul Ministerului Învăţământului, dar atunci internetul nu era răspândit în România iar lumea a fost preocupată de celălalt aspect al referendumului şi nu a fost atentă la ce a votat mai ales că acel articol nu a fost modificat faţă de 1991 sau 1948. Câţi din România înţelegeau în 1991 acea formulare din art.32 când au votat acel referendum? Practic s-a consfinţit prin referendum şi în 2003 şi în 1991 acest articol creat în 1991 după modelul din 1948.

Dar în 2012 nici acea formulare vagă şi incorectă nu mai este suficientă pentru introducerea pe uşa din dos în România a unei noi limbi oficiale.

Iar o dezbatere pe un site nu poate să înlocuiască un referendum care să modifice constituţia. Poate doar să creeze o furtună de emoţii. Partea pozitivă e că avem toţi ceva de învăţat.