Turmă și desbinare, UB bono

Cel mai ușor mod de a suci mințile unui popor pe termen lung este cu ajutorul cuvintelor noi și a trend-urilor lingvistice. Autori care sunt ridicați la nivel de idoli de alți frumoși și frumoase tot de-ai lor ne îmbogățesc mereu cu noi și noi idei crețe care ne unesc în trenduri. Mult înainte de "hackerii" din Râmnicu (mda, bună alegere, și ăsta e unul din cuvintele acelea dar nu vreau să schimb subiectul), care probabil sunt doar o fâță urâtă de altfel sub care operează niște puiuți binari de-ai pinguinului fino-ugric Linux, derivat din Unix, limba română, engleză (de care știu eu adică) au fost hacherite la greu și dovezi sunt atât de multe încât, dacă m-ar plăti cineva, aș consuma în liniște tot restul vieții mele și nu aș termina lista. Dar câteodată, când văd răspunsuri indirecte la unele postări ale mele și sub forma asta, răbufnesc (tantrum în engleză, altă tâmpenie de cuvânt). Și atunci când o fac, trebuie să fac slalom printre aceste capcane, atât de dese încât nu pot fi evitate, adăugând și eu puțin la haosul și confuzia generală care iată merge la vale prin propriul momentum, ca o avalanșă.

Cine nu știe că în Moldova, aia care dispare pe zi ce trece în neantul diasporei și mocirla mediei, cuvântul pentru bine era "ghine" (mda sună ca guignon adus din franceză, alt subiect, la Americani un nume francez nu contează ce înseamnă în limba respectivă, important e că e francez). Mă uitam acum în DEX pentru a vedea etimologii de-a dreptul șocante pentru cuvântul desbinare, a cărui formă veche și o spun chiar ei, este "desghinare". DEX online care este o formă completată a unui DEX haotic, unde se introduc zilnic noi definiții, trimise sub pseudonim.

Dar nici cu cele vechi, con-sacrate de niște nume lustruite nu mi-e rușine.

Francezii au un dicționar online unde se specifică anul și publicația când vreun muncitor al condeiului a introdus o nouă formă. La noi, DEX-ul se completează pe bază de voluntariat.

Până vom avea și noi unul (plătit poate din bugetul ICR, al Ministerului Culturii, din alte bugete și bugețele care se duc pe fălcile celor care ne ruinează cultura, limba și psihicul colectiv) dăm din umeri și ne întrebăm, oare care scriitor a introdus prima data acest cuvânt și în ce context?

Cât de ușor e? Acum când avem o mare parte din cărți scanate, tot ce trebuie să faci e să introduci toate aceste cărți într-o bază de date, să dai un query și... voila! dicționar istoric, dintr-un supercomputer care costă acum nu mai mult de un milion de dolari, un fir de praf din muntele bugetelor respective.

Sau pur și simplu să-i întrebăm pe francezii respectivi cum au făcut, sunt sigur că ar împărtăși totul fără bani.