Spuneam ieri că am "descoperit" scrisoarea ascunsă a lui Poe din finanțele românești. Era chiar în văzul tuturor, pe site-ul BNR.
Discret, dar nu secret. adică ceva despre care nu a vorbit nimeni din presă niciodată (cu niște excepții puțin vizibile).
O gaură de 38 miliarde euro pe 6 luni (estimăm 76 miliarde euro anual), sub formă de servicii financiare pentru împrumuturi pe termen scurt (scadență sub un an) (adică rate, dobânzi și comisioane la împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde euro) de 38 miliarde timp de 6 luni.
Suma de 76 miliarde euro, calculată în lei, este comparabilă (mai mare) decât tot bugetul de stat, partea de venituri de 357 miliarde lei. De unde se acoperă? Din noi împrumuturi și posibil din bani fraudați din buget.
Dacă ei au avut opțiunea de a împrumuta pe termen lung în loc de termen scurt nu avem de unde să știm. Titluri pe termen scurt?
Plus cele 14 miliarde euro sau diferența între soldul la 1 ianuarie și 30 iunie proiectată pe tot anul, cheltuieli în valută în mare parte nejustificate ale guvernului.
Da și mie mi-a fost greu să cred când am văzut prima dată. Dobânzi și rate de 38 miliarde euro pe 6 luni pentru împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde. Asta în timp ce pentru restul datoriei externe de 162 miliarde pe termen lung, se plătesc dobânzi și rate de 10 miliarde și ceva (euro) în aceeași perioadă de 6 luni.
Bine, o mare parte din serviciul financiar pentru împrumuturile pe termen scurt sunt scadențele, împrumuturile pe termen scurt prin definiție se reînnoiesc complet la maxim un an.
Am găsit aici o sumă privind dobânzile, cumulate pe termen lung și scurt, 20 miliarde lei la 4 luni sau 60 pe un an dar suma totală de 255 miliarde pe 4 luni sau 765 pe un an nu se potrivește fiindcă ar însemna cheltuieli mult peste bugetul de cheltuieli de 499 miliarde anual, calculat cu un deficit deja de 142 miliarde (7%).
Calculată în euro, suma este 12 miliarde, puțin mai mare decât plata serviciilor pe termen lung. Să fie diferența de 2 miliarde dobânzi pe termen scurt? Asta ar însemna că dobânzile pe termen scurt la 50 miliarde ar fi mai mici procentual decât cele pe termen lung?
Dar dacă ne uităm la graficul (prin grija lui Florin Rau) al creșterii datoriei externe, vedem că ea a s-a menținut constantă în timpul lui Dăncilă, apoi a crescut începând din timpul guvernului Orban 1 și a explodat în timpul lui Cîțu și a rotativei Ciucă-Ciolacu, care azi iese la înaintare întâmpinare pe alte teme.
Din graficul lui Florin Rau mai vedem că datoria externă pe termen lung a crescut între 2019 și prezent cu 80 miliarde euro sau aproximativ 13,3 miliarde pe an și s-a dublat iar din site-ul BNR vedem că în 2025 avem 12 miliarde dobânzi și 14 miliarde cheltuieli administrative ceea ce împreună formează aproximativ 135 miliarde lei, sau cea mai mare parte din deficitul programat de 142 miliarde lei.
De fapt, Ciolacu este consecvent, fiindcă el a fost cel care, după falimentarea României, a încercat să aducă acest cuplu la putere, autoexcluzându-se prin semnarea în fals a unui acord internațional ne-necesar (primul ministru nu poate semna acorduri internaționale).
Oare să aibă fiecare din cei trei Ci personalitate și nuanțe? (Oare să aibă totul o legătură cu ce am scris în anul fatal 2018, când am început și blogul de asemănări?).
Prioritatea oricărui nou prim ministru trebuia să fie normal lichidarea acestor împrumuturi pe termen scurt care ne omoară bugetul, o soluție fiind transformarea lor în împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi mult mai mici.
Stau și mă întreb ce ar fi făcut cuplul George-Georgescu dacă veneau ei și descopeream aceste chestii.