February 5th

6:24 Am spus ieri că plata pensiilor speciale este ilegală pentru că hotărârile respective au fost marcate de conflictul de interese (și le-au dat singuri) și că printre alții, Ministrul de Finanțe ar trebui să le refuze plata.

Aproape 20 miliarde de exemplu se plătesc numai din felia de 96 miliarde din Bugetului de Stat a Ministerul Muncii, acest sac cu fund dublu, mai mare decât alocațiile de 14 miliarde. Pensiile "de contribuție" se plătesc din alt buget, Bugetul Asigurărilor Sociale de 154 miliarde, iar Ministerul Muncii le gestionează pe amândouă, un total de 250 miliarde lei. 

A venit imediat Nazare să mute focusul. De la pensii speciale la facilități fiscale. De la Attila, la el însuși. Super pensii, superdeduceri. Noi facilități fiscale pentru firme, biruri pentru populație, în buna "tradiție liberală". 

February 3rd

12:27 Fața noastră sceptic rece.

Ni se scurge bugetul prin găurile ministeriale din care cea mai mare pare să fie la Ministerul Muncii, care împarte alocațiile și ajutoarele sociale, care în total însumează 36 miliarde (primul link din coloana Just1 aici, apoi josul paginii, 2024).

În rest ce se întâmplă cu diferența de 60 milearde, din cele 96 alocate prin Legea Bugetului pe 2025 (total General, aici), sumă care a intrat în calculul deficitului imaginar.

Tăcere totală și iată a inter-venit noul vice premieră "Oana Gheorghe" cu încă o noutate pentru noi. Avem 1500 de firme de stat "mult prea multe". Sunt din cele vechi, încă neprivatizate? Ne lipseau firmele de stat și s-au re-inventat altele noi?

Alt articol mai vechi o citează iar spunând că au pierderi "istorice". 14 miliarde sunt suma care se plătește de către Ministerul Muncii pentru alocații pentru un an întreg. Ia să vedem. 14 miliarde împărțit la 12 luni împărțit la 3,5 milioane copii? = 333.

Au fost 2-3 luni prea puțin timp pentru a înființa acest registru?

Toate astea în timp ce Bolojanul ne pune noi biruri. 

February 1st

11:05 AM Am văzut azi ceva în presă care m-a determinat să revizuiesc foaia mea de calcul cu bugetul. Ceea ce credeam eu că e o dare de seamă era de fapt altceva. COFOG3 sau COFOG este un cadru de lucru internațional al CEDO pentru raportarea cheltuielilor economice.

Ce am găsit la Ministerul Educației nu coincide ca sumă cu suma alocată de la buget cu cheltuielile acestui minister. Dar nu  știu dacă e lei sau, fiind vorba de un raport tipizat CEDO, euro. Orice raportare pe care am văzut-o până acum preciza undeva dacă sunt lei sau mii lei.

Ultima raportare a fost pe octombrie 2025 și cea mai mare cifră de acolo, cumulativă (adică pe 10 luni) este ceva peste 9 miliarde. 

Dacă sumele sunt în euro, atunci totalul, extrapolat la 12 luni, s-ar apropia de suma de 65 miliarde (75 cu "credite de angajament") alocată acestui minister prin legea bugetului pe 2025.

Dar putem face altceva. Știm de la INS (Institutul Național de Statistică) că în România sunt 240 mii de cadre didactice și am găsit salariul mediu brut pe economie de aproximativ 9371 lei (înainte de preluarea taxelor și contribuțiilor de 10 + 25 + 10 = 46%). Dacă înmulțim aceste sume și cu 12 (luni) rezultă o sumă anuală de 27 miliarde lei.

11:40 Dacă mai există rapoarte COFOG (publicate pe net) și la alte ministere din astea mari. Nu știu încă dar am găsit ceva la Ministerul Transporturilor. Însă sumele sunt ridicule când le comparăm cu alocarea pe 2025 de la Bugetul de Stat  de 43 - 150 miliarde. (lucrez).

January 17

8:30 Grija Partidului (Național Liberal) de a nu pierde cioara de pe gard. Cu 10 miliarde de euro se pot fac 500 km autostradă (la 20 milioane / km), 20 de spitale (500 milioane / spital). Etc..

Dar știe cineva cine aplică pentru acești bani? Care sunt proiectele (firmele)?

Nu e nevoie să vedem bugetul pe anul acesta fiindcă știm cât va fi dacă ne uităm la estimările puse cu grijă în fiecare fișă din Anexa 3 la Legea Bugetului pe 2025 (grija multianuală pentru stabilitatea jafului și a sinecurilor).

Astfel misteriosul minister al Dezvoltării va avea 18 miliarde de lei sau 3,6 miliarde de euro, în scădere de la 4 pe anul trecut (2025). Apropo, știe cineva ce s-a făcut cu acești bani? Cele 40 - 140 miliarde lei (buget variabil discreționar) de la Transporturi etc..

9:00 Ok m-am prins. Articolul e un semnal pentru tagma jefuitorilor. Veniți de luați PNRR, proaspăt! Cât mai ține, neamule!

Bolojan față cu deficitul

7:00 PM În 2010 ăștia (alieșii, Parlamentul) au scos o lege numită Legea responsabilității fiscale 69/2010. Fiindcă nu aveau ce face.

Începând din acel an, birocrația parlamentară a devenit nițel mai complicată. Adică, în fiecare an, înaintea emiterii legii bugetului pe anul respectiv, erau oblicați să scoată, dacă nu mai devreme, măcar cu o zi înainte, o lege a plafoanelor, care limita diferitele bugete ale României. Un moft.

(Nu știu de ce, legile bugetului sunt numai două (a Bugetului de Stat și a Bugetului Asigurărilor Sociale) iar bugetele sunt de fapt 7, să ne trăiască).

Iată cum arată Legea Plafoanelor pe 2025, care a fost dată nouă chiar așa, cu o zi înainte de legile bugetelor. Semnează Bolojan, pentru că pe atunci Bolojan era Președintele Senatului (după care a devenit Președinte interimar (prin demisia lui Ionatan) și mai apoi Prim Ministru al României. 

Nu știu ce are site-ul ăsta, dar cifrele afișate în dreapta înaintea primului punct reprezintă miliarde lei. Tot ce e important în această lege sunt sumele, care nu trebuie să fie depășite.

Dacă puteți să ghiciți răspunsurile la întrebările de mai jos aveți un IQ mai mare decât media.

Întrebare: Din care cele 7 bugete ale României de mai sus se calculează deficitul prin scăderea veniturilor și raportare la PIB (1,9 trilioane). Ajutor. Legea Bugetului de Stat pe 2025 din februarie 2025.

Răspuns.

Întrebare. De ce se știa deficitul României pe 2025 in februarie 2025 și a fost prins în lege (142 miliarde, mai sus).

Răspuns: La mișto.

Întrebare: De unde au scos cifrele execuției bugetare pe 2025?

Răspuns. De la Dracula.

Întrebare: Care e cea mai mare greșeală din acest articol?

Răspuns: Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 mld lei.

December 23

8:48 AM Too much money in the circuit? That sounds like inflation to me. 

8:54 Da bine dar asta e tot ce auzim despre buget?

Cât de mare e Bugetul de Stat și deficitul pe 2026? Care sunt bugetele ministerelor?

Cheltuieli prevăzute în Legea Bugetului de Stat pe 2025 (dreapta sus). Care au fost cheltuielile reale?

(Primele două cifre sunt miliarde, la Ministerul Muncii de exemplu au fost 96 miliarde din care 37 justificate, foaia la fel ca sursa (Anexa 3 din lege) e în mii lei, nu încăpeau cifrele în lei, s-au tăiat 3 zerouri. Am găsit contabilitate doar la 5 din ele, coloana Just1).

11:00 Ok m-am prins. Bolojan a spus că la anul vor mai fi concedieri (din bugetari bineînțeles). Ca să-și țină ăia bucetarii gura, chiar dacă au înțeles ce am postat mai sus. De Crăciun Nazare în schimb arată dragoste pentru marile corporații, în plină iepocă a măsurilor fiscale.

11:10 Is that a permanent (built in) wardrobe malfunction?

December 15

12:40 AM Can't remember why i scrapped this match but it now seems ok.

1:05 I don't know if they are aliens, but they might be Neanderthals. Or a hybrid, most likely. No artificial deformation. Laura is here to prove it. Had a grade school boy class mate with a Hungarian name and head just like that. Within a closed society, and an appropriate culture (operating system), their brain could be more efficient than "ours". Yes i think it's time for us to know the truth.

What an interesting etymology with a lucky coincidence. Could they actually be the mysterious civilization that overtook all the others in Australia about 4k BC? Nyunga, Ninja, Noongars, Huns, Mongols, Magars. Neander.

In about the same time the Egyptian and Sumerian slave based civilizations started. It was either a mutation or an infusion of aliens in our world. Egyptian pyramids are pointing at Orion's belt.

I believe the practice of artificial skull elongation started later or possibly co-existed with naturally elongated skulls as seen in Neandertals. Or it could be skull elongation favors growth of certain areas of the brain in favor of others, result in abilities like telepathy, thus submitting (controlling) other people.

The bump on Buddha's head and the explanations for it. Pileus hat.

Maybe we should look more into von Daniken's work.

7:15 Moțul lui Moș Crăciun. Prilej pentru troglodit (pe scurt, trol) de a ne mai vorbi niște filosofie de la podiumul Parlamentului României totuși (lăsându-ne să ne mirăm, cine e prostituta domului Bolojan? cu referință la postările mele recente).

Adevărul e că românilor, bucureștenilor mai ales le plac bandiții manierați și bine costumați, cu mult caracter personaj, și o minge subliminală cu un pod (overpass) de autostradă la vedere.

7:20 I wrote about (r)ejecting the impostors from our society.

4:30 KKK Hats
 

7:15 Troglodiții lucrează cu metode foarte primitive, singura chestie că-și țin bine secretele între ei și ne proiectează cu totul altceva, astfel încât să nu ne prindem niciodată.

Sperieturi, presa e a lor, costume frumoase, fețe severe, poze în grup, modele (al doilea cap al lui Bolojan), buget fals sau fără cifre în presă, un nou guvern în fiecare an, catedrale, mitropoliți, patriarh, moțiuni de cenzură amabile, opoziție falsă. Efort efort, dar le iese. Vreo 50 miliarde euro pe an, merită.

8:00 Din presa lor despre cele mai frumoase decorate clădiri din Bucur_ești. Prostituta lui Ferdinand, Grigorescu și Goga. Steaua lui Becali. Crucea scientologică. Happy holidays to you too! 

10:20

November 20

12:00 AM Ca să dai afară pe cineva pe acest criteriu ai nevoie, cred, de hotărâre judecătorească și bineînțeles în fiecare caz trebuie găsit un vinovat de abuz în serviciu. Astfel, se dau deschis la abuzuri, fiind dați afară cei incomozi pentru a se face mai mult loc celor cu pile.

Nu ministerele hotărăsc salariile angajaților, ci doar Parlamentul, prin legile bugetelor care pentru anul 2025 au fost contrasemnate chiar de Bolojan, pe atunci Președinte al Senatului.

Iată aici un exemplu, mai multe puteți găsi în această foaie de calcul, care are link permanent pe blogul meu principal (acesta). În această secțiune din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat unde se stabilește bugetul Ministerului Educației de la începutul anului este precizată și suma pentru salarii (cheltuieli personal).

Aceste sume nu ajung însă la ministere, care de fapt nu au nici o contabilitate. Există la Ministerul Educației un document care seamănă cu o dare de seamă contabilă cumulativă la sfârșitul fiecărei luni (raport de execuție bugetară) se pare tipizat (COFOG3) dar sumele pe venituri și cheltuieli sunt aproximativ la  mai puțin de jumătate (10,7 miliarde la sfârșit de octombrie, din 35 alocate la buget). Ca să nu mai vorbesc de suma totală de 65 miliarde alocată acestui minister. În rest nu am găsit nimic la nici un alt minister.

Valoarea deficitului se (ante)calculează din legile bugetelor, adică de la începutul anului, însă aceste sume nu ajung nici pe jumătate la ministere(le care au aceste dări de seamă). La celelalte, nu știm nimic.

În alte cuvinte, fără aceste rapoarte nu știe nimeni deficitul bugetar.

1:35 PM Last night i saw the first and probably last episode of For all Mankind that started painfully with a hypothetical first Moon landing by the Soviets. No i don't believe they theoretically would have had the resources and the will to do that as i don't believe anybody has ever been there. What was interesting was the reaction of Americans when watching on TV the landing, first step, etc..

Have you ever wondered how come the Soviets which started as an overwhelming agricultural economy built so fast high quality buildings, generally multi story concrete made condos, to give free housing for all?

One of the reason is they saw German projects and probably had blue prints, like for most anything they have done after war, including fighter jets, rockets, machinery, etc.. Another reason was they were working all together, not worrying about keeping a workplace, or the thing called "job security" in the US. Also because they were all peasant which did not have any (industrial) workplace culture at all.

Another was the involvement of big American corporations like GE.

Did that lead to stagnation? Too many people to feed, too few willing or capable to improve.

Not to talk about the Chinese phenomenon that happens nowadays though it still raises (bitter) smiles for the naivety of many of their designed and sold products with which they will one day overwhelm the US industry and drive it to bankruptcy as i don't see any other reason they sell at those prices (yes on Amazon, another giant that probably has the same undeclared purpose).

In my opinion there is an enormous loss of resources due to false work place competition that in the US became a whole culture, with "job security" as a main focus, when one keeps everything he knows for himself, keeping communication laconic (or succinct) so it won't create more competition and possible replacement.

Some say workplace competition leads to innovation, i say rather not. Innovation rarely occurs in established, engineered manufacturing processed starting from employees. Quoting the fact they don't have the time and energy and motivation to do that. The managers won't encourage it as it would "make them look bad".

And yes i believe that some day people would be replaced by robots, making work optional will, instead of going to gym, would use optional work as a physical and mental exercise, challenging only selves, in a highly ethical and understanding society.  
BTW his hand is not seen when he touches the ground with his forehead and jacket, the moment of the biggest necessary acceleration.

4:40 Alexandru Nazare

Teoria vechii conspirații a întregului Parlament asupra Bugetului României

"Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră"

(Eminescu, comunist? El a scris Împărat și proletar în 1874, iar Marx a scris Manifestul în 1848).

Bolojan, întreg Parlamentul, a încălcat Legea Plafoanelor din 10 februarie 2025 a cheltuielilor bugetare pe care a semnat-o în calitatea de atunci de Președinte al Senatului și nu a existat nici o opoziție la încălcarea acestei legi din partea nici unui parlamentar, Președinte sau CCR.

Aceste plafoane au fost calculate pentru un deficit de 7% dar 10 zile mai târziu Parlamentul, Bolojan au încălcat această lege prin Legea Bugetului de Stat din 20 februarie 2025 care prevede 70 miliarde mai mult doar pentru Bugetul de Stat și 32 miliarde mai mult pe total Buget General Consolidat.

Recent Bolojan a declarat că deficitul real pe 2025 ar fi fost 10% fără reforme, (care însumează doar câteva miliarde de lei după cun ne-a arătat olimpicul) deși PIB-ul, veniturile sau cheltuielile pe 2025 nu se cunosc încă. PIB-ul este necesar pentru calcularea deificatului. Se scad veniturile bugetare din cheltuieli și se împart la PIB.

După cum vedeți în Legea Bugetului de Stat, Bugetul României este un buget mulți-anual și variabil, cu o infinitate posibilă de versiuni (așa numitele credite de angajament) această frază din lege încălcând Constituția care spune că Bugetul se stabilește anual.

Dacă vă uitați cu atenție în Legea Bugetului apare o sumă pe cheltuieli care se numește Credite de angajament, care nu intră în calculul deficitului, care s-ar mări foarte mult cu această sumă, sumă care se distribuie tot așa pe ministere (mă rog, ordonatori de credit, prima sumă aici), care oricum nu văd prea mult din sumele fantastice atribuite chiar prin "credite bugetare".

Când am adunat cheltuielile bugetare ale ministerelor (ordonatorilor de credite, am ignorat această sumă iar totalul a fost 522 miliarde, mai mare decât chiar în Legea Bugetului, care prevede 499 miliarde. 

Deși nu a explicat nimeni vreodată, din ce știu eu, bănuiesc că este vorba de un buget multi-anual, această sumă fiind disponibilă pe mai mulți ani, la cheremul miniștrilor, și care se pare că nu intră în calculul deficitului în nici unul din acești ani. Din punct de vedere contabil, este o aberație. (Când i-am arătat acum mai mulți ani lu' Angela (fostă șef birou contabilitate până în 95) s-a ridicat de la calc și nu a mai vrut să discute).

După cum am spus mai sus, o aberație și dpdv constituțional.

În versiunea cu credite de angajament, deficitul ar fi mai mult decât dublu.

Conspirația e mult mai vastă, după cum spuneam sumele de cheltuieli din Legea bugetului distribuite pe ministere nu ajung acolo, nici măcar pe jumătate.

Așa zisa opoziție din Parlament, cu 4 moțiuni de cenzură într-o zi în care nu aveau nici o șansă nu face altceva decât să distragă atenția.

Cvorumul pentru trecerea pachetului (și a moțiunii) a fost completat prin online? Încă o bătaie de joc la adresa Constituției care spune că pentru o lege organică jumătate din Parlamentari trebuie să fie prezenți.

Gaura neagră CCC (Cîțu, Ciucă și Ciolacu)

Spuneam ieri că am "descoperit" scrisoarea ascunsă a lui Poe din finanțele românești. Era chiar în văzul tuturor, pe site-ul BNR.

Discret, dar nu secret. adică ceva despre care nu a vorbit nimeni din presă niciodată (cu niște excepții puțin vizibile).

O gaură de 38 miliarde euro pe 6 luni (estimăm 76 miliarde euro anual), sub formă de servicii financiare pentru împrumuturi pe termen scurt (scadență sub un an) (adică rate, dobânzi și comisioane la împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde euro) de 38 miliarde timp de 6 luni.

Suma de 76 miliarde euro, calculată în lei, este comparabilă (mai mare) decât tot bugetul de stat, partea de venituri de 357 miliarde lei. De unde se acoperă? Din noi împrumuturi și posibil din bani fraudați din buget.

Dacă ei au avut opțiunea de a împrumuta pe termen lung în loc de termen scurt nu avem de unde să știm. Titluri pe termen scurt?

Plus cele 14 miliarde euro sau diferența între soldul la 1 ianuarie și 30 iunie proiectată pe tot anul, cheltuieli în valută în mare parte nejustificate ale guvernului.

Da și mie mi-a fost greu să cred când am văzut prima dată. Dobânzi și rate de 38 miliarde euro pe 6 luni pentru împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde. Asta în timp ce pentru restul datoriei externe de 162 miliarde pe termen lung, se plătesc dobânzi și rate de 10 miliarde și ceva (euro) în aceeași perioadă de 6 luni.

Bine, o mare parte din serviciul financiar pentru împrumuturile pe termen scurt sunt scadențele, împrumuturile pe termen scurt prin definiție se reînnoiesc complet la maxim un an.

Am găsit aici o sumă privind dobânzile, cumulate pe termen lung și scurt, 20 miliarde lei la 4 luni sau 60 pe un an dar suma totală de 255 miliarde pe 4 luni sau 765 pe un an nu se potrivește fiindcă ar însemna cheltuieli mult peste bugetul de cheltuieli de 499 miliarde anual, calculat cu un deficit deja de 142 miliarde (7%).

Calculată în euro, suma este 12 miliarde, puțin mai mare decât plata serviciilor pe termen lung. Să fie diferența de 2 miliarde dobânzi pe termen scurt? Asta ar însemna că dobânzile pe termen scurt la 50 miliarde ar fi mai mici procentual decât cele pe termen lung?

Cheltuielile cu aceste împrumuturi, așa numitul (în balanța BNR) Serviciu al datoriei externe pe termen scurt, adică dobânzile și ratele, pot să fie parțial acoperite prin falsificarea cheltuielilor bugetare de care scriu de atâta timp, ministerele primind sume mult mai mici decât cele stabilite în buget, falsificarea având loc și prin misteriosul titlul 51 VI Transferări (de fonduri) între unități ale administrației prezent mai mult sau mai puțin la aproape fiecare minister mare.

Dar dacă ne uităm la graficul (prin grija lui Florin Rau) al creșterii datoriei externe, vedem că ea a s-a menținut constantă în timpul lui Dăncilă, apoi a crescut începând din timpul guvernului Orban 1 și a explodat în timpul lui Cîțu și a rotativei Ciucă-Ciolacu, care azi iese la înaintare întâmpinare pe alte teme.

Din graficul lui Florin Rau mai vedem că datoria externă pe termen lung a crescut între 2019 și prezent cu 80 miliarde euro sau aproximativ 13,3 miliarde pe an și s-a dublat iar din site-ul BNR vedem că în 2025 avem 12 miliarde dobânzi și 14 miliarde cheltuieli administrative ceea ce împreună formează aproximativ 135 miliarde lei, sau cea mai mare parte din deficitul programat de 142 miliarde lei.

De fapt, Ciolacu este consecvent, fiindcă el a fost cel care, după falimentarea României, a încercat să aducă acest cuplu la putere, autoexcluzându-se prin semnarea în fals a unui acord internațional ne-necesar (primul ministru nu poate semna acorduri internaționale).

Din meandrele bugetului

Pensionarii speciali. Cei cu pensii foarte mari sunt de fapt foștii magistrați. Dacă înmulțim numărul lor cu pensia și 12 luni rezultă 1.7 miliarde lei. Derizoriul emoțional. De remarcat aici că ei chiar dacă nu se pensionează, sunt plătiți tot de la buget (cu același salariu), prin Ministerul Justiției, deci nu contează la deficit. Singurul efect dacă rămân e că va fi o aglomerație de magistrați în justiție.

Să fie aceste pensii și pensionarea devreme o formă de mită acordată de stat magistraților, unii care înțeleg bine toate aceste meandre?

În secțiunea Ministerului Muncii din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat semnată de domnul Ilie Bolojan în calitate de Președinte a Senatului (10 februarie 2025) și de domnul Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României (12 februarie) votată bineînțeles de Parlament și publicată în Monitorul Oficial, la pagina 33 avem o sumă propusă pe 2025 de 19.811.740 mii lei (aproape 20 miliarde lei) cu titlul 03 Pensii și Ajutoare Bătrânețe.

Adevăratele pensii speciale?

De asemenea la pagina 1 din aceeași anexă, avem o sumă de 36.643.610 mii lei (36,6 miliarde) cu titlul 51 Transferuri Între Unități ale Administrației Publice iar la pagina 13 avem suma de 60.111.942 mii lei (60 miliarde) sub titlul ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA.

Pe site-ul Ministerului Muncii există o pagină care explică cheltuielile de Asistență Socială (2024) cu un total de 36.459.397.167 lei (36 miliarde lei).

Aceste cheltuieli sunt folosite în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului.

Toate astea nu au nici o legătură cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale ("pensionarii sociali"), care este de asemenea administrat de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii, semnată și votată în aceleași condiții care are un Total Cheltuieli pe 2025 de 162 miliarde lei sub titlul (greșit de) Asistență Socială (ar fi trebuit Asigurări Sociale). Împreună cu Legea Bugetului de Stat, ea formează grupul de 2 legi denumite Legile Bugetului și care se votează la fiecare început de an.

Această sumă provine în mod exclusiv din contribuțiile pentru pensie ale salariaților de 25% din brut sau CAS pe care le estimez la 199 miliarde pe 2025 (și de asemenea intră în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului).

În România s-a păstrat prin aceste acronime confuzia din timpul regimului dinainte între CAS și CASS. CAS înseamnă Contribuția pentru Asigurări Sociale (pensiile) și este (acum la 35 de ani de atunci) de 25% din salariul brut iar CASS este Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate și este de 10% din salariul brut.

O altă contribuție obligatorie din salariul brut este impozitul pe venit de 10% iar toate 3 fac diferența între brut și net. Sumele ar trebui virate de angajator către ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală aflată în subordinea Ministerului Finanțelor și a Primului Ministru.

Dacă în cazul CAS angajatorul nu prea poate comite evaziune (adică neplată), fiindcă sumele se duc să alimenteze Bugetul Asigurărilor Sociale de unde se plătesc pensiile în fiecare lună și ar ieși scandal, în cazul celorlalte două, cine poate ști iar un exemplu recent îl avem în față, Dragoș Anastasiu. Această evaziune este o cauză a lipsei banilor din veniturile bugetare.

La fel cum angajatorii nu pot fenta CAS, o altă sursă majoră sigură a veniturilor bugetare este TVA. Am înțeles că toate casele de marcaj din România sunt conectate direct la ANAF.

Am pus mai sus un link la bugetul Ministerului Muncii și aș mai vrea să adaug ceva. Ministerul Muncii este cel mai bogat minister. El administrează două bugete. Unul e Bugetul Asigurărilor Sociale, prin Casa Pensiilor, de 162 miliarde, iar acolo nu se poate umbla, deși apare o discrepanță de aproape 30 miliarde în plus la venitul din contribuțiile salariaților.

Al doilea este felia lui din Bugetul de Stat, de 96 miliarde, din care se pot justifica sigur numai 36.

Totalul este de 162 + 96 = 258 miliarde!

Din cele câteva încercări de dări de seamă, incomplete, la 4 ministere, am văzut că nu există un formular unitar gen balanță contabilă ce ar permite centralizarea acestor balanțe în vederea calculului cheltuielilor bugetare totale ceea ce mai departe nu permite calculul deficitului. Statul român nu are contabilitate!

Estimez că cel puțin 200 miliarde din total 522 (sau 499 conform aceleaiși Legi a Bugetului) dispar. În aceste condiții nu putem vorbi de deficit sau austeritate și în general în acest haos nu mai putem vorbi despre nimic.

July 22

9:55 AM Primul ministru crede că, dar noi nu putem ști câți angajați sunt la stat, câți cu pensie, etc., care firme au profituri etc.. Noi nu putem ști nivelul de folosire a bugetului și deficitul real, și de fapt nu putem ști nimic din ce fac ei din moment ce nu există execuții bugetare și dări de seamă.

12:20 PM În foaia mea de calcul, primele 4 linii din coloana Just1 este tot ce am găsit ca și contabilitate a ministerelor. Cheltuielile sunt între 30% la educație și 50% (Finanțe Acțiuni Generale)

Cel mai mult seamănă cu o execuție bugetară la Educație (dar nu e), La Finanțe e foarte simplu, s-au plătit dobânzi de 40 miliarde din fondurile de 80, deși nu vom ști niciodată cât și cui, la Muncii avem detaliat cheltuieli mai mult sociale de 36 din 95, din care 20 miliarde pensii speciale, care au fost uitate de Bolojan, și foarte grosier, la Transporturi. La agricultură ultimul bilanț este din 2022.

Putem deci ajunge liniștiți la concluzia destul de tristă că Statul Român nu are nici un fel de contabilitate, iar chestiile astea cu deficitul sunt râgâite din burta plină a guvernanților ale căror mandate se termină de obicei în decembrie când românii în general uită de toate și se gândesc numai la sărbători.

12:25 Țara se sufocă și pe Bolojan îl piaptănă la o întâlnire informală în palatul Viktoria.

1:10 Ghislaine Maxwell

July 21

8:10 Conform Legii Bugetului pe 2025 Anexa 3, Secțiunea Ministerul Sănătății, votată de Parlament, semnată de Bolojan în calitate de Președinte al Senatului la acea dată, contrasemnată (promulgată) de Klaus Iohannis, Bugetul Ministerului Sănătății este de 27 miliarde lei (fără credite de angajament), din care 2.8 cheltuieli salarii (foaia de calcul a bugetului).

Mai avem cheltuieli cu bunuri și servicii 5,8 miliarde (medicamentele și consumabilele pot fi zeci, până la 100 milioane), proiecte din fonduri europene nerambursabile post aderare, FEN, 1,7 miliarde până la 8 miliarde cu credite de angajament (să ne explice cineva ce înseamnă aceste credite de angajament), 6,3 miliarde cheltuieli cu proiecte finanțate de PNRR. Care sunt aceste proiecte, domnule Bolojan?

Ce sunt aceste "transferuri între unități ale administrației publice" prezente în lista cheltuielilor la fiecare minister?

8:41 Ce chestie. Dacă cheltuielile bugetare la 5 luni au fost 3.39% din PIB (care PIB, de anul ăsta sau de anul trecut), procent mai mic ca anul trecut, atunci ele nu pot să fie 9% pe tot anul, cum spunea Bolojan, nu?

July 18

12:25 AM Felicia Flóra Kovács

12:30 Tipul ăsta nu e... Baumgartner?

1:10 Epstein

11:51 La Răduleasca totul e complicat, primul iubit, primul soț, adevăratul iubit. Un singur lucru nu am înțeles încă/însă. Când s-a lăsat de fumat?

2:22 PM Am demonstrat în mai multe rânduri că ministerele cheltuie aproximativ jumătate din banii alocați de la buget, cu excepția Ministerului Muncii, care practic redistribuie către pensionari în fiecare lună cei 25% încasați de pe CAS de la angajați, cu exemplul clasic al Ministerului Finanțelor, care plătește în fiecare an dobânzi de 40 miliarde și are alocate din buget 80.

Potrivit chiar lor, din singura dare de seamă din istoria recentă a unei execuții bugetare, la 6 luni, din vara lui 2021, a lui Câțu arată o folosire a bugetului de 80%.

În condițiile în care cele mai de bază date economice inclusiv deficitul, sunt falsificate, de ce l-am crede pe Bolojan când spune că vrea să micșoreze cheltuielile bugetare prin eliminarea sinecurilor (care sunt reale).

3:25 Despre ciudățenii constituționale am mai scris. Există trei articole pe care eu le numesc triunghiul Bermudelor din Constituția României. Art 113, 114 și 115.

Articolul 113 nu are nimic ciudat în sine dar devine când este invocat în Art.114 care nu are prevăzut un mecanism propriu de aprobare/respingere.

Deci dacă Guvernul își angajează răspunderea pe o lege care devine atât de necesară încât Guvernul (teoretic) își riscă existența, oricine (adică 1/4 din numărul de Parlamentari) poate depune o moțiune de cenzură la 3 zile de la înregistrarea angajării. Deci dacă moțiunea trece, legea pică odată cu Guvernul.

Chestia e că din decembrie 89 deși au fost depuse moțiuni de cenzură cam în fiecare an, nu pe angajarea răspunderii, ci aiurea, totdeauna fără șanse, doar ca exerciții democratice, nu a trecut decât una sau două din câte îmi amintesc iar legi prin angajarea răspunderii au trecut mereu și nu a depus nimeni moțiuni.

"În intervalul iunie 2009 - decembrie 2011 guvernul (de atunci) a obținut 16 legi prin angajarea răspunderii".

Despre Articolul 115, cel cu Ordonanțele de urgență, s-a scris atât de mult încât nu are rost să insist, dar există acolo ceva ce mă deranjează. O ordonanță de urgență intră în vigoare înaintea dezbaterilor și aprobării în Parlament, ceea ce le face inutile.

Cele două metode de a trece legislație prin pe lângă Parlament în regim de urgență, angajarea și ordonanța de urgență, par destul de redundante, dar o ordonanță de urgență, care pare mai rapidă nu poate legifera în domeniul legilor organice (unde este necesară o majoritate efectivă, nu doar cea prezentă).

Ce au în comun? Și la ordonanțe și la angajări legile nu sunt supuse dezbaterilor și nu sunt votate ceea ce le face similare cu decretele emise în regimuri dictatoriale. Prevăzute în Constituție pentru cazuri excepționale, ambele au fost abuzate (la greu) de numeroasele guverne post decembriste.

Ar fi schimbat dezbaterile proporția votului pentru legea a austerității? În primul rând, când e vorba de angajarea răspunderii, nu știm care ar fi fost proporția votului fiindcă nu există vot. (Dacă o moțiune nu e depusă în 3 zile, legea trece fără nici un vot).

Dacă ar fi existat dezbateri, publicul ar fi avut șansa să audă măcar ce-i așteaptă în viitor. O minoritate din Parlament ar fi putut aduce în discuții aspecte indezirabile sau inadmisibile. Poate unii parlamentari din blocul guvernamental (PSD, PNL, USR, UDMR) ar fi "rupt frontul" (posibil că unii nici nu au citit-o, nu era nevoie).

Mai multe considerații pe subiect în pagina asta dintre care "Este singurul caz din regimul constituțional românesc actual în care proiectul de lege este adoptat fără a fi dezbătut (...): Guvernul obține o lege fără ca Parlamentul (...) să fi legiferat.".

6:55 PM Ok m-am prins de unde vine unisprânceana lui Bolo (ca și restul de altfel).

Deficit fake

12:12 Începând cam din 2018 am devenit conștient că ceva nu e în regulă cu bugetul României. Sumele la unele ministere erau enorme însă nu se vedea nimic construit sau realizat la sfârșitul anului. Nu am fost suficient de inteligent ca să pun și întrebarea: Deficitul publicat este cel real? Sau mai mult decât atât. Cum a fost calculat?

La câteva zile de la una din întrebările mele de pe blog legată de cheltuielile bugetare din 2021 a apărut în sfârșit un răspuns. Prima și ultima dată. De la Primul Ministru Câțu, pe care ar trebui toți să-l regretăm fiindcă a fost singurul care a încercat. El a publicat un tabel cu cheltuielile ministerelor la 6 luni, din păcate numai în procente, și a enunțat o frază foarte inteligentă.

Deci din table se vede clar că la unele ministere nu s-au cheltuit banii alocați cu o medie pe Bugetul de Stat de 84%.

Însă eu nu am fost suficient de inteligent pentru a prelua aceste informații în momentul respectiv. Pentru că nu știam că deficitul este programat în fiecare an prin Legea Bugetului, care apropo în 2021 as fost de de 87.349 miliarde care împărțit la 1,192 miliarde (PIB-ul din 2021) ne dă 7.3%. Pentru că nici prin cap nu-mi trecea ca ei să mintă chiar la acest nivel.

Am fost doar indignat de faptul în sine și că nu avem autostrăzi.

Deci cât era deficitul în momentul publicării acestor tabele? Este foarte ușor de înțeles că având execuții de în medie 84% (Total buget în diagramă) din care unele la ministere cu bani mulți, ca Transporturi, Apărare, etc. cheltuielile au fost mult sub buget, nu putem vorbi de deficit, ci de excedent, și încă unul foarte mare.

(În SUA de exemplu ăștia mai returnează în unii ani sume, care nu sunt chiar neglijabile, uneori chiar mii de dolari plătitorilor de taxe, când nu se cheltuiesc banii, cu păstrarea bineînțeles cu sfințenie a deificatului).

Cam în aceleași zile când a publicat rezultatele de mai sus, Cîțu l-a demis pe Nazare.

Câțu nu a mai apucat sfârșitul anului ca Prim Ministru să publice și totalul pe an. Ceva ce orice prim ministru trebuia să facă la sfârșitul fiecărui an. El a fost schimbat în noiembrie 2021  și acum dacă stau și mă gândesc am impresia că majoritatea au fost schimbați cam la sfârșit de an.
  intervalul noiembrie-ianuarie).

Deci avem aici suficiente dovezi științifice pentru a argumenta că România nu are și nu a avut niciodată deficit bugetar. Acestea sunt pure invenții pentru a justifica noi împrumuturi care pot exista în realitate sau nu, dar mai ales a plăti dobânzi pe baza acestor împrumuturi imaginare, care anul acesta sunt în jur de 40 miliarde.

Foarte posibil că și foamea lui Ceaușescu a avut la bază cifre fictive și fraude similare.

July 7

2:00 AM Eu am propus ca dezbaterea din media a legii măsurilor fiscale, care se pare că se contrazic cu legea bugetului, care stipulează deficitul la 7% și cheltuielile la 500 miliarde, să fie mutată în Parlament fiindcă părea că urmează o Ordonanță de Urgență.

Guvernul Bolojan însă s-a mutat cu totul în Parlament, angajându-și răspunderea pe această lege. Pentru cine nu știe. Angajarea răspunderii, Articolul 114 din Constituție. Vii tu Guvern în Parlament cu o lege și spui. Dacă nu trece legea asta aici și acum în minutul ăsta noi ne facem bagajele și plecăm.

Practic, e un șantaj asupra propriei coaliții. Dacă pică legea, pică și Guvernul dar Guvernul nu are cum să pice fiindcă are o majoritate. Deci majoritatea este forțată să adopte legea dacă nu are chef să moșească alt guvern. Cred că e mai nașpa și decât o Ordonanță de Urgență, deși e cam tot pe acolo.

Adoptarea unei legi prin angajarea răspunderii se face într-un minut. Unde sunt dezbaterile, unde sunt avizele comisiilor și mai ales, unde este promulgarea (Art 77)? Chiar într-o procedură de urgență, există săptămâni de dezbateri și avizări iar la sfârșit Președintele promulgă legea.

În cazul adoptării unei legi prin angajarea răspunderii, promulgarea pare lipsită de sens fiindcă Președintele nu poate să demită Guvernul nesemnând această lege. O altă mică contradicție constituțională, pe lângă cea a inutilității dezbaterilor DUPĂ ce o ordonanță întră în vigoare.

Și încă una. A treia. Conform Constituției, Președintele are dreptul să nu semneze (promulge) legea și să o trimită înapoi în Parlament o singură dată. Deci Parlamentul "o re-examinează", i-o trimite iar înapoi și trebuie să o semneze. Mai are deci promulgarea vreun sens?

Un răspuns la o întrebare google aduce și mai multe argumente contra adoptării acestei legi prin angajarea răspunderii (în afara faptului că ea contrazice Legea Bugetului, diminuând cheltuielile și/sau sau mărind veniturile bugetare.

Bineînțeles că google IA a schimbat imediat răspunsul la această întrebare, de aceea l-am memorat (în clipboard) și o captură ecran și îl reproduc aici. Mai este cineva ca mine în afară de primul răspuns al google IA care crede că adoptarea acestei legi controversate prin asumarea răspunderii este un abuz (de drept mă rog)?

"În unele cazuri, angajarea răspunderii poate fi interpretată ca un abuz de drept, mai ales dacă Guvernul folosește această procedură pentru a adopta legi controversate sau pentru a evita dezbaterile parlamentare normale, conform unor experți."

6:55 Greva din 2023.

8:57 Bolojan ne aruncă în brațele AUR la fel cum George Simion ne-a aruncat în brațele lui Nicușor Dan iar PSD a intrat definitiv în contemplație.

9:10 În România în 2023 erau 240 mii de profesori, iar în 2024 201 mii? Conform Anexei 3 la Legea Bugetului pe 2025, Ministerul Educației are alocată o sumă de 64 miliarde lei care a fost folosită la calcularea deficitului prin adunarea cu sumele la toate ministerele. (Total cheltuieli din foaia de calcul).

Dacă înmulțim numărul de 201 mii de profesori cu 12 luni și salariul mediu pe economie de 8350 lei găsim suma de... 20 miliarde lei. Deci încă o dată, domnilor, ce se întâmplă cu restul de 40 miliarde alocate din Buget la Ministerul Educației?

6:47 În Ungaria politica e mult mai simplă ca în România. Acolo este numai Orbán (prim ministru în continuu de 15 ani cu un total de 21, timp în care noi am avut și noi 21 (de prim miniștri)) și miliardarul său personal Mészáros. Cui îi pasă dacă totul merge bine și banii vin (direct din Bugetul României).

Orbán a mai avut un miliardar, dar...

Românii "trebuie să mai aibă încă puțină răbdare" cu autostrăzile, stadioanele, bazinele de înot, salariile, pensiile, TVA etc. dar ați văzut cum arată satul lui Orban și al lui Mészáros?

Sincer mie Mészáros îmi pare japonez și nu ungur, însă deși am pierdut ieri jumătate de zi, nu l-am găsit.

Cine din satul acela de 1688 locuitori are curajul să spună că nu l-a văzut copilărind pe acolo (și cui), mai ales după câte chestii le-a construit cât a fost primar?