Teoria vechii conspirații a întregului Parlament asupra Bugetului României

"Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră"

(Eminescu, comunist? El a scris Împărat și proletar în 1874, iar Marx a scris Manifestul în 1848).

Bolojan, întreg Parlamentul, a încălcat Legea Plafoanelor din 10 februarie 2025 a cheltuielilor bugetare pe care a semnat-o în calitatea de atunci de Președinte al Senatului și nu a existat nici o opoziție la încălcarea acestei legi din partea nici unui parlamentar, Președinte sau CCR.

Aceste plafoane au fost calculate pentru un deficit de 7% dar 10 zile mai târziu Parlamentul, Bolojan au încălcat această lege prin Legea Bugetului de Stat din 20 februarie 2025 care prevede 70 miliarde mai mult doar pentru Bugetul de Stat și 32 miliarde mai mult pe total Buget General Consolidat.

Recent Bolojan a declarat că deficitul real pe 2025 ar fi fost 10% fără reforme, (care însumează doar câteva miliarde de lei după cun ne-a arătat olimpicul) deși PIB-ul, veniturile sau cheltuielile pe 2025 nu se cunosc încă. PIB-ul este necesar pentru calcularea deificatului. Se scad veniturile bugetare din cheltuieli și se împart la PIB.

După cum vedeți în Legea Bugetului de Stat, Bugetul României este un buget mulți-anual și variabil, cu o infinitate posibilă de versiuni (așa numitele credite de angajament) această frază din lege încălcând Constituția care spune că Bugetul se stabilește anual.

Dacă vă uitați cu atenție în Legea Bugetului apare o sumă pe cheltuieli care se numește Credite de angajament, care nu intră în calculul deficitului, care s-ar mări foarte mult cu această sumă, sumă care se distribuie tot așa pe ministere (mă rog, ordonatori de credit, prima sumă aici), care oricum nu văd prea mult din sumele fantastice atribuite chiar prin "credite bugetare".

Când am adunat cheltuielile bugetare ale ministerelor (ordonatorilor de credite, am ignorat această sumă iar totalul a fost 522 miliarde, mai mare decât chiar în Legea Bugetului, care prevede 499 miliarde. 

Deși nu a explicat nimeni vreodată, din ce știu eu, bănuiesc că este vorba de un buget multi-anual, această sumă fiind disponibilă pe mai mulți ani, la cheremul miniștrilor, și care se pare că nu intră în calculul deficitului în nici unul din acești ani. Din punct de vedere contabil, este o aberație. (Când i-am arătat acum mai mulți ani lu' Angela (fostă șef birou contabilitate până în 95) s-a ridicat de la calc și nu a mai vrut să discute).

După cum am spus mai sus, o aberație și dpdv constituțional.

În versiunea cu credite de angajament, deficitul ar fi mai mult decât dublu.

Conspirația e mult mai vastă, după cum spuneam sumele de cheltuieli din Legea bugetului distribuite pe ministere nu ajung acolo, nici măcar pe jumătate.

Așa zisa opoziție din Parlament, cu 4 moțiuni de cenzură într-o zi în care nu aveau nici o șansă nu face altceva decât să distragă atenția.

Cvorumul pentru trecerea pachetului (și a moțiunii) a fost completat prin online? Încă o bătaie de joc la adresa Constituției care spune că pentru o lege organică jumătate din Parlamentari trebuie să fie prezenți.

Gaura neagră CCC (Cîțu, Ciucă și Ciolacu)

Spuneam ieri că am "descoperit" scrisoarea ascunsă a lui Poe din finanțele românești. Era chiar în văzul tuturor, pe site-ul BNR.

Discret, dar nu secret. adică ceva despre care nu a vorbit nimeni din presă niciodată (cu niște excepții puțin vizibile).

O gaură de 38 miliarde euro pe 6 luni (estimăm 76 miliarde euro anual), sub formă de servicii financiare pentru împrumuturi pe termen scurt (scadență sub un an) (adică rate, dobânzi și comisioane la împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde euro) de 38 miliarde timp de 6 luni.

Suma de 76 miliarde euro, calculată în lei, este comparabilă (mai mare) decât tot bugetul de stat, partea de venituri de 357 miliarde lei. De unde se acoperă? Din noi împrumuturi și posibil din bani fraudați din buget.

Dacă ei au avut opțiunea de a împrumuta pe termen lung în loc de termen scurt nu avem de unde să știm. Titluri pe termen scurt?

Plus cele 14 miliarde euro sau diferența între soldul la 1 ianuarie și 30 iunie proiectată pe tot anul, cheltuieli în valută în mare parte nejustificate ale guvernului.

Da și mie mi-a fost greu să cred când am văzut prima dată. Dobânzi și rate de 38 miliarde euro pe 6 luni pentru împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde. Asta în timp ce pentru restul datoriei externe de 162 miliarde pe termen lung, se plătesc dobânzi și rate de 10 miliarde și ceva (euro) în aceeași perioadă de 6 luni.

Bine, o mare parte din serviciul financiar pentru împrumuturile pe termen scurt sunt scadențele, împrumuturile pe termen scurt prin definiție se reînnoiesc complet la maxim un an.

Am găsit aici o sumă privind dobânzile, cumulate pe termen lung și scurt, 20 miliarde lei la 4 luni sau 60 pe un an dar suma totală de 255 miliarde pe 4 luni sau 765 pe un an nu se potrivește fiindcă ar însemna cheltuieli mult peste bugetul de cheltuieli de 499 miliarde anual, calculat cu un deficit deja de 142 miliarde (7%).

Calculată în euro, suma este 12 miliarde, puțin mai mare decât plata serviciilor pe termen lung. Să fie diferența de 2 miliarde dobânzi pe termen scurt? Asta ar însemna că dobânzile pe termen scurt la 50 miliarde ar fi mai mici procentual decât cele pe termen lung?

Cheltuielile cu aceste împrumuturi, așa numitul (în balanța BNR) Serviciu al datoriei externe pe termen scurt, adică dobânzile și ratele, pot să fie parțial acoperite prin falsificarea cheltuielilor bugetare de care scriu de atâta timp, ministerele primind sume mult mai mici decât cele stabilite în buget, falsificarea având loc și prin misteriosul titlul 51 VI Transferări (de fonduri) între unități ale administrației prezent mai mult sau mai puțin la aproape fiecare minister mare.

Dar dacă ne uităm la graficul (prin grija lui Florin Rau) al creșterii datoriei externe, vedem că ea a s-a menținut constantă în timpul lui Dăncilă, apoi a crescut începând din timpul guvernului Orban 1 și a explodat în timpul lui Cîțu și a rotativei Ciucă-Ciolacu, care azi iese la înaintare întâmpinare pe alte teme.

Din graficul lui Florin Rau mai vedem că datoria externă pe termen lung a crescut între 2019 și prezent cu 80 miliarde euro sau aproximativ 13,3 miliarde pe an și s-a dublat iar din site-ul BNR vedem că în 2025 avem 12 miliarde dobânzi și 14 miliarde cheltuieli administrative ceea ce împreună formează aproximativ 135 miliarde lei, sau cea mai mare parte din deficitul programat de 142 miliarde lei.

De fapt, Ciolacu este consecvent, fiindcă el a fost cel care, după falimentarea României, a încercat să aducă acest cuplu la putere, autoexcluzându-se prin semnarea în fals a unui acord internațional ne-necesar (primul ministru nu poate semna acorduri internaționale).

Din meandrele bugetului

Pensionarii speciali. Cei cu pensii foarte mari sunt de fapt foștii magistrați. Dacă înmulțim numărul lor cu pensia și 12 luni rezultă 1.7 miliarde lei. Derizoriul emoțional. De remarcat aici că ei chiar dacă nu se pensionează, sunt plătiți tot de la buget (cu același salariu), prin Ministerul Justiției, deci nu contează la deficit. Singurul efect dacă rămân e că va fi o aglomerație de magistrați în justiție.

Să fie aceste pensii și pensionarea devreme o formă de mită acordată de stat magistraților, unii care înțeleg bine toate aceste meandre?

În secțiunea Ministerului Muncii din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat semnată de domnul Ilie Bolojan în calitate de Președinte a Senatului (10 februarie 2025) și de domnul Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României (12 februarie) votată bineînțeles de Parlament și publicată în Monitorul Oficial, la pagina 33 avem o sumă propusă pe 2025 de 19.811.740 mii lei (aproape 20 miliarde lei) cu titlul 03 Pensii și Ajutoare Bătrânețe.

Adevăratele pensii speciale?

De asemenea la pagina 1 din aceeași anexă, avem o sumă de 36.643.610 mii lei (36,6 miliarde) cu titlul 51 Transferuri Între Unități ale Administrației Publice iar la pagina 13 avem suma de 60.111.942 mii lei (60 miliarde) sub titlul ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA.

Pe site-ul Ministerului Muncii există o pagină care explică cheltuielile de Asistență Socială (2024) cu un total de 36.459.397.167 lei (36 miliarde lei).

Aceste cheltuieli sunt folosite în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului.

Toate astea nu au nici o legătură cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale ("pensionarii sociali"), care este de asemenea administrat de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii, semnată și votată în aceleași condiții care are un Total Cheltuieli pe 2025 de 162 miliarde lei sub titlul (greșit de) Asistență Socială (ar fi trebuit Asigurări Sociale). Împreună cu Legea Bugetului de Stat, ea formează grupul de 2 legi denumite Legile Bugetului și care se votează la fiecare început de an.

Această sumă provine în mod exclusiv din contribuțiile pentru pensie ale salariaților de 25% din brut sau CAS pe care le estimez la 199 miliarde pe 2025 (și de asemenea intră în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului).

În România s-a păstrat prin aceste acronime confuzia din timpul regimului dinainte între CAS și CASS. CAS înseamnă Contribuția pentru Asigurări Sociale (pensiile) și este (acum la 35 de ani de atunci) de 25% din salariul brut iar CASS este Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate și este de 10% din salariul brut.

O altă contribuție obligatorie din salariul brut este impozitul pe venit de 10% iar toate 3 fac diferența între brut și net. Sumele ar trebui virate de angajator către ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală aflată în subordinea Ministerului Finanțelor și a Primului Ministru.

Dacă în cazul CAS angajatorul nu prea poate comite evaziune (adică neplată), fiindcă sumele se duc să alimenteze Bugetul Asigurărilor Sociale de unde se plătesc pensiile în fiecare lună și ar ieși scandal, în cazul celorlalte două, cine poate ști iar un exemplu recent îl avem în față, Dragoș Anastasiu. Această evaziune este o cauză a lipsei banilor din veniturile bugetare.

La fel cum angajatorii nu pot fenta CAS, o altă sursă majoră sigură a veniturilor bugetare este TVA. Am înțeles că toate casele de marcaj din România sunt conectate direct la ANAF.

Am pus mai sus un link la bugetul Ministerului Muncii și aș mai vrea să adaug ceva. Ministerul Muncii este cel mai bogat minister. El administrează două bugete. Unul e Bugetul Asigurărilor Sociale, prin Casa Pensiilor, de 162 miliarde, iar acolo nu se poate umbla, deși apare o discrepanță de aproape 30 miliarde în plus la venitul din contribuțiile salariaților.

Al doilea este felia lui din Bugetul de Stat, de 96 miliarde, din care se pot justifica sigur numai 36.

Totalul este de 162 + 96 = 258 miliarde!

Din cele câteva încercări de dări de seamă, incomplete, la 4 ministere, am văzut că nu există un formular unitar gen balanță contabilă ce ar permite centralizarea acestor balanțe în vederea calculului cheltuielilor bugetare totale ceea ce mai departe nu permite calculul deficitului. Statul român nu are contabilitate!

Estimez că cel puțin 200 miliarde din total 522 (sau 499 conform aceleaiși Legi a Bugetului) dispar. În aceste condiții nu putem vorbi de deficit sau austeritate și în general în acest haos nu mai putem vorbi despre nimic.

July 22

9:55 AM Primul ministru crede că, dar noi nu putem ști câți angajați sunt la stat, câți cu pensie, etc., care firme au profituri etc.. Noi nu putem ști nivelul de folosire a bugetului și deficitul real, și de fapt nu putem ști nimic din ce fac ei din moment ce nu există execuții bugetare și dări de seamă.

12:20 PM În foaia mea de calcul, primele 4 linii din coloana Just1 este tot ce am găsit ca și contabilitate a ministerelor. Cheltuielile sunt între 30% la educație și 50% (Finanțe Acțiuni Generale)

Cel mai mult seamănă cu o execuție bugetară la Educație (dar nu e), La Finanțe e foarte simplu, s-au plătit dobânzi de 40 miliarde din fondurile de 80, deși nu vom ști niciodată cât și cui, la Muncii avem detaliat cheltuieli mai mult sociale de 36 din 95, din care 20 miliarde pensii speciale, care au fost uitate de Bolojan, și foarte grosier, la Transporturi. La agricultură ultimul bilanț este din 2022.

Putem deci ajunge liniștiți la concluzia destul de tristă că Statul Român nu are nici un fel de contabilitate, iar chestiile astea cu deficitul sunt râgâite din burta plină a guvernanților ale căror mandate se termină de obicei în decembrie când românii în general uită de toate și se gândesc numai la sărbători.

12:25 Țara se sufocă și pe Bolojan îl piaptănă la o întâlnire informală în palatul Viktoria.

1:10 Ghislaine Maxwell

July 21

8:10 Conform Legii Bugetului pe 2025 Anexa 3, Secțiunea Ministerul Sănătății, votată de Parlament, semnată de Bolojan în calitate de Președinte al Senatului la acea dată, contrasemnată (promulgată) de Klaus Iohannis, Bugetul Ministerului Sănătății este de 27 miliarde lei (fără credite de angajament), din care 2.8 cheltuieli salarii (foaia de calcul a bugetului).

Mai avem cheltuieli cu bunuri și servicii 5,8 miliarde (medicamentele și consumabilele pot fi zeci, până la 100 milioane), proiecte din fonduri europene nerambursabile post aderare, FEN, 1,7 miliarde până la 8 miliarde cu credite de angajament (să ne explice cineva ce înseamnă aceste credite de angajament), 6,3 miliarde cheltuieli cu proiecte finanțate de PNRR. Care sunt aceste proiecte, domnule Bolojan?

Ce sunt aceste "transferuri între unități ale administrației publice" prezente în lista cheltuielilor la fiecare minister?

8:41 Ce chestie. Dacă cheltuielile bugetare la 5 luni au fost 3.39% din PIB (care PIB, de anul ăsta sau de anul trecut), procent mai mic ca anul trecut, atunci ele nu pot să fie 9% pe tot anul, cum spunea Bolojan, nu?

July 18

12:25 AM Felicia Flóra Kovács

12:30 Tipul ăsta nu e... Baumgartner?

1:10 Epstein

11:51 La Răduleasca totul e complicat, primul iubit, primul soț, adevăratul iubit. Un singur lucru nu am înțeles încă/însă. Când s-a lăsat de fumat?

2:22 PM Am demonstrat în mai multe rânduri că ministerele cheltuie aproximativ jumătate din banii alocați de la buget, cu excepția Ministerului Muncii, care practic redistribuie către pensionari în fiecare lună cei 25% încasați de pe CAS de la angajați, cu exemplul clasic al Ministerului Finanțelor, care plătește în fiecare an dobânzi de 40 miliarde și are alocate din buget 80.

Potrivit chiar lor, din singura dare de seamă din istoria recentă a unei execuții bugetare, la 6 luni, din vara lui 2021, a lui Câțu arată o folosire a bugetului de 80%.

În condițiile în care cele mai de bază date economice inclusiv deficitul, sunt falsificate, de ce l-am crede pe Bolojan când spune că vrea să micșoreze cheltuielile bugetare prin eliminarea sinecurilor (care sunt reale).

3:25 Despre ciudățenii constituționale am mai scris. Există trei articole pe care eu le numesc triunghiul Bermudelor din Constituția României. Art 113, 114 și 115.

Articolul 113 nu are nimic ciudat în sine dar devine când este invocat în Art.114 care nu are prevăzut un mecanism propriu de aprobare/respingere.

Deci dacă Guvernul își angajează răspunderea pe o lege care devine atât de necesară încât Guvernul (teoretic) își riscă existența, oricine (adică 1/4 din numărul de Parlamentari) poate depune o moțiune de cenzură la 3 zile de la înregistrarea angajării. Deci dacă moțiunea trece, legea pică odată cu Guvernul.

Chestia e că din decembrie 89 deși au fost depuse moțiuni de cenzură cam în fiecare an, nu pe angajarea răspunderii, ci aiurea, totdeauna fără șanse, doar ca exerciții democratice, nu a trecut decât una sau două din câte îmi amintesc iar legi prin angajarea răspunderii au trecut mereu și nu a depus nimeni moțiuni.

"În intervalul iunie 2009 - decembrie 2011 guvernul (de atunci) a obținut 16 legi prin angajarea răspunderii".

Despre Articolul 115, cel cu Ordonanțele de urgență, s-a scris atât de mult încât nu are rost să insist, dar există acolo ceva ce mă deranjează. O ordonanță de urgență intră în vigoare înaintea dezbaterilor și aprobării în Parlament, ceea ce le face inutile.

Cele două metode de a trece legislație prin pe lângă Parlament în regim de urgență, angajarea și ordonanța de urgență, par destul de redundante, dar o ordonanță de urgență, care pare mai rapidă nu poate legifera în domeniul legilor organice (unde este necesară o majoritate efectivă, nu doar cea prezentă).

Ce au în comun? Și la ordonanțe și la angajări legile nu sunt supuse dezbaterilor și nu sunt votate ceea ce le face similare cu decretele emise în regimuri dictatoriale. Prevăzute în Constituție pentru cazuri excepționale, ambele au fost abuzate (la greu) de numeroasele guverne post decembriste.

Ar fi schimbat dezbaterile proporția votului pentru legea a austerității? În primul rând, când e vorba de angajarea răspunderii, nu știm care ar fi fost proporția votului fiindcă nu există vot. (Dacă o moțiune nu e depusă în 3 zile, legea trece fără nici un vot).

Dacă ar fi existat dezbateri, publicul ar fi avut șansa să audă măcar ce-i așteaptă în viitor. O minoritate din Parlament ar fi putut aduce în discuții aspecte indezirabile sau inadmisibile. Poate unii parlamentari din blocul guvernamental (PSD, PNL, USR, UDMR) ar fi "rupt frontul" (posibil că unii nici nu au citit-o, nu era nevoie).

Mai multe considerații pe subiect în pagina asta dintre care "Este singurul caz din regimul constituțional românesc actual în care proiectul de lege este adoptat fără a fi dezbătut (...): Guvernul obține o lege fără ca Parlamentul (...) să fi legiferat.".

6:55 PM Ok m-am prins de unde vine unisprânceana lui Bolo (ca și restul de altfel).

Deficit fake

12:12 Începând cam din 2018 am devenit conștient că ceva nu e în regulă cu bugetul României. Sumele la unele ministere erau enorme însă nu se vedea nimic construit sau realizat la sfârșitul anului. Nu am fost suficient de inteligent ca să pun și întrebarea: Deficitul publicat este cel real? Sau mai mult decât atât. Cum a fost calculat?

La câteva zile de la una din întrebările mele de pe blog legată de cheltuielile bugetare din 2021 a apărut în sfârșit un răspuns. Prima și ultima dată. De la Primul Ministru Câțu, pe care ar trebui toți să-l regretăm fiindcă a fost singurul care a încercat. El a publicat un tabel cu cheltuielile ministerelor la 6 luni, din păcate numai în procente, și a enunțat o frază foarte inteligentă.

Deci din table se vede clar că la unele ministere nu s-au cheltuit banii alocați cu o medie pe Bugetul de Stat de 84%.

Însă eu nu am fost suficient de inteligent pentru a prelua aceste informații în momentul respectiv. Pentru că nu știam că deficitul este programat în fiecare an prin Legea Bugetului, care apropo în 2021 as fost de de 87.349 miliarde care împărțit la 1,192 miliarde (PIB-ul din 2021) ne dă 7.3%. Pentru că nici prin cap nu-mi trecea ca ei să mintă chiar la acest nivel.

Am fost doar indignat de faptul în sine și că nu avem autostrăzi.

Deci cât era deficitul în momentul publicării acestor tabele? Este foarte ușor de înțeles că având execuții de în medie 84% (Total buget în diagramă) din care unele la ministere cu bani mulți, ca Transporturi, Apărare, etc. cheltuielile au fost mult sub buget, nu putem vorbi de deficit, ci de excedent, și încă unul foarte mare.

(În SUA de exemplu ăștia mai returnează în unii ani sume, care nu sunt chiar neglijabile, uneori chiar mii de dolari plătitorilor de taxe, când nu se cheltuiesc banii, cu păstrarea bineînțeles cu sfințenie a deificatului).

Cam în aceleași zile când a publicat rezultatele de mai sus, Cîțu l-a demis pe Nazare.

Câțu nu a mai apucat sfârșitul anului ca Prim Ministru să publice și totalul pe an. Ceva ce orice prim ministru trebuia să facă la sfârșitul fiecărui an. El a fost schimbat în noiembrie 2021  și acum dacă stau și mă gândesc am impresia că majoritatea au fost schimbați cam la sfârșit de an.
  intervalul noiembrie-ianuarie).

Deci avem aici suficiente dovezi științifice pentru a argumenta că România nu are și nu a avut niciodată deficit bugetar. Acestea sunt pure invenții pentru a justifica noi împrumuturi care pot exista în realitate sau nu, dar mai ales a plăti dobânzi pe baza acestor împrumuturi imaginare, care anul acesta sunt în jur de 40 miliarde.

Foarte posibil că și foamea lui Ceaușescu a avut la bază cifre fictive și fraude similare.

July 7

2:00 AM Eu am propus ca dezbaterea din media a legii măsurilor fiscale, care se pare că se contrazic cu legea bugetului, care stipulează deficitul la 7% și cheltuielile la 500 miliarde, să fie mutată în Parlament fiindcă părea că urmează o Ordonanță de Urgență.

Guvernul Bolojan însă s-a mutat cu totul în Parlament, angajându-și răspunderea pe această lege. Pentru cine nu știe. Angajarea răspunderii, Articolul 114 din Constituție. Vii tu Guvern în Parlament cu o lege și spui. Dacă nu trece legea asta aici și acum în minutul ăsta noi ne facem bagajele și plecăm.

Practic, e un șantaj asupra propriei coaliții. Dacă pică legea, pică și Guvernul dar Guvernul nu are cum să pice fiindcă are o majoritate. Deci majoritatea este forțată să adopte legea dacă nu are chef să moșească alt guvern. Cred că e mai nașpa și decât o Ordonanță de Urgență, deși e cam tot pe acolo.

Adoptarea unei legi prin angajarea răspunderii se face într-un minut. Unde sunt dezbaterile, unde sunt avizele comisiilor și mai ales, unde este promulgarea (Art 77)? Chiar într-o procedură de urgență, există săptămâni de dezbateri și avizări iar la sfârșit Președintele promulgă legea.

În cazul adoptării unei legi prin angajarea răspunderii, promulgarea pare lipsită de sens fiindcă Președintele nu poate să demită Guvernul nesemnând această lege. O altă mică contradicție constituțională, pe lângă cea a inutilității dezbaterilor DUPĂ ce o ordonanță întră în vigoare.

Și încă una. A treia. Conform Constituției, Președintele are dreptul să nu semneze (promulge) legea și să o trimită înapoi în Parlament o singură dată. Deci Parlamentul "o re-examinează", i-o trimite iar înapoi și trebuie să o semneze. Mai are deci promulgarea vreun sens?

Un răspuns la o întrebare google aduce și mai multe argumente contra adoptării acestei legi prin angajarea răspunderii (în afara faptului că ea contrazice Legea Bugetului, diminuând cheltuielile și/sau sau mărind veniturile bugetare.

Bineînțeles că google IA a schimbat imediat răspunsul la această întrebare, de aceea l-am memorat (în clipboard) și o captură ecran și îl reproduc aici. Mai este cineva ca mine în afară de primul răspuns al google IA care crede că adoptarea acestei legi controversate prin asumarea răspunderii este un abuz (de drept mă rog)?

"În unele cazuri, angajarea răspunderii poate fi interpretată ca un abuz de drept, mai ales dacă Guvernul folosește această procedură pentru a adopta legi controversate sau pentru a evita dezbaterile parlamentare normale, conform unor experți."

6:55 Greva din 2023.

8:57 Bolojan ne aruncă în brațele AUR la fel cum George Simion ne-a aruncat în brațele lui Nicușor Dan iar PSD a intrat definitiv în contemplație.

9:10 În România în 2023 erau 240 mii de profesori, iar în 2024 201 mii? Conform Anexei 3 la Legea Bugetului pe 2025, Ministerul Educației are alocată o sumă de 64 miliarde lei care a fost folosită la calcularea deficitului prin adunarea cu sumele la toate ministerele. (Total cheltuieli din foaia de calcul).

Dacă înmulțim numărul de 201 mii de profesori cu 12 luni și salariul mediu pe economie de 8350 lei găsim suma de... 20 miliarde lei. Deci încă o dată, domnilor, ce se întâmplă cu restul de 40 miliarde alocate din Buget la Ministerul Educației?

6:47 În Ungaria politica e mult mai simplă ca în România. Acolo este numai Orbán (prim ministru în continuu de 15 ani cu un total de 21, timp în care noi am avut și noi 21 (de prim miniștri)) și miliardarul său personal Mészáros. Cui îi pasă dacă totul merge bine și banii vin (direct din Bugetul României).

Orbán a mai avut un miliardar, dar...

Românii "trebuie să mai aibă încă puțină răbdare" cu autostrăzile, stadioanele, bazinele de înot, salariile, pensiile, TVA etc. dar ați văzut cum arată satul lui Orban și al lui Mészáros?

Sincer mie Mészáros îmi pare japonez și nu ungur, însă deși am pierdut ieri jumătate de zi, nu l-am găsit.

Cine din satul acela de 1688 locuitori are curajul să spună că nu l-a văzut copilărind pe acolo (și cui), mai ales după câte chestii le-a construit cât a fost primar?

July 4th

7:05 Aproximativ de un an nu mai pot să intru pe site-ul Camerei Deputaților, cdep.ro. Este singurul site de pe tot internetul pe care nu pot să intru.

Am vrut să intru să văd cum au votat partidele Legea Bugetului pe 2025, cu un deficit prevăzut în lege de 142 miliarde lei sau 7% din PIB "Bugetul este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. ".

Dar nu pot, m-au blocat, așa că... m-am dus la site-ul Senatului. Așa am aflat că la data votării legii respective în Senat, președintele Senatului era domnul... Ilie Bolojan. Da știu el doar număra voturile acolo dar nu am auzit să spună ceva.  Acum însă vrea măsuri de reducere a deficitului bugetar, care este stabilit prin lege...

În partea de jos a acestei pagini se vede că "S-au înregistrat 254 de voturi pentru și 192 de voturi împotrivă." (din 465).

Cu alte cuvinte, ei au stabilit prin lege acest deficit pentru a se împrumuta și a veni acum cu noi taxe și alte măsuri de împovărare.

Pagina de căutare a votului electronic la Senat.ro nu funcționează așa că am încercat o căutare google, dar tot ce am găsit este această lege. Se poate vedea mai jos că există votul pe partide nominal așa cum există pentru fiecare lege. Aș fi vrut doar atât. Să văd cum a votat... Bolojan.

Dacă puteam să intru pe site-ul Camerei Deputaților puteam să aflu imediat.

Din această pagină pompoasă de pe site-ul USR rezultă însă că PNL-ul a votat în întregime Legea Bugetului deci putem bănui că și Bolojan, care acum se luptă să ia măsuri împotriva legii votată și semnată de el!

În matematică se numește reducere la absurd. În politică, e normal.

Singura soluție este abrogarea mai întâi a Legii Bugetului semnată de Bolojan și scrierea alteia, cu alte cheltuieli și alt deficit.

9:05 I wanted to say it for a longtime but never found the words. Do you know what is wrong with the perennial, traditional bipartisanship in the US, that is dividing the population in two parties parts equal in numbers, always in opposition about anything (important) ? The most wrong part if it is half of Americans think the other half is wrong. Or so THEY want us to believe.

And the only bad or ugly thing about the Big Beautiful Bill is the whole budget is probably fake (based on what i proved about Medicaid and Medicare, with more than one trillion out of 7 being fraud).

5:35 Nu cerceta aceste legi!

Bolojan a ocupat într-un răstimp de 6 luni 3 cele mai importante funcții în stat plus cea de președinte al PNL. (Chemați Cartea Recordurilor!). Deși în unele ocazii a manifestat un complet analfabetism economic și mai tot timpul o încăpățânare de buldog.

Președinte al Senatului, pe când a votat cu tot PNL-ul (și Președinte PNL) și parafat legea cea mai importantă, adică cea a Bugetului de Stat.

Președinte (interimar) al României când a supravegheat aplicarea ei, cu depășirea, spune el a deficitului "legal" (deși baza de calcul, adică execuțiile bugetare ale ministerelor nu există).

Iar acum ca Prim Ministru, țipă latră jos și tare că nu sunt bani pentru aplicarea ei deși a uitat că este creația lui... Și în loc să taie cheltuieli fantastice inexistente de genul 96 miliarde la Ministerul Muncii (în afară de 155, pensiile), vrea taxe sporite și biruri.

Nu vi se pare că totul e o fază de tipul "el centrează, el driblează și (după un timp) tot el dă cu capul"?

Întotdeauna am avut câte un om providențial în România. De data asta, l'état, c'est Bolo.

July 3rd

10:05 Am i time travelling or google is messing with me, again? But what do i want, it's free.

10:20 During most weekends and days before holidays market should always be up. As i said, the 7 magnificent, others, are so over evaluated they have become Ponzi schemes with their stocks having little value other than psychological re-sale value.

10:50 Deficitul a fost calculat greșit pe baza unor estimări exagerate incluse în Legea Bugetului de Stat (coloana Total cheltuieli în foaia de calcul). Sumele respective au link la paginile din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat. Motivul? Pentru a crește taxele și a lua împrumuturi de la anumite bănci. România plătește anual 40 miliarde dobânzi (coloana Just1, Ministerul Finanțelor = Acțiuni generale).

Suma de 831 miliarde este calculată probabil adunând estimările pentru Bugetul de Stat și încă alte câteva bugete însă pare greșită, depășind chiar totalul din Legea Plafoanelor.

Deficitul ca indicator economic (al unui stat) se calculează numai la Bugetul de Stat (prima pagină din Legea Bugetului de Stat) și se împarte la PIB pentru a se exprima procentual.

Însă Bugetul de Stat din prima pagină a legii de 499 de miliarde nu coincide cu sumele totale adunate din paginile ministerelor din anexa la aceeași lege, de 522  miliarde (foaia de calcul), o altă greșeală introdusă preventiv-intenționat pentru confuzie, în caz că cineva se va uita la aceste lucruri, iar acum foarte mulți oameni se uită la aceste lucruri.

Veniturile și cheltuielii bugetare reale folosite la calculul deficitului se iau din execuțiilor bugetare (bilanțurile contabile) ale ministerelor. Ministerele cu pondere mare în buget care au publicate aceste execuții, coloana Just1 din aceeași foaie de calcul, arată clar cheltuieli mult mai mici față de estimările din Legea Bugetului,  Doar din aceste diferențe la câteva ministere mari putem vedea că deficitul dispare.

La Ministerul Educației de exemplu avem cheltuieli reale proiectate la 20 miliarde anul acesta, iar în Legea Bugetului apar 64. La Muncii putem justifica doar 36 de miliarde din 96, etc.. (Coloana Just1 în foaia de calcul).

1:13 Pentru că așa a fost scris scenariul. Dacă e așa de nașpa, de ce a vrut Bolojan?

1:15 Aceasta este o amenințare perenă pe scena politicii noastre. Pensiile sunt plătite dintr-un buget separat, numit Bugetul Asigurărilor Sociale, aprobat printr-o lege separată, alimentat cu 25% contribuție pe fluturaș. Salariile cresc mereu deci și această contribuție crește. Anul acesta este vorba de 155 miliarde lei oficial, 199 miliarde lei real.

La numărul de declarații false de când e în funcție până acum Bolojan ar trebui arestat pentru fals în declarații. Apropo, parlamentarii erau mici copii când Ciolacu le-a dat date false despre execuția bugetară și au mărit deficitul prin lege în fiecare an?

June 30

1:57 Beautiful Bill of BottleDrop. I never did anything because of lack of time though i wanted to. Body Bottle Drop is a great thing. It allows you to put all soda and beer cans in a sack (provided for 20 cents, provided you rinse them first, otherwise they will stink) and then take the sack with a personalized sticker with a bar code to the collecting point with the money going on a card (no counting or other action needed).

I can't believe legislators really wanted to kill it the beautiful BottleDrop.

2:10 PM muncit (și m-am stresat) mult mai mult decât de obicei ca să fac diagramele alea cu bugetul. Vreau să mai scriu odată ca să fie foarte clar pentru toată lumea. Suma de pe prima pagină din Legea Bugetului diferă cu 22 miliarde lei față de totalul adunat din componentele din Anexa 3 ale aceleași legi deși (logic) ar trebui să fie aceleași.

De asemenea la toate ministerele la care am găsit-o, execuția bugetară, arată sume mult mai mici decât sumele alocate prin Legea Bugetului acelor ministere, ceea ce este extrem de grav.

În primul rând, sumele din Legea Bugetului adunate sunt folosite la calcularea deficitului, care conform execuțiilor bugetare reale găsite de mine nu există, iar în al doilea rând, sau poate ar trebui să fie în primul, lipsesc o sută-două de miliarde din Buget, pur și simplu.

Ce poate fi mai grav decât acestea? Faptul că ei arată că se chinuie să reducă cheltuielile bugetare care oricum sunt mult mai mici decât cele proiectae în Legea Bugetului (prima pagină și/sau anexele)? Faptul că sunt toți actori străini (unguri)?

2:30 Thought of the day. The ninja used deception to conquer power in Japan and the whole world and now they use deception to rule it which is a contradiction. They simply don't know how or can't afford not to. And maybe i should remind one thing here. Throughout history many have conquered the world or (the) good parts of it. Ruling and keeping it, that was always a different strategy.

2:43 Iata o problemă de fizică ce m-a frământat întodeauna. Intensitatea unei unde în mediu elastic (și prin extensie, a "câmpului electro-magnetic" (într-un mediu elastic care nu există LOL)) scade cu pătratul distanței.

Ok deci la 2 metri distanță, intensitatea e la un sfert față de un metru.

Ok. Deci ce se întâmplă dacă măsurăm distanța în cm? la 2 metri vom avea intensitatea de 200x200 ori mai mică decât la un metru?

Da știu vor spune că cm nu e unitatea de măsură a distanței care trebuie să fie în metri. Asta ar trebui adăugat la definiție.

4:44 Talking about stratety. The 36 stratagems teach you how to win a war, not how to rule a concurred territory.

It is known that Japanese culture is heavily tributary to Chinese, if it wasn't only for Buddhism, Kanji, one of their writing system, the social hierarchy with an emperor but also having particularities like castes.

Here is another frozen google answer, which will probably change in the next minutes or so. My question is, what if they don't have any other way of thinking then the 36 stratagems, built in with a heavy emphasis on deception?

6:27 I went to smoke a cigarette. Then i looked at the side of this building and remembered. The lower and middle area of the siding has been replaced around the time i took this picture. The upper side is of a different design, which allows water to flow over the middle. Then i went inside to grab the camera.

A brown kid showed right away, taking position on the cable box (on the right, not seen in the picture) with lascivious gestures. This made me nervous and the picture came underexposed.

Then the sound. I have been thinking, all the guys showing on the alleys live in the next complex. And from the next complex now you can hear the sound of a compressor. Probably meant for several reasons, one of them to vibrate whatever holes in the ceiling i did not cover last night.

Then i remembered (again) something from 1995 after i moved to live with John Mladin (as caregiver (Angela) to several elderly residents in his Foster Care Home). What John Mladin (probably Nicu Covaci) told me back then: "These guys want to build the communism here" (like they did in Soviet Union and China). What he did not tell me was who were "these guys" and the fact i was the "teaching material" or the example for why it failed in Eastern Europe.

Yeah i went 5 more times outside to take again this picture. Very difficult due to light (on camera's viewer) and angles.

Yeah talking openly about peace. Can't beat that.

7:37 Now they threw a kids' scooter right in front of the area where i took the picture, a few meters away from our door.

June 27

10:05 AM Conform Legii Bugetului, pentru salariile bugetarilor sunt alocate în 2025 93 miliarde de lei din total 522 sau 499? (link dreapta). Dacă împărțim la 12 luni și la numărul de bugetari care este vehiculat în media, adică 1.3 milioane, rezultă un salariu brut mediu de 5961 lei, mult sub salariul mediu pe economie calculat de INS pentru 2025.

June 26

12:28 Am adăugat încă o coloană la diagrama bugetului și anume cheltuieli justificate. Până acum am identificat trei. Salariile bugetari la toate ministerele, 36 miliarde Asistență Socială provenind din bugetul Ministerului Muncii, 20 miliarde pensii speciale tot de la Ministerul Muncii pe care eu nu le consider justificate, așa că nu le adaug, aproximativ 13 miliarde buget CNAIR care provine de la Transporturi (estimat din cel de 12 și ceva anul trecut) și cam atât. Ele ar mai fi dar nu cred că vor modifica prea mult acea diagramă.

În rest, există probabil o listă imensă de proiecte și proiecțele alimentate de la buget pe care nu le știe nimeni.

12:48 Ok am găsit cred ce căutam demult. Execuție bugetară făcută ca la carte la Ministerul Educației, pe luni, cumulativ. Asta e tot, 5 miliarde și ceva pe 5 luni? Se adaugă și alea 3 de jos sau alea sunt "din" Asta ar însemna aproximativ 14 sau 20 pe tot anul? Dintr-un buget de 64 miliarde?

Da știu la Ministerul Educației nu se ajunge nici măcar să se cheltuiască cele 37 miliarde prevăzute în buget pentru salarii. Iar suma de 44 miliarde lipsă normal intră la calculului deficitului de 142 miliarde (pentru a se justifica noi împrumuturi pentru care plătim dobânzi, adică întreaga sumă de 86 miliarde anual la Ministerul de Finanțe - Acțiuni generale).

6:52 AM Nu am fost la fel de norocos la Ministerul Sănătății. O pagină perfect similară cu cea de la Educație, dar ce mi-a adus. Când am făcut clic pe primul link (ultimul în ordine cronologică), mi-a descărcat automat un fișier xls în folder-ul Downloads și cum nu am Excel a trebuit să-l încarc pe google drive pentru a beneficia de cititorul de xls de la google. Priviți și dvs..

Ce bine că am găsit o execuție bugetară făcută ca lumea la Educație fiindcă avem termen de comparație. Iată execuțiile bugetare de la Ministerul de Finanțe făcute pentru toate ministerele. Nu îmi pare ceva serios.

A și lista cu salariile pe luna martie. Dar de ce atâția consilieri și nici un contabil? A ok este unul, coordonator financiar, dar e plătit prost.

Cât despre concedii medicale. Am calculat odată (octombrie 2024) că se plătesc de către Ministerul Sănătății cam 5 miliarde anual pe concedii medicale, e mult când comparăm cu total salarii de 2.8 din minister, toți doctorii și alți angajați din toată țara. Cine e de vină că ei plătesc? Dar restul până la 28?

9:47 La Ministerul Agriculturii am găsit ceva din 2022. Bine nu știu dacă au vreo lege care spune că trebuie să aibă bilanțurile la zi publicate. Dar ar fi un semn de respect pentru plătitorii de taxe și impozite. Și dacă tot au început, de ce s-au oprit la 2022? Așa că nu știu ce să trec la sume justificate. Și de ce fiecare minister face așa, de capul lui?

10:03 Însă în Legea Bugetului pe 2023 găsim la Agriculturii o sumă de 25 miliarde, mai mult ca dublu față de bilanțul pe 2022. Deci estimăm o execuție de 12 miliarde pe anul acesta.

4:13 Legea Bugetului prevede pe prima pagină Cheltuieli Buget de Stat la 499 miliarde de lei, iar în Anexa 3 la aceeași lege sunt detaliate cheltuielile pe așa numiți "Ordonatori de Credit", din care 17 ministere. Am luat toate sumele de la toți ordonatorii de credit și le-am adunat în această foaie de calcul (și am pus link la prima pagină cu pagina din anexă de unde am luat sumele) iar suma rezultată este de 522 miliarde.

)În afară de asta, la majoritatea ministerelor sumele nu se justifică la nivel de jumătate).

Iată ei au venit și au tăiat sporurile salariilor tuturor bugetarilor și prin asta au făcut economie de 1 miliard și ceva din 93 total salarii bugetari (teoretic conform bugetului căci suma plătită în realitate este mult mai mică).

De mulți ani aceste sporuri erau ca parte din salarii, a fost un șiretlic szeretlek ca la o nevoie să poată fi tăiate fără a tăia practic salariile iar nevoia a venit. Din 1.3 milioane bugetari, cei peste 500 mii de profesori plătiți de la buget erau/sunt cei care puteau să înțeleagă cel mai bine am făcut eu în această foaie de calcul.

Da știu pare puțin complicat, asta e democrația, cei care aleg nu prea știu ce se întâmplă de fapt în contabilitatea statului (mațele fiarei, labirintul iadului).

5:55 L'État, c'est moi le budget!

Do you thing you as Americans are at bay from (huge) budget frauds? As i said, Trump should look for ninja in his own backyard at the hole in the Medicare budget.

June 24

12:15 PM Am făcut în sfârșit ce trebuia să fac de atunci. Când am scos lista cu cheltuielile pe ministere, pe 2025. "At a glance" cum spun americanii. Ceva ce am mai făcut odată în 2018 dar mi-a luat mult mai mult timp fiidncă acum mă mișc mult mai repede.

Am mers la senat.ro de unde am luat lista "ordonatorilor de credite", am făcut clic pe fiecare în parte și am luat sumele, cheltuieli bugetare "curente" și cheltuieli personal (salarii) la fiecare minister și le-am paste într-o foaie de calcul google care poate fi distribuită pe net.

Până acum pot să spun că nu-mi iese totalul la cheltuieli bugeta    

De ce este acest lucru important. Priviți. Cu câteva clicuri pot să fac un grafic de tip tort, cașcaval, pizza, numiți-l cum vreți. Acum iau o pauză, pentru majoritatea, restul va fi mâine dar deja se pot vedea niște chestii. În buget sunt amestecate ministere mari cu alți "ordonatori de credit" minusculi, care doar complică calculele bugetului. Primii zece sunt ordonatorii de credite. Următoarea coloană din foaie sunt salariile la ministerele respective, voi încerca să le combin cumva ca să fie vizibile în grafic ca parte din total.

Timp de lucru: 3 ore. Orice contabil din România (și nu numai) cu legătură la internet putea să facă asta în 3 ore.

Fișierul se poate descărca și introduce în Excel, etc..

2:30 Le-am bifat, am avut niște greșeli minore, graficul nu s-a schimbat vizibil. Și așa am cu 22 miliarde mai mult decât spun ei în Legea Bugetului. Am luat în calcul "cheltuieli curente" din fișa fiecărui minister din Anexa 3 la lege.

Sumele sunt bineînețeles pe tot anul, acum la schimbare de guvern ar trebui o evaluare a cheltuielilor de până acum la toate ministerele și să se publice. Lăsați cifrele să vorbească! Dacă nu o fac înseamnă că e blat general, cei de acum cu cei dinainte. Și cum să nu fie dacă un număr de miniștri din fostul guvern apare în noul.

Cea mai mare sumă în afară de Muncii unde se justifică doar 36 miliarde din 96 este Finanțe - Acțiuni Generale, care sunt dobânzile anuale la datoria de peste 1000 miliarde de lei a României. Se poate vedea ușor că partea roșie, salariile bugetari (92, da, nu mă puneți să mai bifez și salariile, am găsit o sumă în legea plafoanelor, pe aproape), e mică în comparație cu restul, 522, care cine poate spune unde se mai duc.

Dacă tot m-am uitat în Legea Plafoanelor, am putut să văd că Bugetul de Stat e plafonat la 421 miliarde, deci Legea Bugetului de Stat (cu Anexa 3 din care am luat cheltuielile) unde se specifică 499 miliarde a încălcat Legea Plafoanelor, iar în Anexa 3 la aceeași Lege a Bugetului avem un total pe "ordonatori de credite" cu 22 miliarde mai mult. Se contrazice legea pe sine însăși?

5:55 Ok Macron, watch out cause i will do the same with the Budget of France. Will start from here. I know there must be something to be found, only by the look of his face.

(First look. Pour... Les... Roumains. Puțin peste 2 milioane bugetari (nu știu dacă include și pe cei locali). România are un 1,3 milioane bugetari (la fel nu știu dacă și locali) și e de 3 ori mai mică. Cu toate astea, în România ponderea salariilor în bugetul de stat e mică în raport cu prăpădul general)

6:10 First hiccup. Can't find the amounts for 2025, only percentages. What?

11:45 I think Trump (and Zelensky) are just messing with the Europeans. How much money (or weapons) did US give Ukraine for free, without even being a NATO member?

June 21

9:30 Suntem pregătiți? În fiecare an în Parlamentul României se votează două legi ale bugetului. Una este pentru Bugetul de Stat, care cuprinde ministerele și alți "ordonatori de credit" mai mici din care Ministerul Muncii are prevăzut un buget de 96 de miliarde anul acesta și 82 anul trecut. Celălalt buget este cel al Asigurărilor Sociale, pensiile, care are prevăzut 155 miliarde anul acesta. Pensiile pentru oamenii de rând adică.

Pe pagina 33 din bugetul Ministerului Muncii (un ordonator de credit din Legea Bugetului de Stat, deci nu de Asigurări Sociale) din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat sunt prevăzute 20 de miliarde cu titlul Pensii și ajutoare de bătrânețe. Ce sunt acelea decât pensiile speciale?

S-a vorbit mult pe tema asta în presă, până în momentul când am început să arăt cu degetul sumele respective, după care toată lumea a început să tacă.

10:20 Last night i made an audio note on my recorder to myself saying i will research more on the silk road subject. Mainly interested in settlements and advanced posts of the (ancient) Chinese to the edges of Europe and beyond.

Interested to prove if they could have had an outpost at the edge of Roman Empire near the occupied part of Dacia with its reach gold mines, in today's Romania, more precise Bacău and Roman counties where there is to this day there is a culturally distinct "Changu" population (pronounced changu) claimed by Hungarians who speak a language different than Hungarian or Magyar how they call it.

After all, it is only hundreds of miles away from Constantinopole.

What i found so far. The Chinese, at least once sent an envoy to Rome. Interestingly, the Chinese called Rome Daqin, which reminds of Dacia but this can be a true coincidence, as they called the Ionian Greeks Dayuan.

So far there is clear evidence they had settlements built especially for the silk road in the Tarim basin. This way, the distance to Rome suddenly does not seem so great anymore.

In a way, this was true. To this day silk is obtained by feeding leaves of the mulberry tree to the silk larvae. But i could be a myth.

Byzantine (Fu-Lin) embassies in southern China... Spy monks, secret uncovered. However, before the end of 7th century...

But the numbers of the remaining Changu population in today's Romania seem to be too great for an outpost. Could it had been an establishment and they were actually producing silk there? That lost its revenue after 7th century?

This coincide with the beginning of Magyar raids in Europe that lasted until the Holy Roman Empire granted them the territory of Pannonia region, which became what today is known as Hungary, with the capital then called Buda. Magyars could be Buddhist Magars from Nepal who were mercenaries hired to guard the silk producing Chinese population there.

Here is one of the Changu most known folk songs. It is about a yellow snake. Sárig.

11:30 Ungaria, cea mai săracă țară din UE...