Dragnea și Referendumul

Nu știu exact când a început, probabil înainte de secolul trecut, ca România să fie dominată în secret de actori-politicieni maghiari. Probabil cândva în jur de 1850 fiindcă fenomenul îl cuprinde și pe Alecsandri, Eminescu, Creangă, Maiorescu, etc..

Însă nu s-a întâmplat numai la noi ci în toată Europa dar și în America.

Multe s-au petrecut, două războaie devastatoare, Revoluția Bolșevică, comunismul cu apoteoza, Ceaușescu.

Europa și România au slăbit din ce în ce mai mult până când Europa se apropie de o uniune dominată în secret tot de aceștia iar România, ce se vede.

Mai mult ca sigur în spatele acestor dominații stau niște arme strategice provenite din antichitate, ca de exemplu pentru declanșarea cutremurelor dar și altor urgii. Cutremurele, arma meteorologică, sunt foarte convenabile pentru că apar ca și fenomene naturale și deci imposibil de suspectat de către cei mulți și se folosesc mai mult pentru impactul psihologic. Puținii care înțeleg ce se întâmplă nu mai au nici o voce. Dar în spatele acestora stau altele, mult mai distrugătoare, deci decisive, ca de exemplu turnurile Tesla și altele, mai cunoscute.

Însă aceasta nu putea să dureze la infinit pentru că lumea (majoritatea) începe să înțeleagă ce se întâmplă. Deci trebuie să se grăbească să culeagă roadele acestui imens avantaj strategic pe cale să se erodeze.

În România se pregătesc să reconfigureze teritoriul, folosind rămășița a ceea ce cândva a fost parte din statul multinațional maghiar, secuii, care ei înșiși eu sincer cred că preferă să rămână în România decât să facă parte din babilonia însetaților de putere de peste graniță.


Marea majoritate a legilor din România sunt aiurea și orice jurist înțelege asta.

Un lucru în schimb este real și acela e Constituția. Chiar dacă majoritatea celor care au votat-o nu au înțeles-o, electoratul a crezut în ea și a mers și a votat, de două ori, în 1991 și 2003, cu vastă majoritate și aceasta nu poate fi contestat de nimeni.

Chiar dacă ei în acest moment domină pe ascuns tot spectrul politic din România, ei știu că nici o persoană, politician sau actor nu poate face această reconfigurare fiindcă ea nu ar dura. Ea trebuie făcută în numele Constituției, tot printr-un referendum.

Dar este imposibil ca românii la un referendum normal, așa cum îl știm noi să recunoască autonomia unei regiuni situate practic în mijlocul României.

Din cauza aceasta au pregătit, minuțios, timp de 20 și de ani niște legi (din alea aiurea normal) pentru a putea face un referendum special cu o minoritate din populație. Începând cu neobservata lege 3/2000, inițiată de Năstase, care definește mai multe tipuri de referendum, printre care cel local, abuzând de o prevedere a Constituției care permite existența unei sau unor legi de organizare a referendumului, ca și cele pentru organizarea alegerilor.

Trebuia deci și coborât pragul normal de referendum mult sub 50% (pe baza argumentului că și alte țări au, au, dar separat, pentru probleme minore). Și fiindcă era foarte greu de realizat au regizat două referendumuri false pentru așa zisa demitere a lui Băsescu, cel care a frustrat, psihologic vorbind, pe români atât de mult încât au mers de două ori la referendum pentru demiterea lui.

Este clar pentru oricine că dacă s-ar fi numărat voturile corect sau dacă CCR ar fi fost de-a noastră, Băsescu zbura la amândouă din acestea. (Ioan Rus a fost ministru de interne vreo 3 luni chiar în acea perioadă în jurul ultimului referendum și și-a dat demisia imediat după, deci știe).

Însă numerele au fost manipulate astfel încât Băsescu să nu fie demis, la limită, iar cauza să apară tocmai pragul referendumului, acela de 50%.

Frustrarea psihologică împotriva lui Băsescu s-a transformat în frustrare împotriva pragului referendumului și aici au venit ei cu o inovația juridică.

Ca să ne dăm seama de dimensiunea acestei frustrări trebuie să ne gândim și la faptul că România în toată istoria ei a avut parte de 6 referendumuri + un plebiscit, din care 2 au fost pentru aprobarea Constituției, în 91 și 2003, din care cel de-al doilea a fost inutil, probabil doar pentru obișnuirea românilor cu ideea de modificare succesivă a Constituției (cele două constituții post decembriste sunt de fapt foarte asemănătoare) iar două au fost pentru demiterea lui Băsescu!

http://constitutiipostdecembrie.blogspot.com/2014/01/blog-post.html

Pe fondul acestei frustrări creată artificial, abuzând aceeași prevedere a Constituției, au venit cu altă lege, 341/2013 care modifică pragul pentru aprobarea unui referendum, național sau local, așa cum sunt abuziv redefinite de legea 3/2000, la 30% prezență, 25% validare și 12,5% aprobare! (Constituția vorbește despre un singur referendum, pentru o singură Românie).

În mod paradoxal, această lege care a fost creată din frustrarea populației în urma rateurilor celor două referendumuri de demitere a lui Băsescu, semnată chiar de el, după ce o trimite odată înapoi în Parlament și odată la CCR, pe niște motive aiurea. (Și un grup de parlamentari au cerut examinarea legii de către CCR înainte de adoptare, dar nu a primit nici un răspuns. De asemenea legea a fost votată ca una ordinară deși trebuia să fie organică, lucru ce a fost modificat ulterior în baza de date cdep.ro). Data și ora semnăturii este aleasă simbolic, 15 decembrie 2013, 12:59, cu intrare în vigoare prevăzută în legea însăși exact peste un an, adică la terminarea mandatului lui Băsescu, deși legea 3/2000 separă de la început referendumul de demitere a unui președinte, singurul pe care îl poate iniția Parlamentul, (în afară de modificarea Constituției), de celelalte, iar astfel legea 341/2013, cea cu modificarea pragului nu se aplică pentru demiterea Președintelui, care trebuie demis tot cu un prag de 50%!

Însă dacă ar veni Președintele acum (singurul care poate iniția un referendum în România, altul decât demisia sa și modificarea Constituției) cu o inițiativă de genul autonomie, normal ar merge lumea la el la Cotroceni să-l întrebe de sănătate mintală.

De aceea ei mai au nevoie de niște pași înaintea realizării unui astfel de referendum iar unul care este foarte aproape este organizarea unui alt referendum, pe altă temă, ca românii să învețe să accepte aceste legi aiurea care modifică neconstituțional pragul referendumului la niște valori prin care într-o zi să se poată face ceea ce vorbesc secuii acum despre, autonomia lor locală, dorită sau nu de ei înșiși.

Următorul și ultimul pas ar urma după preluarea președinției de către Dragnea care a demonstrat tendinţa lui secesionistă prin implicarea lui ca ministru la Ministerul Dezvoltării Regionale, un minister neconstituțional.

Pentru asta au pornit o campanie care practic durează de mai mult de zece ani, pentru a stârni iarăși frustrarea populației, de data asta împotriva gay-lor, existenți sau nu. Prin presa controlată de ei dar și alte mijloace sau prin orice mijloace, ei clădesc, zilnic, această nouă obsesie (Coman, Pomohaci, alții).

Mai sunt câteva zile până la sfârșitul lui octombrie, când Dragnea ne-a promis că ne anunță data acestui referendum. După ziua armatei urmează câteva aniversări cu puternic impact emoțional, ca 2 ani de la Colectiv, apoi vizita patriarhului rus în România. Probabil într-una din zilele acestea.

Dacă românii acceptă din nou să meargă din frustrare la un referendum neconstituțional, organizat pe aceste cifre 30/25/12,5 de prezență/validare/aprobare/, totul este pregătit pentru un viitor referendum de autonomie care să fie inițiat de Dragnea când va ajunge președinte.

Ca ultim argument juridic. Constituția României și în 91 și în 03 a fost aprobată cu o aprobare de peste 50%, ea nu poate fi modificată cu 12,5%.

De asemenea apar cel puțin ciudate niște coincidențe în legătură cu organizarea unor referendumuri ce par inutile fiindcă sunt în interiorul aceleași UE. De ce ar vrea o regiune din UE să fie independentă fața de țara respectivă?

În Catalonia, avem steagul care seamănă cu fostul steag al Stelei București, cu aceleași culori, roșu galben și albastru aranjate puțin altfel, mai avem Andorra, un stat minuscul la nord cu exact același steag ca al României. Se zvonește că soția primului ministru secesionist din Catalonia este româncă. Ar putea avea toate aceste coincidențe valori psihologice pentru pregătirea unui referendum următor în România.

Să nu uităm nici coincidențele ciudate între numele Xenu, inamicul din Scientologie și Zamolxes, Zânu, verbul a zice, de asemena ciudata coincidență a numelui Bucharest cu o sintagmă în engleză (book arrest), între numele România și verbul englez roam, numele Brancuși, care conține în el numele Bran, etc. precum și lista lungă de cuvinte românești care sună cel puțin ciudat în engleză.

https://www.google.com/search?q=secuii+pe+cale+constitutionala

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2014/01/romania-stat-de-drept-sau-asediat.html

https://docs.google.com/spreadsheets/d/1G0uc3ogv0U5zDhb9GIBDZCCXVTGwDLKM0dNKQTyJ3qI/pubhtml

Despre inutilitatea juridică a acestui referendum ne vorbește și judecătorul Cristi Danileț

https://www.facebook.com/george.ion.7505/posts/796910053845179

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2017/10/andorra.html