Recursul în casație

Temă pentru acasă de weekend de la Dragnea, un cadavru politic care iată reînvie pe scena cu mulți actori a politicii noastre.

Știu că nu suntem juriști dar am votat Constituția și trebuie s-o apărăm. Articol cu articol.

Am repetat de multe ori, DNA și DIICOT, pe lângă faptul că au fost create prin OUG ceea ce contravine articolului 115 alineatul (6) "Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului", ele sunt niște aberații juridice totale, fiindcă instrumentează cazuri direct la ICCJ.

https://www.pna.ro/legislatie.xhtml?sectiune=2&id=13

Și pentru că știm că sistemul juridic românesc a fost copiat după cel francez, ceea ce este foarte bine, mergem direct la sursă. (De ce mi se pare engleza mai clară decât franceza? Poate cuvintele sunt mai scurte, frazele mai scurte, gramatica mai lejeră (adjectivele nu se acordă). Ori poate frazele, cuvintele de împrumut, s-au erodat în era comunistă prin înglobarea lor în limba de lemn). Deci voi deschide pagina de Wikipedia în limba franceză a Curții de Casație.

"the supreme court of appeal". Nu știu, toate sunt bune la început când sunt create și vedem în istoria că în general rolul unei instituții la începutul creării ei se potrivește cu denumirea. Însă, după cum ar spune Iliescu, urmând prin meandrele concretului, aceste chestii în timp se ajustează, capătă noi sinergii. Etimologia cuvântului cassation provine de la casser, a sparge, deci a încheia o cauză, care pornește de jos, de la o curte oarecare și ajunge prin apeluri succesive, la curtea de casație.

https://en.wikipedia.org/wiki/Court_of_Cassation_(France)

Cu toate astea https://www.google.com/search?q=recours+en+cassation

"Le parquet général de la Cour de cassation se distingue des autres parquets en ce qu’il n’est pas hiérarchisé, ni en charge de l’action publique."

Mais seulement "« rend des avis dans l’intérêt de la loi et du bien commun. Il éclaire la cour sur la portée de la décision à intervenir ».

https://www.courdecassation.fr/institution_1/parquet_general_9077/presentation_9078/general_cour_40896.html

Deci. Au și ei parchet general pe lângă curtea de casație dar unul singur care nu instrumentează ci "avizează" în cazurile de revizuire (cassation) sau cum se știe în termeni juridici, apel. Revizuirea unui caz este complet diferită de judecare, unde se aduc martori și probe. La revizuire se umblă numai la hârtiile create în instanțele inferioare.

DNA și DIICOT însă au fost create după sistemul american. FBI, ATF, Homeland Security whatever însă acolo există un sistem de curți federale unde acestea își duc cazurile (cred, căci după ce am văzut la sediul FBI din Portland mă îndoiesc că o fac în mod real). DNA și DIICOT au și filiale județene însă ICCJ nu.

Faptul că o instituție, un parchet își pune numele de anti-corupție nu înseamnă că acea instituție va rezolva în mod sigur problema corupției ci poate fi o umbrelă politică pe un sistem juridic paralel care în mod paradoxal, scapă, deturnează, nu pedepsesc pe cei din marile cazuri de corupție. Problema corupției, mai recent, începe să dispară însă prin integrarea actorilor publici într-un sistem totalitar, corporatist unde nici măcar corupția obișnuită sau de casă nu își mai are rostul.