April 30

12:55 Ok ăsta a fost mai mare. La 15 km, pare a fi însă tot magmatic. Nu știu dacă pânza freatică poate coborî până la acea adâncime. 44.637°N 22.390°E.

Priviți aceste două diagrame în longitudine și latitudine care arată locul și adâncimea tuturor cutremurelor de grad mai mare de 4 din România începând din 1940 sau până când merge baza de date. Dacă puneți mouse-ul pe o bulină arată și numărul într-o locație.

De ce a fost azi în Banat și ieri a fost în Vrancea. Pot fi și alți factori. Vântul de exemplu scade presiunea statică, cea care este cea afișată pe hărțile sinoptice, deși presiunea totală este mai ridicată.

Eram ieri la Indian Head și am văzut pe cer un fenomen destul de rar. Pe vânt puternic care spre seară a adus și zăpadă la peste 900 de metri, trecătoarea era la 1300, era să rămânem pe acolo. De ce nu am făcut poze. Eram prea sictirit de niște faze. (Au mai urmat 100 de alte faze în cazino, care au culminat cu apariția celor 3 din film, etc.).

Deci bătea vânt, poate 30-40 km pe oră de-a lungul văii iar pe cer pe direcție perpendiculară au apărut un fel de valuri paralele, perpendiculare pe direcația vântului, care sunt datorate unor unde sonore de frecvență foarte joasă, sub 1 Hz, datorate vântului, rezonanței, nu știu. De fapt se vede puțin și în poza postată, dar era la început.

De fapt de ce m-am enervat. Eram în mașină, făceam poze la nori și a venit un tip din spate și și-a băgat fundul în poză, pentru mine, evident intenționat.

Deci bate un vânt, se lovește de un obstacol, ca un munte, apar vibrații și rezonanțe la frecvențe foarte scăzute (ca un didgeridoo dacă vreți, dar la frecvențe mult mai joase), care poate contribui la declanșarea unui cutremur, atunci când sunt îndeplinite și celelalte condiții.

Chiar mă întrebam. Oare așa ceva am văzut pe cer în noaptea cutremurului în România, și nu niște nori obișnuiți mulți și pufoși? Poate a fost o deplasare masivă de aer peste Carpați care a creat niște valuri atmosferice uriașe care s-au tradus prin variații mari și bruște de presiune la suprafață, ceva care nu a fost înregistrat pe harta synoptică pe care am găsit-o pe întreaga zi (de fapt la amiază cred).

Poate că de fapt zona seismică este doar o zonă deosebită doar din punct de vedere meteorologic?

Un tren încărcat trece la un macaz cu o anumită viteză și șocurile de la fiecare vagon creează un nou vârf de undă care la rezonanță se suprapune peste primul până când ajunge critic.

De ce sunt neglijate toate acestea de atâta timp? De ce sunt neglijate toate de atâta timp? De ce dispare grosul bugetului? De ce pleacă românii din România?

Vă mai amintiți din cărți sau articole.

Astăzi toată lumea știe despre eclipse, deși sunt convins că mai mult de 50% nu le înțeleg. Însă cutremurele sunt păstrate pentru elita acestei lumi.

Sunt convins că declinul României a început din 1977 când data și locul cutremurului au fost transmise înainte de alții.

9:35 AM Meme du jour

9:40 Da, sunt sigur că o va face.

9:50 Adolf Hitler

12:17 Deși Soarele exercită o atracție gravitațională asupra Pământului de 177 ori mai puternică decât Luna, deformația Pământului datorată acesteia este mai mică. Din cauza distanței, Soarele atrage în mod uniform tot volumul Pământului.

Forța gravitațională este invers proporțională cu pătratul distanței. Soarele se află la o distanță mult mai mare de Pământ decât Luna. 150 milioane km vs 385 mii km (medie). De ce apar cam la aceeași diametru unghiular pe cer? Pentru că Soarele este de asemenea și mult mai mare decât Luna.

Deci diferența de forță gravitațională exercitată de Soare în partea apropiată (ziua) și cea opusă (noaptea) este mai mică decât diferența de atracție a Lunii în partea apropiată și cea depărtată, fiindcă diametrul Pământului, de 12 mii km, este comparabil cu distanța până la Lună, de 385 mii km în medie.

Și totuși Soarele contribuie și el la deformarea Pământului, cu 46% din cea a Lunii, bineînțeles rareori în aceeași direcție, Pământul fiind deci mai mult ca un cartof decât ca un ou. În acest grafice se pot vedea mare lunare și cele solare (mai mici) (uneori suprapuse), în două locații diferite, la două date diferite.

Imaginea din acest articol este sugestivă, dar nu este completă. Deformația se produce și la mijloc, în sensul că diametrul Pământului se micșorează acolo, pentru păstrarea constantă a volumului.

Pentru prima dată aflu că deformația din partea opusă a Pământului se datorează inerției sau mai bine zis forței centrifuge. Pentru că și Pământul este atras de Lună, și ele de fapt se rotesc în jurul unui centru de gravitație comun.

Această deformație realizată de forțele ce alungesc și în îngustează Pământul se traduce printr-o scădere de presiune în scoarță și manta în zonele elongate și o creștere în zonele îngustate.

O parte din aceste forțe mareice, care ridică și coboară Pământul în fiecare zi (îl frământă) odată cu rotația lui sub atracția Lunii se transformă prin frecare în căldură, iar o altă parte sunt elastice. Din acest motiv viteza de rotație a Pământului ar trebui să se micșoreze iar cea a Lunii să se mărească ceea ce se traduce printr-o îndepărtare.

Această căldură poate să topească magma în anumite locuri unde ea se află la echilibru sau aproape de punctul de topire, care în anume condiții poate să înghețe la loc (sau să treacă mereu dintr-o fază în alta).

Iată o imagine din perspectivă realizată cu acest soft științific extraordinar la îndemâna oricui care se numește Stellarium. Se pot vedea până și continentele și poziția lor în momentul ultimului cutremur din Banat, deci unde se afla România în acel moment.

A doua imagine realizată după un "zoom out" cuprinde și Luna, pentru a se vedea unghiul. În acel moment România putea să fie pe acel diametru minim care este reprezentat greșit în poza din link-ul de mai sus. (trebuia să fie mai mic decât diametrul inițial al Pământului nedeformat).

Nimeni nu s-a gândit la acestea până acum fiindcă ele nu își au locul, nu putem vorbi de presiune în interiorul unor  plăci tectonice rigide în cadrul modelului (teoriei) plăcilor tectonice, antică și acceptată.

A și o chestie. Dacă ar fi plăci tectonice rigide, ele și-a schimba de două ori pe zi unghiurile dintre ele din cauza acestor deformații, ca și coaja unui ou fiert crăpat în mai multe locuri când este rostogolit pe o suprafață.