Ei mai alimentează bugetul de câte ori cumpără ceva. Suma de pe orice chitanță fiscală care se numește TVA.
Ok deci am găsit aici și celebra lege a Bugetului de Stat, care include aceste sume pentru 2025. Voiam să văd mai mult cât e TVA și am aflat. 136 miliarde. Mergea foarte greu pe site-ul ANAF așa că l-am ridicat pe drive-ul meu, sper să nu se supere cineva de la ANAF, e cu scop educațional. Însă de pe drive nu pot să pun link direct la pagina 51, nu știu, nu mă lasă.
Astfel vedem că pentru anul ăsta ei au calculat veniturile la 357 (de la 300 anul trecut) și cheltuielile la 746 (de la 650) (cu credite de angajamente, ce-o fi aia). 57 miliarde mai mult venituri (cum am arătat, rețineri, TVA, că de impozit pe profit la firme, îi ducem dorul) și 100 de miliarde mai mult cheltuieli, deci crește deficitul cu 43 miliarde.
Știm până acum că pentru 2024 românii au alimentat de pe fluturașii lor Bugetul de Stat cu aproximativ 100 de miliarde lei (impozitul pe veni 10% și CASS 10%, 20% din venitul total brut pe toți angajații din România în 2024, de 500 miliarde) care sumă va crește în 2025 cam cu 10% sau indexarea salariilor.
TVA-ul care este plătit și de firme când cumpără materii prime bla bla dar și de populație și este estimat la 136 miliarde. A nu iată ce spune aici un doctor. Deci dvs. mai plătiți încă 25% din venit, adică un total de 136 miliarde, tot pentru búgetul de stat? da bine mai puțin fiindcă mai sunt și pensionarii care cumpără marfă de pe rafturi cu TVA-ul scris pe etichetă.
Restul de mai mult de o sută de miliarde până la 357 nu am nici cea mai mică idee de unde vine. Teoretic ar fi impozitul pe profit, dar timpul meu nu e infinit și nici nu vreau să vă plictisesc prea mult.
Astfel vedem că pentru anul ăsta ei au calculat veniturile la 357 (de la 300 anul trecut) și cheltuielile la 746 (de la 650) (cu credite de angajamente, ce-o fi aia). 57 miliarde mai mult venituri (cum am arătat, rețineri, TVA, că de impozit pe profit la firme, îi ducem dorul) și 100 de miliarde mai mult cheltuieli, deci crește deficitul cu 43 miliarde.
Știm până acum că pentru 2024 românii au alimentat de pe fluturașii lor Bugetul de Stat cu aproximativ 100 de miliarde lei (impozitul pe veni 10% și CASS 10%, 20% din venitul total brut pe toți angajații din România în 2024, de 500 miliarde) care sumă va crește în 2025 cam cu 10% sau indexarea salariilor.
TVA-ul care este plătit și de firme când cumpără materii prime bla bla dar și de populație și este estimat la 136 miliarde. A nu iată ce spune aici un doctor. Deci dvs. mai plătiți încă 25% din venit, adică un total de 136 miliarde, tot pentru búgetul de stat? da bine mai puțin fiindcă mai sunt și pensionarii care cumpără marfă de pe rafturi cu TVA-ul scris pe etichetă.
Restul de mai mult de o sută de miliarde până la 357 nu am nici cea mai mică idee de unde vine. Teoretic ar fi impozitul pe profit, dar timpul meu nu e infinit și nici nu vreau să vă plictisesc prea mult.
Diferența între venituri și cheltuieli este de... mereu chestia aia cu credite de angajament care mă înnebunește... venituri 357.353,0 milioane lei cheltuieli 746.350,4 milioane lei cu credite de angajament şi 499.582,9 lei fără credite de angajament. Deci deficitul minim este de 499-357, care din nefericire se alimentează din împrumuturi și se raportează (împarte adică) la PIB-ul de peste un trilion și nu la venituri sau cheltuieli buget cum ar fi normal (că ar ieși enorm). De maxim nu mai discutăm.
Dacă se poate o altă lege a bugetului pe 2025? Nu e nici o lege care să spună că legea bugetului trebuie dată o dată pe an, de fapt se fac în fiecare an rectificări. A nu spune la Constituție. Anual poate însemna pe tot anul dar nu neapărat o dată pe an. Dar atunci ce sunt rectificările?
Trebuie să remarc aici că ar fi corect dacă bugetul ar fi resetat de fiecare dată când avem un Președinte nou.
Mă rog, dacă vă place ciolan pe varză călită și nu șnițel vienez, mergeți dvs. în continuare pe bugetul vechi care însă e varză fără ciolan fiindcă ciolacul s-a terminat.
9:20 Boloș pare pesimist.
Mai sus am analizat (puțin) cele 3 mari surse de venituri ale Bugetului de Stat al României din care cea mai importantă pare TVA și urmează 20% din salariul brut al tuturor Românilor, și a treia, impozitul pe profit al firmelor (teoretic). Primele două sunt suportate de cetățeni Altă sumă de 25% din salariile tuturor românilor alimentează Bugetul Asigurărilor Sociale.
Cândva, acum vreun an am început să pun link-uri permanente (în dreapta sus a acestei pagini) la bugetele (de data asta, de cheltuieli) ale României separat pe fiecare din ultimii trei ani.
Încercați să accesați aceste link-uri și să deschideți fișierele pe fiecare minister mare în parte. Sumele sunt undeva în niște tabele în paginile fișierelor, cu prima sumă fiind totalul.
În toți acești ani apare o constantă. Sume exorbitante la unele ministere, care nu sunt explicate nicăieri unde se duc și am să dau iar exemplu Ministerul Transporturilor (150 miliarde, drive pagina 17), Muncii (95 miliarde, drive pagina 12), Dezvoltării, Sănătății (30 miliarde din care 2.8 salarii, drive pagina 9), etc.. E vorba de un total de aproximativ 300 miliarde anual, nejustificat.
E adevărat că în ultimul an s-a accelerat ritmul construcției de autostrăzi, dar asta înseamnă doar câteva miliarde (de euro) anual din totalul de 30 miliarde de euro de la Transporturi (un km de autostradă = 20 de milioane de euro, 100 km = 2 miliarde). Cu 30 miliarde de euro poți să plătești 1500 km de autostradă într-un singur an, probabil tot ce a mai rămas din necesarul României.
Adunate, totalurile de la începutul fiecărui fișier trebuie să dea suma enormă de 750 miliarde lei, sau jumătate din PIB (GDP) prevăzută ca și cheltuieli pentru anul acesta (mai sus).
(Se pare că serverul Ministerului Finanțelor e un PC vechi legat la internet printr-un modem din ăla vechi cu dial-up (după buget), altfel nu pot să-mi explic de ce fișierele respective se descarcă atât de greu).
10:26 Pentru prima dată, după multe luni de zile, văd în topul preferințelor românilor din știri altceva decât fotbal. E vorba despre emoțiile stârnite de o decizie CCR, al cărui moment a fost ales cu atenție), vechea metodă, de a a acoperi un scandal cu alt scandal.
Părerile ca de obicei sunt foarte împărțite, însă rațional vorbind, iată care e situația.
Nimeni nu-și imaginează probabil (în afară de copiii de la grădiniță) că declarațiile respective erau reale când nu erau certificate de vreo agenție de stat (sub povara unei penalități în caz de minciună).
Nu contează averea unuia când e vorba de funcții importante în stat, unde în România oricum sunt ocupate degeaba. Nu am auzit de asemenea chestii în SUA de exemplu. Contează, dacă de exemplu averea a crescut cu un miliard de euro sau mai mult, la unii miniștri (așa cum se întâmplă de fapt) la sfârșit de mandat, dar acest lucru nu a fost oprit niciodată de aceste declarații stupide.

No comments:
Post a Comment
Friendly comments welcome
Note: Only a member of this blog may post a comment.