April 15

10:45 Gazele nocive produse de motor sunt de fapt vapori de apă, bioxid de carbon, vapori de combustibil nears, negru de fum (la diesel) și mici cantități de monoxid de carbon care este deosibit de toxic (saturează hemoglobina).

În interiorul catalizatorului, mediat de prezența unei ceramici placată cu metalele respective care acumulează căldură și crește iar temperatura acestor gaze, acel rest de combustibil se re-aprinde și arde și se transformă în bioxid de carbon și apă.

Motoarele curente cu ardere internă funcționează pe baza expansiunii volumului de gaze din cilindri în timpul așa numit "detentă", când pistonul, datorită presiunii prin ridicarea temperaturii creată de ardere, împinge manivela sa din arborele cotit. (vă rog să ignorați pe "ân" din titlu, faptul că se vorbește despre carburator, este singurul video pe care l-am găsit în limba română).


Cantitățile de aer și combustibil evaporat (spray-at) care intră în cilindru în timpul admisiei sunt amândouă controlate de computere și softuri sofisticate prin intermediul injectoarelor (a timpului de injecție) și gradul de deschidere a clapetei acceleratorului.

Raportul dintre cantitatea de vapori de combustibil și aer (amestec) inițial se numește raport stoichiometric. La motoarele în 4 timpi obișnuite (Otto sau Diesel) raportul stoichiometric ideal pentru eficiență mecanică maximă nu coincide cu cel ideal pentru o ardere completă, astfel că în mod inevitabil o anumită parte a combustibilului (și aerului) rămân nearse la deschiderea supapei de evacuare. Ele nu mai ard ci se răcesc în conductele de evacuare și se elimină în aer.

Catalizatoarele (pentru automobile) conțin un element în formă de fagure format din ceramică cu metale prețioase la suprafață.

Amestecul care mai conține după arderea în cilindru bioxid de carbon și apă pe lângă resturi de oxigen și combustibil, care în trecut (înainte de apariția catalizatoarelor) erau eliminate în aer în spatele mașinii se reaprinde în interiorul acelui fagure încins la roșu și arde aproape în totalitate, asigurând astfel un eșapament cu mai puțin combustibil și monoxid de carbon, dar mai mult bioxid de carbon, deci mai "respirabil" pentru cei care urmează în trafic.

Din punct de vedere al poluării planetare, avem puțin mai mult bioxid de carbon și căldură radiată de catalizator.

Apar totuși niște întrebări. În articol se spune că cele mai urmărite mașini pentru furtul de catalizatoare sunt Toyota Prius, pentru că acele catalizatoare sunt mai puțin uzate. Este adevărat, pentru că Toyota Prius are un motor cu ciclu modificat, care asigură o ardere mai îndelungată, deci o eficiență mai mare (un alt raport stoichiometric ideal) deci mai puțină ardere în catalizator, care bănuiesc că e dimensionat la fel cu toate celelalte.

Toyota (și altele) folosesc acest motor mai "moale" și fiindcă puterea dinamică (un maximum pentru perioade scurte de timp necesară la pornire, accelerare) la axul roții este generată electric, din baterie și nu direct din motor, care baterie e încărcată la o putere constantă, mai mică (mai puțin "dinamică").

Deci la alte mașini catalizatoarele se "uzează" mai repede deci conțin cantități mai mici de metale prețioase rămasă. Ce reprezintă de fapt acea uzură? Este vorba de erodarea ceramicii la acea temperatură înaltă, prin desprinderea a mici cantități care normal, ajung în aer. Ce se întâmplă deci cu toate acele metale prețioase (și grele) din ceramică râvnite de hoții de catalizatoare? Se regăsesc oare, prin respirație, și în biosul nostru prețios?

Însă grosul acestui fagure o reprezintă substratul ceramic, care poate conține și alte metale decât prețioase ca de exemplu aluminiul sau  nichelul care pot fi toxice.