September 5th

12:10 (miezul nopții). Cel mai bun timp de citit știrile. Angela a mers la culcare, tipul de sus a pornit tractorul dar am convins-o să-și pună dopuri în urechi (ear plugs).

Efectul Alexa continuă să facă valuri în știri.

12:15 Ce mișto te simți după ce ai mai scăpat odată de la moarte. Tipul de sus a venit pe la 8 jumate, dar auzeam iar numai pașii de la o persoană. Chiar după faza cu fumul greu. A dansat un timp pe tavan iar eu am vrut să deschid geamul să aerisesc în sfârșit dar afară mirosea ca în grajd a kk de câine proaspăt. Așa că am schimbat bateriile la lanternă și m-am dus să caut.

Abia atunci mi-am dat seama ce greu respiram de fapt, eram amețit și aveam palpitații. Retenție de gaz psihogenă combinată cu congestie nazală. Aceeași poveste veche de decenii la mine și milenară pentru ei. Am mai mers și până la hub-ul Amazon de la biroul complexului să iau un pachețel, mi-am mai revenit. Am găsit lângă tomberonul cel mai apropiat, care oricum puțea tare el însuși un sac de gunoi rupt cu gunoaiele împrăștiate pe jos și peste care trecuse deja o mașină (ca și cum deștepții ăia nu vedeau).

Am venit în casă, am dat drumul la ozon, am mai băut un ness decaf cu niște biscuiți, și m-am pus la știri și mi-am dat seama că în sfârșit sunt ok, pot să mai citesc și pot să mai scriu. Am stins lumina în bucătărie și am calculat. 200 wați echivalent LED pe tavan și încă 200 deasupra chiuvetei. Asta era ceva lumină.

Și mi-am amintit o fază. Eram la Câmpulung prin clasa V-a cred, înainte de construcția școlii noi și m-a luat Michitovici la o filmare (da bunicul tipului ăla din Constanța cu avionul, în poză este el cu mama, fiica lui Michitovici, care semăna cu Polanski).

La o bojdeucă cu o cameră și podea de pământ unde stătea o babă singură lângă școală. Probabil făcea ea ceva, cosea, împletea, torcea, ceva ce trebuia imortalizat. Nu mai țin minte exact ce. Era zăpadă udă pe afară și aveam în picioare singura pereche de bocanci (ca și pantofii de acum de fapt) uzi, și stăteam pe o laviță ceva.

Job-ul meu era să țin și să urmăresc cu "reflectorul" direcția în care Michitovici filma însă nu era totul pregătit și trebuia să aștept.

Eram foarte somnoros, nu dormisem bine sau m-a trezit Michitovici devreme. Stăteam acolo pe lavița aia și țineam triunghiul ăla de fier cu trei becuri de 500 wați fiecare în colț și așteptam să filmăm și triunghiul avea o prelungire la vârful de jos cu un mâner izolant pe care o țineam în mână și dădeam să ațipesc când am atins cu fruntea latura de sus sau cea orizontală a triunghiului și am văzut la propriu stele verzi.

Unul din firele acelea era desizolat și faza (hot wire) făcea contact cu metalul și m-a curentat la frunte, dându-mi un șoc electric, la propriu.

At 3:30 he woke up to smoke.

10:23 Căutând aici în zona 68-72 am dat peste ceva și mi-a venit o idee. Poate modul cel mai bun de a ilustra distorsiunea optică este această imagine. Omul are nevoie de multe dioptrii, și cum se văd porțiuni din fața lui prin ochelari.

Orice tip de obiectiv de cameră (lens) are distorsiuni deși cele cu lungime focală mare (teleobiectiv, zoom) tind să reproducă imaginile mai aproape de realitate sau de o proiecție ortografică. Dar ce este realitatea (optică) în acest context de transfer optic al unei imagini?

Ca să vezi o față la acest nivel de detaliu, nu poți fi mai departe de un metru-doi, iar la acea distanță sub 2 metri, apar deja distorsiuni de proiecție, unghiul de vedere este destul de mare iar distanțele pot fi diferite până la ochi sau urechi, cu până la 10% (care s-ar traduce în distorsiuni optice dacă ai face o fotografie de la acea distanță).

10:48 Stuck or scrap. The doomed ninja. It's not only his face. Born in 72, at 55 he has got a exceptionally lean and muscular body. I saw him moving while installing probably his new Oregon LPN only in the rear of his other car, a black Toyota, which would give him one or a few more days of incognito passage everywhere. He has got a very distinctive, peculiar way of moving, like caressing every detail and then i saw him in a video. There is little doubt it's him.

Like most ninja he has absolutely no regard for any law and one of the things he done already is kidnapping.

2:30 No go zones in Paris. Zsuzsanna Bazsinka. Drug dealers on ninja?

7:10

9:15 Possible anagrams for iPhone

Hone Pi
Hoe Nip
Hoe Pin
Hope In
Hep Ion
Pine Oh
Pine Ho
Pie Hon
One Hip
Eon Hip
Pone Hi
Nope Hi
Open Hi
Niphoe

Nippon



9:40 I thing someone stock again burning stuff into the mole holes, smoke flooded the building, stepped on a number of those.

10:20 Da și ce frumos e ilustrată povestea cu oscarul ăla care ține mâna pe osabie.

10:50 Priscilla Beaulieu Priestley



11:30 Yeah but the US GDP is pumped with the extraordinary costs of healthcare, highest in the world which is included in calculation.

An MRI cost 5000 dollars by example and a hospital room 2000 a night and a regular doctor visit hundreds of dollars etc.. It was all quiet and when i wrote the phrase above someone woke up upstairs and started walking making a big noise... Is this some sort of censorship through terror? I googled now and they say the price of an mri is under 2000 dollars, but i payed 4000 for a head mri in 2005.

11:45 They awoke Angela who needs to get up at 4. I'm sure they wouldn't have done it if i didn't write the above. This is not the first time when i saw the European media is praising the US living standard. Because they had to maintain this illusion. US is a third world country compared to Europe and the quality of life there.

More flushing toilet and walking after i added the last link. It's ten to midnight.

11:57 They started the AC tractor in the bedroom. Today's temperature was 75 max and right now is 56 (13 Celsius).

10:26 The (Wa) Shinto call us sinners and degenerated but don't like the truth that is not favorable to them. Got to stop here cause they won't let Angela sleep. In the past they drove me nuts and to the psychiatric hospitals. In early 1996 after in a similar way two upstairs neighbors kept me awake for a week cause i didn't know what was going on and i got a 20k bill and didn't have a job or anything but i got enrolled in Medicaid by a "Romanian" (read Hungarian) which is a program for the poor who paid most of it.

12:40 They started again, Angela hit the ceiling with a stick and then the ninja candidly asked... What?

12:46 Angela is done sleeping. She started the TV. There is smoke in and outside the building. For that reason i can't call the Police. They will say it's me i was smoking something and probably would even come positive if tested.

Welcome Back my Friends

To the show that never ends...

Astăzi căutam deci pe cineva, și am dat peste coperta unei cărți reprezentând ceva care amintea de coloana lui Brâncuși, dar din lemn. (Apropo ați știut că acea coloană este formată de fapt din 32 de piramide puse cu bazele mari față în față, au existat modele mai vechi făcute de Brâncuși din lemn, etc.)

Am scris acum câteva zile o postare de blog despre didgeridoo, și am amintit pe fb lângă postare cred de bădița Mihai Lăcătâș, etc.. Într-o duminică, în jur de 1972, în Câmpulung, "Profesorul de cineclub", Ferdinand Michitovici, de la Casa Pionierilor (Contabil la FCL, Fabrica de Conserve Lactate "Lapte Praf Rarăul", fotoreporter la ziarul Zori Noi din Suceava), a venit, după ce mama la cererea lui m-a îmbrăcat în "costum național" local, cu boandă din blană de dihori, împrumutat de undeva din vecini și m-a dus "la o filmare" cum spunea el, pe un deal de prin zona Izvorul Alb, nu departe de casa lui bădița, care avea o tutungerie în centru (nu știu, era gestiontar, ceva) unde lucra fiică-sa, și făcea tulnice din lemn ca hobby (nu știu, nu am mai văzut niciodată în zonă, am văzut doar din metal la înmormântări). Dar dacă așa spunea profesorul Michitovici, așa trebuie să fi fost. Filmarea aia care includea găsirea și tăierea unui brad "de rezonanță" a devenit un filmuleț color gen documentar-artistic pe 16 mm (care era destul de profesional pe vremea aia) de vreo 5 minute probabil, care vroia să arate "transmiterea meseriei" sau a artei whatever dintr-o generație în alta. Totul fake. M-am întâlnit ani de zile după cu domnul Michitovici și mi-a spus că filmul a ajuns la un festival în Australia. Australia? Am întrebat eu mirat. Poate Austria? Nu, Australia a insistat el. Nu știu în ce an a fost făcută poza asta.

Până acum câțiva ani, poate vreo zece, nu știam cum arată Polanski. Dar când l-am văzut prima dată, am zis că trebuie să fi fost el, adică semăna foarte bine. Michitovici a locuit într-o vilă în Câmpulung împreună cu soția, care la rândul ei semăna cu Sharon Tate și a fost învățătoare la o altă clasă la școala Nr.1 unde director a fost un tip Teodor Darie, proful de istorie, care și el semăna cu actorul acela din filmul Sissi, în timp ce nevasta lui semăna chiar cu Romy Schneider. (Bine, diriginta și profa de mate și desen era Elisabeth Taylor, care în perioada aceea, 72-74 "a stat prin Italia"). El (Michitovici) a avut o fiică ce s-a mutat în Constanța care a avut un fiu care a dispărut într-un accident de avion în Florida, la o zi după ce cred că l-am văzut ultima oară în Lake Oswego unde cred că locuia în aceeași clădire cu mine împreună cu o tipă care semăna cu cântăreața aia de blues am uitat cum o cheamă, e singura de fapt de vârsta ei. Samantha Fox.

În Lake Oswego m-am întâlnit de mai multe ori cu un tip cu o cameră cu un obiectiv foarte scump, pe care o ținea pe burtă (stilul lui Michitovici), jos în parc lângă furnal, și chiar am vorbit de câteva ori cu el. Parcă mi-a bătut apropo-ul că ar trebui să mă mut de acolo. Dar eu habar nu aveam ce era cu mine, eram high tot timpul de la fumul ce venea din pereți și de la paraziți de pisică. Totul a fost ca un vis în ceață care s-a transformat treptat într-un coșmar.

Deci văzând coloana de mai sus am avut un impuls de curiozitate și am căutat pe numele autorului (autoarei) și am dat de o față care semăna cu a lui. Bădița.

Un sculptor în lemn maghiar din România care semăna cu el. Dar el este născut în 1937 (dacă asta este identitatea lui reală). Bădița Mihai Lăcătâș era cred cel puțin cu zece ani mai în vârstă.

În orice caz toată faza m-a dus la descoperirea unor poze de-ale lui Michitovici pe care nu le știam. Nu știu de unde a învățat el fotografie în Câmpulung (de fapt povestea spunea că era din familie de refugiați din Polonia) dar acum pot să spun că se descurca destul de bine. La compoziție nu l-am ajuns cred. Bine, trebuie să ai și o anume personalitate dar și autoritate, pentru a conduce scena. Cu fotografia color era foarte dificil pe vremea aceea. Trebuia să trimiți filmul la București. Filmele color pe 16 mm se developau totuși în laborator la Casa Pionierilor, pe întuneric beznă, timp de vreo 2 ore și includeau multe faze, din care una transferul de pe partea negativă pe cea pozitivă a aceluiași film (solarizarea).