Monday, October 22, 2018
Thursday, September 27, 2018
Kogi-Onmitsu
Updated 02-06-23
"Kogi-Onmitsu was the direct intelligence organization of the Edo-Shogunate. At most, there were 3,000 members in this circle. Though Kogi-Onmitsu is [are] spies as well as Ninja, the most [biggest] difference between them is that, Kogi-Onmitsu basically does not use active, physical, violent and bloody means in their missions unlike Ninja."
Here is a secret service used as a political police since 1603. Instituted following the great battle of Sekigahara, biggest and last battle in feudal Japan. Name of course suggests Koga, one of the two strongholds of Ninja in feudal Japan.
Until 1603 all daimyo (lords) of the feudal Japan were constantly fighting with each other, and for that they were all hiring both samurai and ninja. Samurai for the real fights and ninja to gather information and secretly cast influence, and that happened until 1581 when ninja officially disappeared from history.
Japan at that time was divided in regions roughly corresponding to today's prefectures, but two of those regions, in the middle of Japan, not far from Edo (Tokyo), Koga and Iga, belonged to ninja where they could be hired from.
"On October 1, 1581, Oda Nobunaga led about 40,000 warriors in an attack on Iga province, which was defended by approximately 4,000 ninja and other Iga warriors. Nobunaga's massive army attacked from the west, east, and north, in five separate columns. In what must have been a bitter pill for Iga to swallow, many of the Koga ninja came into the battle on Nobunaga's side."
It is said everywhere, in Wikipedia and other sites. Ninja disappeared from history after 1581. Any yet on this site (Ninja Encyclopedia) they say Kogi-Onmitsu are in fact ninja.
There are at least two obvious reasons to believe ninja did not disappear but turned into something else.
There are at least two obvious reasons to believe ninja did not disappear but turned into something else.
One is the name of the organization, Kogi-Onmitsu, Koga being the name of the last of two ninja province taken by Nobunaga.
Second is the fact that after turning into Kogi-Onmitsu they were never required to take life risking missions.
What i believe it happened. Oda clan as most participants in the battle of Sekigahara (following the battle of Koga in 1581) were heavily infiltrated with ninja. Ninja in 1581 with the help of Oda actually staged their own disappearance and organized the subsequent battle of Sekigahara (in the same way they did many times before when they influenced daimyo in fighting each others, as part of their jobs working for third parties, only at a much larger scale) and in the end captured power in Japan. In other words, everything was scripted, from the attack of Nobunaga on Iga and Koga to the Edo period with the creation of Kogi-Onmitsu, Meji restoration, etc..
Some say that even Ieyasu himself was a ninja, actually, three of them, during his long shogunate.
But they did not stop there. They started to create strongholds throughout the world, notably Europe, with the help of the first occult Buddhist missionaries there, the Magars of Nepal who in the meantime took control of Catholic Church, through dominicans.
I believe, to this day, one of their greatest expertise is create and use of what i call "phantom leaders". Like it was, still is, the Emperor. Like all political leaders of the world in the last few hundred years.
A period of 264 years of peace followed under Tokugawa dynasty of shoguns. During this period the samurai gradually lost their privileges.
In 1867 there was a restoration of imperial power called Meiji restoration during which samurai class and privileges ended, with approx. 2 million samurai losing their right to wear a sword and becoming absorbed in the larger society. Also during early Meiji the daymio started to loose their privileges too.
...
The two so called World Wars are very similar with Sekigahara battle. It was said about WWI that will be the war to end all wars, like Sekigahara battle. It was not enough. WWII followed. Two senseless wars in Europe which destroyed 100 million human lives with another 100 million maimed with no winners but disappearance of normal elites and replacement of those with actors mostly from Hungary. Who were being bred in Hungary using european settlers, brainwashed and prepared for this purpose only during several centuries.
Both Japan and Hungary directly participated in those wars and had casualties. But who can verify how many casualties they had and if it compares to others? Thinking about Hitler, Stalin, others being their tools. Tools of the ninja.
There is a work on the web comparing the unique language of Japanese and Magyar, the language of Hungarians. Don't know exactly where the similarities come from but most likely from their common ancestors, Sumerians.
And last, one of the 36 war stratagemes of Sun Tzu.
A period of 264 years of peace followed under Tokugawa dynasty of shoguns. During this period the samurai gradually lost their privileges.
In 1867 there was a restoration of imperial power called Meiji restoration during which samurai class and privileges ended, with approx. 2 million samurai losing their right to wear a sword and becoming absorbed in the larger society. Also during early Meiji the daymio started to loose their privileges too.
...
The two so called World Wars are very similar with Sekigahara battle. It was said about WWI that will be the war to end all wars, like Sekigahara battle. It was not enough. WWII followed. Two senseless wars in Europe which destroyed 100 million human lives with another 100 million maimed with no winners but disappearance of normal elites and replacement of those with actors mostly from Hungary. Who were being bred in Hungary using european settlers, brainwashed and prepared for this purpose only during several centuries.
Both Japan and Hungary directly participated in those wars and had casualties. But who can verify how many casualties they had and if it compares to others? Thinking about Hitler, Stalin, others being their tools. Tools of the ninja.
There is a work on the web comparing the unique language of Japanese and Magyar, the language of Hungarians. Don't know exactly where the similarities come from but most likely from their common ancestors, Sumerians.
And last, one of the 36 war stratagemes of Sun Tzu.
Make the host and the guest exchange roles (反客為主／反客为主, Fǎn kè wéi zhǔ)
- Usurp leadership in a situation where one is normally subordinate. Infiltrate one's target. Initially, pretend to be a guest to be accepted, but develop from inside and become the owner later.
Right after they took control of Japan, in early 1600s they wrote for the first time, a manual, first published of course, mainly for the purpose of attracting recruits. Bansenshukai or The Book of Ninja is only a less useful skeleton, the vast amount of their knowledge being transmitted orally and within clans, is translated in English and available online. There are ninjutsu dojos all over the world, including at least two in Portland area where i live. One of them, from Lake Oswego, moved from that location, after i posted about.
Sunday, September 23, 2018
Editare
Editare. Ce înseamnă editare. Nu știu prea bine și nici nu mă prea interesează. Ceva cu care se ocupă editurile. În trecut, primeau materialul scris la mașină de un dactilograf și un tipograf culegea literele la propriu, dintr-o cutie și le așeza una lângă alta formând o matriță, ceva. Literele erau ca niște cuie dar nu rotunde ci dreptunghiulare, cu litera propriu zisă în vârf și se așezau una lângă alta. Literele, cuvintele, frazele, totul era în negativ, pe hârtie ieșeau normal (termenii îmi sunt foarte vagi, și nici nu vreau să deschid acum pagina de Wikipedia să mă uit. Mai ales că nu se mai practică) După ce se făcea matrița cineva, probabil un corector trăgea o probă pe hârtie și se uita să vadă dacă nu sunt greșeli. În unele cazuri se uita și autorul să vadă cum iese lucrarea lui, mai ales dacă era vorba de vreo lucrare tehnică, care includea desene, paginații, etc. Era o muncă foarte migăloasă, imaginați-vă că o carte are sute de pagini, fiecare literă trebuia așezată manual. Nu știu cât dura să se tipărească o carte întreagă, cred că lucrau mai mulți, un singur tipograf nu putea să culeagă toată cartea. Erau mai multe tipuri de litere, sunt sute cred. Fiecare are un nume. Arial, Courier, Times New Roman, Sans Serif sunt dintre cele mai cunoscute.
Una din primele chestii care s-au făcut vreodată pe un PC a fost tehnoredactarea computerizată. Steve Jobs a făcut numai vreo 2 ani de facultate parcă, de artă, cel mai mult a studiat caligrafia. El a introdus literele frumoase pe calc.. Așa cum le vedem astăzi mai sus. Până la el apăreau ca de la o mașină de scris. Fiecare literă, la distanțe egale în cuvânt (Monotype sau monospace mai sus). I-ul de exemplu este subțire și m este lat, și ocupă spații diferite de exemplu în această postare. La mașina de scris apar altfel. I-ul stă stingher într-un spațiu larg iar m-ul este înghesuit. Din cauză că tamburul cu hârtia avansează în mod egal la fiecare literă. Nu știe să facă diferența.
Ca să n-o lungesc prea mult că îmi pică ochii în gură acum la 4:30 dimineața și mă uit printre dinți ca Florin Tudose. Sunt mai multe programe sau aplicații, cum doriți, pe PC. Adobe care este scump. Word, care vine de la Microsoft și este mult mai ieftin, dar nu prea compatibil cu Adobe (adică o paginație în Word nu iese chiar la fel, deși teoretic se poate face conversia). WordPad vine gratuit cu Windows, este un subset al Word. Cu unul din aceste programe sau cu altele se poate aranja frumos o scrisoare, CV, etc.. după care se poate tipări frumos la o imprimantă laser sau cu jet de cerneală.
Pentru mine zilele astea editare înseamnă ce pot face cu browser-ul în blogger, fb, și g+.
Mergeți în fb la orice postare scrisă de dvs, pe time-line-ul dvs sau la prieteni. Apăsați pe cele 3 puncte din dreapta sus. Veți vedea o opțiune unde scrie editare. Dacă alegeți acea opțiune, veți avea posibilitatea să modificați sau să corectați ce ați scris.
Una din primele chestii care s-au făcut vreodată pe un PC a fost tehnoredactarea computerizată. Steve Jobs a făcut numai vreo 2 ani de facultate parcă, de artă, cel mai mult a studiat caligrafia. El a introdus literele frumoase pe calc.. Așa cum le vedem astăzi mai sus. Până la el apăreau ca de la o mașină de scris. Fiecare literă, la distanțe egale în cuvânt (Monotype sau monospace mai sus). I-ul de exemplu este subțire și m este lat, și ocupă spații diferite de exemplu în această postare. La mașina de scris apar altfel. I-ul stă stingher într-un spațiu larg iar m-ul este înghesuit. Din cauză că tamburul cu hârtia avansează în mod egal la fiecare literă. Nu știe să facă diferența.
Ca să n-o lungesc prea mult că îmi pică ochii în gură acum la 4:30 dimineața și mă uit printre dinți ca Florin Tudose. Sunt mai multe programe sau aplicații, cum doriți, pe PC. Adobe care este scump. Word, care vine de la Microsoft și este mult mai ieftin, dar nu prea compatibil cu Adobe (adică o paginație în Word nu iese chiar la fel, deși teoretic se poate face conversia). WordPad vine gratuit cu Windows, este un subset al Word. Cu unul din aceste programe sau cu altele se poate aranja frumos o scrisoare, CV, etc.. după care se poate tipări frumos la o imprimantă laser sau cu jet de cerneală.
Pentru mine zilele astea editare înseamnă ce pot face cu browser-ul în blogger, fb, și g+.
Mergeți în fb la orice postare scrisă de dvs, pe time-line-ul dvs sau la prieteni. Apăsați pe cele 3 puncte din dreapta sus. Veți vedea o opțiune unde scrie editare. Dacă alegeți acea opțiune, veți avea posibilitatea să modificați sau să corectați ce ați scris.
Monday, September 17, 2018
În întreaga țară
În timp ce căutam contradicții aparenete punând față în față legea 3/2000 și 341/2013 am găsit încă o mare problemă legislativă.
În articolul 1 alineatul (3) legea 341/2013 text aici legiuitorul (Năstase & Co) modifică legea 3/2000.
La articolul 5 alineatul 2 din legea 3/2000 cu textul aici avem:
Art. 5. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Acest articol a fost modificat prin Articolul 1 din legea 341/2013 reprodus mai jos. Însă articolele 7 și 12 nu au fost modificate în acest sens ci în altul.
Articolul 1
1. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.
2. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.
3. La articolul 7, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel:”
4. La articolul 12, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin «DA» sau «NU» asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate”.
Alineatul (2) din articolul 7 din legea 3/2000 inițial a fost:
Art. 7 (2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară, astfel...
Singura modificare fiind dispariția sintagmei "pe întreaga țară", deschizându-se cutia Pandorei pentru referendumuri locale care nu sunt menționate în Constituție.
Citind mai departe însă am reuși să înțeleg ce a însemnat în mod inițial Articolul 5 din Legea 3/2000. După un alineat care doar introduce referendumul local, ce nu este menționat în Constituție în nici una din cele 3 forme de referendum, o frază inutilă, "potrivit prevederilor prezentei legi". Apoi urmează partea interesantă. "dacă participă jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale
"Art. 5.
(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale."
Care combinat cu alineatul (2) din Articolul 7 din aceeași lege
În articolul 1 alineatul (3) legea 341/2013 text aici legiuitorul (Năstase & Co) modifică legea 3/2000.
La articolul 5 alineatul 2 din legea 3/2000 cu textul aici avem:
Art. 5. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Acest articol a fost modificat prin Articolul 1 din legea 341/2013 reprodus mai jos. Însă articolele 7 și 12 nu au fost modificate în acest sens ci în altul.
Articolul 1
1. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.
2. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.
3. La articolul 7, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel:”
4. La articolul 12, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin «DA» sau «NU» asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate”.
Alineatul (2) din articolul 7 din legea 3/2000 inițial a fost:
Art. 7 (2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară, astfel...
Singura modificare fiind dispariția sintagmei "pe întreaga țară", deschizându-se cutia Pandorei pentru referendumuri locale care nu sunt menționate în Constituție.
Citind mai departe însă am reuși să înțeleg ce a însemnat în mod inițial Articolul 5 din Legea 3/2000. După un alineat care doar introduce referendumul local, ce nu este menționat în Constituție în nici una din cele 3 forme de referendum, o frază inutilă, "potrivit prevederilor prezentei legi". Apoi urmează partea interesantă. "dacă participă jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale
"Art. 5.
(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale."
Care combinat cu alineatul (2) din Articolul 7 din aceeași lege
Art. 7 (2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară, astfel...
Nu poate să însemne decât că un referendum în România ar fi putut trece și cu 25%. Însă coborârea pragului de voturi valabil exprimate la 25% prin noua lege 341/2013 înseamnă că un referendum poate trece și cu 12,5%.
Nu vă grăbiți să trageți concluzia că dacă rata de participare în 2012 ar fi fost mai mare de 50% Băsescu ar fi fost demis. Pentru demiterea Președintelui există articol separat în legea 3/2000 care nu a fost modificat ulterior prin nici o lege de care să știu eu.
Art. 10. - Demiterea Președintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Este ceva în genul legilor organice, când trebuie o majoritate a tuturor parlamentarilor nu numai a celor prezenți.
Nu poate să însemne decât că un referendum în România ar fi putut trece și cu 25%. Însă coborârea pragului de voturi valabil exprimate la 25% prin noua lege 341/2013 înseamnă că un referendum poate trece și cu 12,5%.
Nu vă grăbiți să trageți concluzia că dacă rata de participare în 2012 ar fi fost mai mare de 50% Băsescu ar fi fost demis. Pentru demiterea Președintelui există articol separat în legea 3/2000 care nu a fost modificat ulterior prin nici o lege de care să știu eu.
Art. 10. - Demiterea Președintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
Este ceva în genul legilor organice, când trebuie o majoritate a tuturor parlamentarilor nu numai a celor prezenți.
Organizarea referendumului
La articolul 2 din Constituție avem
ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
Înețelegm din acest articol că referendumul nu poate fi decât național.
De ce legea 3/2000 text aici are un întreg capitol, III, numit Referendum Local precum și multe alte referințe la acest tip de referendum? Spre deosebire de Capitolul II care se numește Organizarea Referendumului Național, capitolul III se numește doar Referendumul Local (Întreaga lege se numește de Organizare a Referendumului). Pentru că mai înainte de organizare el trebuia să fie definit, iar prin definirea tipului separat de referendum local legea își depășește astfel limitele constituționale de organizare a referendumului.
Articolul 73 menționează o singură dată în întreaga Constituție legea privind organizarea și desfășurarea referendumului ca lege organică.
ARTICOLUL 73
...
(3) Prin lege organică se reglementează:
...
d) organizarea şi desfășurarea referendumului;
Tot în Constituție la articolul 150 se spune.
ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cine sunt cei cu drept de vot?
În legea electorală 208 2015 text aici se vorbește despre cei cu drept de vot și listele electorale suplimentare.
La articolul 51 se spune
(5) În cadrul secțiilor, secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepția situațiilor în care la aceste secții de votare sunt arondați alegători conform art. 23 alin. (3).
Nu există în această lege nici o referire directă în lege la niște liste electorale permanente dar ele se sunt menționate o singură dată în Constituție la Articolul 81 și sunt folosite în practică. Nu găsesc însă pe site-ul Camerei Deputaților, adică în nici o lege nimic despre cine cum se întocmesc, mențin, cine poate avea acces, etc..
ARTICOLUL 81
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
Poate din cauză că ele sunt reglementate prin Hotărâre a Autorității Electorale Permanente. Autoritatea Electorală Permanentă este organizată prin legea 208 2015 text aici. La Capitolul V începând de la articolul 24 găsim Listele Electorale. În procesul legislativ al legii nu găsesc că ea ar fi completată sau modificată de vreo altă legislație.
Am găsit o listă lungă de legislație electorală pe site-ul AEP.
Din observații știm că și cum sunt folosite în practică. Oricine a votat a semnat pentru primirea unui buletin de vot. Putem spune că cei cu drept de vot sunt trecuți în niște liste electorale menținute curente de către Biroul Electoral Central sau Autoritatea Electorală Permanentă.
În practică cetățenii cu drept de vot sunt cei înscriși în listele electorale menținute de Autoritatea Electorală Permanentă. Legea electorală are un număr de prevederi privind organizarea și desfășurarea alegerilor.
Am găsit în sfârșit legea care prevede modul de desfășurare a unei inițiative cetățenești dar am impresia că multora nu le va place. Este o lege veche din 1999 cu câteva completări ulterioare.
Articolul 2
(5) Comitetul de inițiativa trebuie sa asigure înregistrarea propunerii legislative la una dintre Camerele Parlamentului, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării acesteia. După împlinirea acestui termen propunerea legislativa nu mai poate fi prezentata decât ca o noua inițiativă, în condițiile prezentei legi.
Nu cred că modificările ulterioare arătate în procesul legislativ al acestei legi au modificat mult acest termen.
Constituția din 2003 a fost votată cu o majoritatea de 50% din cei înscriși pe listele electorale.
Iată rezultatele votului la referendumul din 2003.
Alegători: 17.842.103
Au votat: 9.938.441 (55,7%)
DA: 8.915.022 (89,70%)
NU: 875.172 (8,81%)
voturi nule: 148.247 (1,49%)
Interesant este rezultatul împărțirii 8.915.022/17.842.103 adică 49,966%.
Re-definirea procentului de aprobare pentru un referendum nu înseamnă organizarea lui. Această lege și 3/200 și următoarele așa numite de organizare a referendumului și-a depășit menirea constituțională de lege de organizare a referendumului deși nu au desăvârșit exact ceea ce trebuia să facă, adică organizarea lui.
Conform legii așa zise de Organizare a Referendumului 341/2013, text aici, prezența necesară validării referendumului este de 30% cu un număr valid de voturi de 25% ceea ce în legea inițială 3/2000 text aici valabilă la data aprobării Constituției a fost jumătate plus unu adică exact dublu.
Art. 5.
(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
(Sintagma referendum local a fost scoasă din articol precum și sintagma "în toată țara" din articolul 7)
Voturi valide pot fi da sau nu. Deducem că un referendum poate fi aprobat și cu 12,5% din electorat. Constituția din 2003 în vigoare a fost aprobată cu aproape 50% din cei înscriși pe listele electorale. Nu este etic ca ea să fie modificată cu 12,5%.
Și referendumul programat pentru inițiativa curentă poate trece cu asemenea procentaj sau chiar mai bun. Ce este important este că un pentru un referendum viitor pe alte teme cum ar fi regionalizarea României care ar putea trece în lipsa unei prezențe masive, cu o majoritate puțin peste 12,5% este necesară o lege adevărată de strângere semnături și organizare a referendumului, deși sunt câteva cu acest nume.
În această pagină a site-ului Camerei Deputaților, în stânga este lista cu modificările aduse legii inițiale a Referendumului prin diverse alte măsuri legislative (legi și OUG) deși această lege este organică și conform Constituției nu poate fi modificată prin OUG. Cu toate acestea nici una din legiferări nu reușește să introducă măsurile organizatorice minime necesare strângerii de semnături și desfășurării referendumului, ca de exemplu formulare, cine strânge semnături, pe ce liste se merge la semnături și la referendum. (Evident că în doi ani listele electorale s-au modificat substanțial prin decese și plecări).
Articolul 115 din Constituție definește delegarea legislativă și stabilește limitele OUG.
ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
Înețelegm din acest articol că referendumul nu poate fi decât național.
De ce legea 3/2000 text aici are un întreg capitol, III, numit Referendum Local precum și multe alte referințe la acest tip de referendum? Spre deosebire de Capitolul II care se numește Organizarea Referendumului Național, capitolul III se numește doar Referendumul Local (Întreaga lege se numește de Organizare a Referendumului). Pentru că mai înainte de organizare el trebuia să fie definit, iar prin definirea tipului separat de referendum local legea își depășește astfel limitele constituționale de organizare a referendumului.
Articolul 73 menționează o singură dată în întreaga Constituție legea privind organizarea și desfășurarea referendumului ca lege organică.
ARTICOLUL 73
...
(3) Prin lege organică se reglementează:
...
d) organizarea şi desfășurarea referendumului;
Tot în Constituție la articolul 150 se spune.
ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cine sunt cei cu drept de vot?
În legea electorală 208 2015 text aici se vorbește despre cei cu drept de vot și listele electorale suplimentare.
La articolul 51 se spune
(5) În cadrul secțiilor, secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepția situațiilor în care la aceste secții de votare sunt arondați alegători conform art. 23 alin. (3).
Nu există în această lege nici o referire directă în lege la niște liste electorale permanente dar ele se sunt menționate o singură dată în Constituție la Articolul 81 și sunt folosite în practică. Nu găsesc însă pe site-ul Camerei Deputaților, adică în nici o lege nimic despre cine cum se întocmesc, mențin, cine poate avea acces, etc..
ARTICOLUL 81
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
Poate din cauză că ele sunt reglementate prin Hotărâre a Autorității Electorale Permanente. Autoritatea Electorală Permanentă este organizată prin legea 208 2015 text aici. La Capitolul V începând de la articolul 24 găsim Listele Electorale. În procesul legislativ al legii nu găsesc că ea ar fi completată sau modificată de vreo altă legislație.
Am găsit o listă lungă de legislație electorală pe site-ul AEP.
Din observații știm că și cum sunt folosite în practică. Oricine a votat a semnat pentru primirea unui buletin de vot. Putem spune că cei cu drept de vot sunt trecuți în niște liste electorale menținute curente de către Biroul Electoral Central sau Autoritatea Electorală Permanentă.
Am găsit în sfârșit legea care prevede modul de desfășurare a unei inițiative cetățenești dar am impresia că multora nu le va place. Este o lege veche din 1999 cu câteva completări ulterioare.
Articolul 2
(5) Comitetul de inițiativa trebuie sa asigure înregistrarea propunerii legislative la una dintre Camerele Parlamentului, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării acesteia. După împlinirea acestui termen propunerea legislativa nu mai poate fi prezentata decât ca o noua inițiativă, în condițiile prezentei legi.
Nu cred că modificările ulterioare arătate în procesul legislativ al acestei legi au modificat mult acest termen.
Constituția din 2003 a fost votată cu o majoritatea de 50% din cei înscriși pe listele electorale.
Iată rezultatele votului la referendumul din 2003.
Alegători: 17.842.103
Au votat: 9.938.441 (55,7%)
DA: 8.915.022 (89,70%)
NU: 875.172 (8,81%)
voturi nule: 148.247 (1,49%)
Interesant este rezultatul împărțirii 8.915.022/17.842.103 adică 49,966%.
Re-definirea procentului de aprobare pentru un referendum nu înseamnă organizarea lui. Această lege și 3/200 și următoarele așa numite de organizare a referendumului și-a depășit menirea constituțională de lege de organizare a referendumului deși nu au desăvârșit exact ceea ce trebuia să facă, adică organizarea lui.
Conform legii așa zise de Organizare a Referendumului 341/2013, text aici, prezența necesară validării referendumului este de 30% cu un număr valid de voturi de 25% ceea ce în legea inițială 3/2000 text aici valabilă la data aprobării Constituției a fost jumătate plus unu adică exact dublu.
Art. 5.
(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
(Sintagma referendum local a fost scoasă din articol precum și sintagma "în toată țara" din articolul 7)
Voturi valide pot fi da sau nu. Deducem că un referendum poate fi aprobat și cu 12,5% din electorat. Constituția din 2003 în vigoare a fost aprobată cu aproape 50% din cei înscriși pe listele electorale. Nu este etic ca ea să fie modificată cu 12,5%.
Și referendumul programat pentru inițiativa curentă poate trece cu asemenea procentaj sau chiar mai bun. Ce este important este că un pentru un referendum viitor pe alte teme cum ar fi regionalizarea României care ar putea trece în lipsa unei prezențe masive, cu o majoritate puțin peste 12,5% este necesară o lege adevărată de strângere semnături și organizare a referendumului, deși sunt câteva cu acest nume.
În această pagină a site-ului Camerei Deputaților, în stânga este lista cu modificările aduse legii inițiale a Referendumului prin diverse alte măsuri legislative (legi și OUG) deși această lege este organică și conform Constituției nu poate fi modificată prin OUG. Cu toate acestea nici una din legiferări nu reușește să introducă măsurile organizatorice minime necesare strângerii de semnături și desfășurării referendumului, ca de exemplu formulare, cine strânge semnături, pe ce liste se merge la semnături și la referendum. (Evident că în doi ani listele electorale s-au modificat substanțial prin decese și plecări).
Articolul 115 din Constituție definește delegarea legislativă și stabilește limitele OUG.
ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.