Posibile abuzuri pe baza excepției de neconstituționalite și ordonanțelor

Această postare aduce aceleași informații ca și precedenta (link în dreapta mai jos) însă în altă formă. Am început aici cu 4 articole din Constituție pentru că ele conțin baza juridică a celor mai mari abuzuri legislative comise de însăși instituțiile statului. Dacă nu aveți timp să le citiți, puteți citi doar părțile subliniate care sunt suficiente pentru a înțelege descrierile practicilor și exemplele care urmează mai jos. Toate actele legislative aflate în baza de date a Camerei Deputaților, inclusiv Constituția, legile și ordonanțele, altele, pe ani, (Repertoriul Legislativ) se află în stânga jos al site-ului cdep.ro la rubrica Legislație. Dacă accesați link-ul Repertoriul Legislativ trebuie de asemenea să defilați pagina în jos pentru a găsi actele începând cu anul. În dreapta, la rubrica Activitatea Parlamentară puteți găsi și link-ul Iniţiative legislative aflate în consultare publică.

ARTICOLUL 77

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

ARTICOLUL 115

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [Ordonanțele simple].

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3) .

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
...

ARTICOLUL 146

Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) [după promulgare] hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [după promulgare]sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
...

ARTICOLUL 147

(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
...



Voi încerca pe baza acestor articole din Constituție să definesc abuzurile legislative posibile să fie comise de instituțiile cu atribuții în domeniul legislativ, ca de exemplu Președintele, Guvernul, Avocatul Poporului, Parlamentul.

"excepțiile de neconstituționalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti"

Există un site de avocatură care explică exact ce înseamnă asta. E stabilit din practica judiciară și nu este explicat în Constituție. https://blog.avocatoo.ro/exceptia-de-neconstitutionalitate/

În cele mai multe cazuri ele sunt ridicate de pârâți (prin avocații lor) în fața instanțelor. Ele se mai pot face și de către Avocatul Poporului, 146 d). Nici o altă instituție prevăzute la 146 a) nu mai poate face nimic pe o lege promulgată.

Există posibilitatea ca tot procesul descris de site-ul de mai sus să fie regizat. Adică cineva din politică face o plângere în fața unei instanțe pe o dispoziţie din legile şi ordonanţele în vigoare în așa fel încât obligă instanța să facă o cerere de excepție de neconstituționalitate la CCR. Dacă CCR nu este de acord, el își retrage plângerea și nimeni nu riscă nimic.

În 2009, conform statisticilor descărcate de pe site-ul CCR aceasta a soluționat 8823 astfel de cereri.

Conform site-ul Camerei Deputaților, 1708.

O cerere de excepție de neconstituționalitate pentru o lege în vigoare odată aprobată de CCR obligă Parlamentul să anuleze sau să modifice acea dispoziție din lege sau chiar toată legea, 147.

Ordonanțele simple sunt sau nu supuse procesului parlamentar și promulgării, depinzând de legea de abilitare. Anul acesta legea a prevăzut ca ele (ordonanțele simple) să fie supuse procesului parlamentar, adică dezbatere și promulgare la fel ca orice lege. Cu toate acestea, legea este dată în termeni foarte vagi.

I. FINANŢE PUBLICE ŞI ECONOMIE:
1. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

unor aici poate să însemne orice.

Ordonanțele de urgență sunt mai speciale. "Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României".

Asta înseamnă imediat după depunere și publicare. Cu toate acestea ordonanțele de urgență supuse în continuare unui proces parlamentar care poate dura până la 80 de zile sau chiar mai mult în cazul unei sesizări de neconstituționalitate făcute de Președinte după ce au stat în Parlament un maximum de 60 de zile.

Avem aici situația un act legislativ care este în vigoare deși nu este aprobat de Parlament.

"(5) Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă."

Toate ordonanțele (simple și de urgență)

"(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)". Deci trebuie să ajungă și în fața Președintelui pentru promulgare la fel ca orice lege. Cu toate acestea ordonanțele de urgență sunt deja în vigoare imediat după depunerea în Parlament și publicarea în Monitorul Oficial.

Este deja o practică veche ca Președintele să sesizeze CCR pe o lege doar când aceasta ajunge la promulgare. Dar în Constituție este scris "înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori". Deci oricând după intrarea în vigoare și în procesul legislativ de maximum 60 de zile în Parlament.

Conform Constituției, 146 a), Președintele, un grup de 50 de deputați sau un partid din opoziție cum e PNL, etc., poate să sesizeze CCR de neconstitutionalitatea unei OUG înainte de votul în Parlament sau imediat după depunere. Cel mai simplu motiv, lipsa urgenței, 115 c), pentru că majoritatea acestor OUG sunt discutate de ani de zile în media. Dar PNL apelează în media la Avocatul Poporului care de obicei se face că plouă. În felul acesta își satisface electoratul care nu știa că ei o pot face direct (fiindcă, la fel ca mine, electoratul nu a citit toată Constituția).

Iată o decizie a CCR pe un OG simplu care PNL a crezut că este neconstituțional, sesizare făcută înainte de promulgarea legii de aprobare a OG. (Nu știu dacă OG a fost in vigoare fiindcă la OG spre deosebire de OUG este diferit, depinde de legea de abilitare. Unele intră în vigoare imediat unele doar la promulgare). Până la urmă CCR a respins sesizarea PNL iar legea a fost promulgată în ianuarie anul acesta sau la aproximativ un an după emiterea ei.

Aceasta este lista cu toate modificările și implicațiile legii pentru care a fost dat acest OG și multe altele. Undeva în stânga veți găsi OG 4/2017.

Încercați și introduceți în acest formular la "părți" cuvântul "liberal" pentru a urmări toate sesizările PNL pe OUG-uri aflate în proces legislativ dar și în vigoare în același timp. După care apăsați butonul Căutare din stânga jos și defilați ecranul în sus pentru a vedea rezultatele. (Atenție, dacă doriți să descărcați o decizie prin apăsarea cuvântului Decizie, veți obține un fișier .docx care este în format Word și comprimat, deci trebuie să aveți softurile respective și să știți să le folosiți pentru a o vedea. De asemenea, puteți încerca și Adrian Coman. În acest caz veți găsi o decizie (am încărcat-o pe contul meu gratuit de google drive) care modifică un articol din Codul Civil. Adrian Coman a putut face ce nu poate face Președintele României, alte instituții arătate la 146 a) adică să inițieze modificarea unei legi promulgate.

De ce nu ar putea face asta oricine, adică să atace în instanță un OUG pe care el/ea o consideră neconstituțională?

Excepția de neconstituționalitate

ARTICOLUL 147
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Legile și ordonanțele neconstituționale aflate în vigoare pot fi constatate neconstituționale de către CCR. Dar la sesizarea cui?

ARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele [promulgate], ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

Decizia de excepție de neconstituționalitate nu înseamnă încetarea efectului unei legi ci doar al unei dispoziții dintr-o lege. Ridicarea excepției de neconstituționalitate se face de către un pârât sau de către Avocatul Poporului, dar nimeni altcineva? Nici Președintele? Nici un grup de parlamentari?

https://blog.avocatoo.ro/exceptia-de-neconstitutionalitate/

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

Deci eu, parlamentar, guvern, partid, cred că o anumită dispoziție dintr-o lege în vigoare este neconstituțională (ordonanțele devin legi prin aprobare de către Parlament). Nu am nici un mijloc să sesizez CCR asupra neconstituționalității?

O poate face numai Avocatul Poporului, care îl știm, este atoateveghetor dar și un pârât într-o instanță?

Atunci există un mijloc foarte la îndemâna oricui de a ridica o excepție de neconstituționalitate până la cer adică CCR. Eu partid, mă duc și mă plâng într-o instanță de cineva exact pe acea dispoziție. Pârâtul, un membru de partid ridică excepția care trebuie să ajungă la CCR. Dacă CCR menține dispoziția, îmi retrag plângerea iar pârâtul nu pățește oricum nimic.

Credeți că nu s-a întâmplat deja?

Conform site-ului CCR, în 2009 au fost ridicate peste 8000 de excepții de neconstituționalitate la cererea pârâților.

Pe site-ul camerei deputaților ar trebui să fie același număr dar din nou pe exemplul din 2009 numărul excepțiilor CCR este sub 2000. Sau poate acolo e vorba doar de deciziile aprobate, nu de toate cele ridicate.

Lista dispozițiilor modificate este foarte greu de obținut. Se poate face o căutare pe site-ul CCR, pe ani, pe cuvinte din legi, etc.. dar dacă încerci să descarci o decizie îți vine sub formă de .docx, un fișier word comprimat (că de, nu au bandwidth, o cheste a trecutului care ar trebui remediată).

Am luat de pe site-ul CCR acum câțiva ani propriile lor statistici care arată acest număr. Voi încerca în zilele următoare să scot lista acestor decizii cu fiecare dispoziție anulată.

Dar mi-a venit în mine o altă întrebare. Dacă un pârât o poate face în mod pasiv adică pentru a se apăra, pot să merg într-o instanță și să dau în judecată Guvernul pentru că a emis un OUG neconstituțional? (la care "instanța din oficiu invocă neconstituţionalitatea legii sau OG"). Pe un articol de Cod Penal, 367, grup infracțional organizat cu încălcarea legii! (Și Constituția e lege nu-i așa?)

Un OUG intră în vigoare în momentul când este publicat în Monitorul Oficial și depus în Parlament dar în același timp încă nu este lege până la promulgare ci doar proces legislativ și se poate face o sesizare de neconstituționalitate de către un grup de 50 de deputați, deci un partid ca PNL. Articolul 146 spune "inainte de promulgare". (Și totuși aceasta nu se poate face imediat ci cu o oarecare întârziere, timp în care OUG-ul are deja efecte juridice).

Deci am avut dreptate când am spus că e vorba de schizofrenie. Președintele, un grup de 50 de deputați sau un partid cum e PNL poate să sesizeze CCR de neconstitutionalitatea unei OUG înainte de votul în Parlament sau imediat după depunere. În Constituție nu se spune că Președintele o poate face doar când i se trimite legea la promulgare. Cel mai simplu motiv, lipsa urgenței pentru că majoritatea sunt discutate de ani de zile în media. Dar PNL apelează în media la Avocatul Poporului care de obicei se face că plouă. În felul acesta își satisface electoratul care nu știe că ei o pot face direct.

Există o discuție pe DW despre o prevedere din Constituția din 23 despre această posibilitate.

Nici Avocatul Poporului nu poate cere anularea pe motive de neconstituționalitate a unei legi promulgate, ci poate "ridica o excepție de neconstituționalitate", la fel ca și inculpații în procese, pe toată legea sau numai unele dispoziții care până la urmă juridic e același lucru dar socio-etic nu.

Încercați și introduceți în acest formular la "părți" cuvântul "liberal" pentru a urmări toate sesizările PNL pe OUG-uri aflate în proces legislativ dar și în vigoare în același timp.

Iată o decizie a CCR pe un OG simplu care PNL a crezut că este neconstituțional, sesizare făcută înainte de promulgarea legii de aprobare a OG. (Nu știu dacă OG a fost in vigoare fiindcă la OG spre deosebire de OUG este diferit, depinde de legea de abilitare. Unele intră în vigoare imediat unele doar la promulgare). Până la urmă CCR a respins sesizarea PNL iar legea a fost promulgată în ianuarie anul acesta.

Undeva în stânga veți găsi OG 4/2017. Aceasta este lista cu toate modificările și implicațiilor lor ale legii pentru care a fost dat acest OG și multe altele.

Refuzul Președintelui

Președintele Iohannis nu-și îndeplinește atribuțiie constituționale și ne dă nouă teme pentru acasă. Prin această inițiativă Iohannis recunoaște lipsa de voință a lui, a CCR, de a stopa legile, ordonanțele neconstitutionale. Căci ambele tipuri de ordonanțe pe care el se gândește să le interzică prin referendum nu pot fi urgențe și ar putea fi sesizate de el și oprite de CCR pe acest motiv de neconstituționalitate. Indirect, Constituția îi dă lui Iohannis acest drept.

ARTICOLUL 77

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei...

Articolul 115

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Dar mai întâi. Să zicem că se face referendum și se interzic cele cerute de Iohannis. Cum se aplică? Apelând la rușinea guvernului de a nu mai emite asemenea ordonanțe?

Căci în lipsa înscrierii rezultatului referendumului în Constituție sau în vreo lege, nu creezi nici un instrument juridic de aplicare a lui. Dar chiar dacă Iohannis ar cere înscrierea în Constituție interzicerea celor două tipuri de ordonanțe. Va aplica CCR Constituția?

Apoi.

Articolul 115 alineatul 5 din Constituția României

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

Hai să stabilim firul procedurilor bazate pe acest articol. Deci guvernul emite ordonanța și o depune spre dezbatere în același timp cu publicarea în Monitorul Oficial.

Dacă cele două camere sunt în sesiune una din camere poate alege să nu se pronunțe timp de 30 zile iar apoi să o trimită la camera cealaltă, care nu se pronunță nici timp ea și ordonanța intră în vigoare pentru că Publicarea în Monitorul oficial are loc de obicei în doar câteva zile. Iohannis nu are nimic de semnat sau trimis la CCR. Dar poate sesiza CCR că guvernul tocmai a emis o ordonanță de urgență neconstituțională. Fiindcă tot în Constituție este scris că Președintele este garantul Constituției. Dacă CCR se grăbește, o poate bloca înainte de aplicare.

Dacă CCR ignoră neconstituționalitatea nu se poate face nimic. Chiar dacă s-ar vota prin referendum ca aceste două tipuri de ordonanțe să fie interzise și aceasta să fie înscris în Constituție.

Dacă cele două camere nu sunt în sesiune și se convoacă "doar pentru o ordonanță", ele teoretic pot sta în sesiune și discuta 30+30 de zile fără să se pronunțe? Ordonanța între timp apare în Monitorul Oficial și se aplică. Totuși Președintele, Avocatul Poporului și CCR o pot stopa.

Președintele nu-și îndeplinește atribuțiile constituționale și încă mai convoacă un referendum fără sens fiindcă nu întreabă dacă interzicerea celor două tipuri de ordonanțe să fie înscrisă în Constituție.

Iar în Constituție este deja scris că în cazul unui OUG trebuie să existe o urgență iar Președintele Iohannis ar putea să sesizeze CCR pe acest articol asupra orice OUG care nu este o urgență. Sunt zeci și sute de asemena ordonanțe în vigoare iar Președintele sau președinții nu au sesizat nici o ordonanță pe acest motiv.

De asemenea. Legea de abilitare pe 2018 include posibilitatea guvernului de a face rectificări bugetare prin ordonanță.

Rectificările bugetare sunt inutile. De obicei ministerele mari cu mult buget și impact asupra bugetului țării ca de exemplu Ministerul Transporturilor nici nu-și cheltuiesc banii. Motivele, sumele și locurile unde se operează rectificări sunt de obicei puerile și pur psihologice.

Am scris într-o postare acum două zile de ce este această lege anuală de abilitare este (a fost) neconstituțională prin includerea rectificărilor bugetare. Pentru că o ordonanță simplă nu se poate da pe un domeniu al legilor organice, și asta este scris în Constituție.

Bineînțeles că ar fi motiv de suspendare de către Parlament. Dacă nu ar fi vorba de ordonanțe emise de guvernul aceluiași Parlament. Avem aici cred un caz de încălcare și ne-aplicare circulară a Constituției cu complicitatea (blatul) Parlamentulului și a Președintelui. Cu premeditarea unei noi întârzieri prin acest referendum care abate atenția de la adevăratele probleme.

Dar și mai grav. Prin legea referendumului (au fost mai multe) 341/2013 s-a modificat prezența necesară la un referendum la 30% cu un număr de voturi valide de 25% din cei înscriși pe listele electorale. Asta înseamnă că un referendum, pe teme importante sau nu se poate aproba cu 12,5%.

Link-uri în legătură cu această postare:

Temele referendumului

Legea de abilitare 2018

Legea de abilitare 2019

"reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare" Asta poate fi cam orice nu?

Nerealizările din bugetul Ministerului Transporturilor se acumulează în credite de angajament.

Extras din Bugetul Ministerului Transporturilor

Legea 341/2013

Ordonanțele de urgență emise în 2018

1..99 | 100..114

Și legile emise de Parlament în aceeași perioadă. O OUG la 3 legi. Dar mai sunt și ordonanțele simple pentru care nu pot pune link aici. Cu alte cuvinte Guvernul României legiferează în loc să-și vadă de treabă ca de exemplu să execute bugetul Ministerului Transporturilor și să construiască autostrăzi, etc..

1..99 | 100..199 | 200..299 | 300..363

Deciziile CCR (De pe site-ul Camerei Deputaților)

Decizii emise de CCR în 2018

Decizii emise de CCR în 2019

Vi se par multe deciziile CCR?

Cu toate acestea numărul nu corespunde cu cele 8819 de cereri de excepții ridicate de instanțele judecătorești, (conform datelor de pe site-ul CCR) doar în 2009.

CCR este de departe instituția cea mai importantă din România. Un întreg Titlu V din Constituție îi este dedicat. Dacă nu puneam acest link nu aveam să știu niciodată că o sesizare se poate face și de un grup de deputați sau senatori sau chiar din oficiu. CCR deci poate modifica sau bloca orice lege, orice ordonanță chiar dacă nu o sesizează nimeni sau poate interveni la cererea judecătorilor în procese pe rol, dând așa numitele decizii de excepție de neconstituționalitate (au fost cu miile sau zecile de mii). Pentru cine vrea să afle mai mult despre deciziile CCR iată aici pagina lor de căutare. Se poate căuta de exemplu pe ani. 2009 a fost un an foarte interesant. Rezultatele sunt însă mai mult de 500.

Sau. Puneți în căsuța "părți" așa cum dă exemplu chiar pagina, Avocatul Poporului. (pentru a declanșa căutarea după introducerea a cel puțin un termen se apasă pe butonul de căutare). Sau doar cuvintele deputați sau oficiu. Adrian Coman. (Atenție, trebuie să defilați pagina căci rezultatele apar mai jos, sub formularul de căutare).

https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx

Iată link-uri la toate actele normative din baza de date a Camerei Deputaților. Se pot obține toate documentele din postare (în afară de cele de pe site-ul CCR) și multe altele pe toți anii.

1941 acte dinainte de 22 decembrie 1989

53 acte din perioada de 22-31 decembrie 1989

1424 acte din 1990

1121 acte din 1991

1506 acte din 1992

1490 acte din 1993

1896 acte din 1994

2146 acte din 1995

3012 acte din 1996

3165 acte din 1997

2659 acte din 1998

3112 acte din 1999

3803 acte din 2000

4871 acte din 2001

5360 acte din 2002

5589 acte din 2003

7344 acte din 2004

6794 acte din 2005

7492 acte din 2006

7142 acte din 2007

7787 acte din 2008

8786 acte din 2009

7212 acte din 2010

6734 acte din 2011

6465 acte din 2012

6304 acte din 2013

6099 acte din 2014

6489 acte din 2015

6821 acte din 2016

7075 acte din 2017

6676 acte din 2018

670 acte din 2019

(sursă: site-ul Camerei Deputaților, Repertoriul Legislativ)

Printre cele 1348 decrete semnate de Iohannis în 2018 sunt fără greș 116 pentru promulgarea ordonanțelor de urgență emise de guvern.

Pata (substantia nigra) pe Dragnea

Azi, ca tot omul (care nu poate avea un job) făceam curățenie, mâncare și spălam rufele (după ce am exersat o oră la chitară) și mă gândeam.

Cine e cel mai mare mutălău din România? Iohannis?

Nu cred. Iohannis a mai spus câte ceva din când în când. Chiar dacă aiureli. Ce spunea ultima dată. "Golăneala din PSD".

Dar Dragnea. Dragnea a știut întotdeauna să evite să spună ceva. Nici la nunta Olguței. Nici la nunta lui fi-su. Nici măcar când s-a pozat pe insula Belena cu știuca. Numai rânjește pe sub mustață dar nu spune nimic.

De aceea azi mi se puse gândul pe el. Oare ce vrea de fapt? Să facă autostrăzi? Nu cred. Să facă spitale? Nu a dat nici un semn. Să ne mențină în UE? Care e avantajul nostru? Să ne ducă în Siberia? Nici un avantaj, Putin e din același neam cu Gorbi adică Elvis. Să stăm liniștiți și să-l admirăm cum o strânge în brațe pe Irinuca?

Vrea Dragnea să ne facă pe toți extremă dreapta? Stânga?  Să ne împrumute mai mulți bani ca să ne dea salarii mărite?

Să spună dreq Dragnea ce vrea de la România și noi toți vom lua poziție de drepți și vor răspunde în cuor:

- Am înțeles Măria Ta!

Pasărea Spin

Am revăzut chiar acum scena finală din film. Nu are nici o legătură în afară de nume cu ce vreau să scriu azi aici.

Toți știm cum "cântă" o cioară. Vrăbiile ciripesc și ele. În limba engleză toate păsările cântătoare se numesc "song birds". În general cântă cele mici, insectivore sau omnivore.

Nu știu și nu am știut niciodată cum cânta o privighetoare în România. Am avut însă șansa să aud, nu mai devreme decât chiar acum o privighetoare americană.

Azi m-am trezit, cu ceva durere de esofag (usturime, jegăraie, cum vreți) pe la 4 și ceva după câteva ore de somn, cu câteva minute înainte de a suna alarma pentru Angela (lucrează tot de la 5). După 2 doze de apă cu bicarbonat nu mi-a trecut. Ieri am avut 2 episoade de disfagie, care din fericire puțină lume știe ce înseamnă. Din cauza balonării (retenției de gaze) care la rândul ei se datorează stresului crește aciditatea în stomac, etc., la un moment dat esofagul devine iritat iar în prezența unor zgomote posibil ritualice, dintr-o artă marțială străveche, înghițitura, care este o mișcare complexă a mușchilor esofagului, un act reflex deci cu control în măduva spinării se dereglează iar alimentele din esofag nu mai coboară în stomac. Este dureros, poate dura minute dar și peste o oră, tensiunea îți crește iar dacă nu ești în condiție fizică perfectă să reziști acestui travaliu probabil poate merge chiar până la un atac de inimă. În orice caz un episod de o oră te "resetează" psihologic pentru următoarele zile. Cel mai mult a durat cam 12 ore, din care 4 am stat la spital așteptând să intru într-o rezervă la urgențe până am renunțat, am mers acasă, am adormit așa și mi-a trecut peste noapte.

(Am descoperit și un "tratament", câteva înghițituri de apă cu bicarbonat, care sunt însă foarte dureroase și îți trebuie mult curaj să mai înghiți ceva pe lângă ce ai deja acolo).

Am venit la calculator, am sintetizat niște informații într-o postare de blog și am văzut că am anxietate. După care mi-am dat seama că îmi cântă iar Pasărea Spin.

Noi i-am zis așa încă de la Sussex (Village Apts) când nu știam ce este. O pasăre care cânta primăvara timp de 2-3 luni câte 10 ore sau mai mult pe zi.

Este ceea ce americanii numesc Robin (privighetoare) dar noi o cunoaștem ca prihor sau prigoare. Chiar numele spune ceva. Îmi spunea taică-meu care creștea albine că a găsit odată 50 de albine în stomacul uneia. Dacă e vorba de aceeași pasăre. Mai mare decât o vrabie, mai mică decât un porumbel, le văd uneori pe cărări prin parcuri umblând după râme. Cineva din România a pus aici un video, în care chiar cântă dar foarte puțin.

Pasărea care îmi cântă și acum afară cântă la fiecare 5 secunde timp de 10 ore.

Am observat că în unele zile aici în complex cântă și ciorile nejustificat de mult. De obicei când îmi este rău. Sau când îmi este rău mă fac să mă simt și mai rău. Sau poate cântă înainte de a mi se face rău dar nu-mi dau seama decât atunci. Ascultați mai mult această înregistrare și spuneți dacă nu vă face neliniștiți.

Poate o pasăre cântătoare să te ucidă? Să ucidă un mamifer mare ca de exemplu un om sau altceva care stă prea mult în habitatul ei? De ce ar face-o?

Simplu. Pentru că un animal mare mort în habitatul ei ar însemna fertilizare pentru un timp îndelungat a solului, a copacilor, apariția viermilor și a altor insecte.

Dar cum ar face-o? Poate pe canale neștiute de noi își sincronizează cântecul cu respirația cuiva. Sau invers, respirația ta devine sincronă cu acest cântec până când duce la insuficiență respiratorie sau alte sindroame. Cel puțin anxietate. În cazul unei persoane deja stresate, în vârsta sau bolnavă cred că poate face o diferență. Poate înclina balanța.

Recent am citit ceva din Bansenshukai sau manualul de bază al ninja sau ceea ce vor ei să credem că este manualul lor de bază o frază care vorbește despre persoane care știu să "întărâte ciorile" sau alte păsări. Pentru a păcăli un vameș la o trecere de frontieră cu restricții pe timp de noapte, cineva a pornit cântecul la sute de ciori iar vameșul a crezut că este, mă rog, vine dimineața și le-a dat drumul mai devreme pentru că erau urmăriți.

Știm că Yoga, Tai Chi, artele marțiale în general pun un accent foarte mare pe controlul respirației.

Eram la Sussex acum 15 ani într-o noapte tot așa pe la 4 când nu puteam dormi, era liniște și am auzit pe cineva în grădina din spate fluierând într-un anume fel după care privighetoarea și-a început treaba.

În timp ce scriam aici mi-a apărut și răspunsul. O alertă în browser despre o știre. Iliescu se operează de inimă. Pericardită. Așa știu ei să acopere pe oricine care îi deranjează. Știri false cu impact emoțional pe același subiect sau asemănător. Iliescu nu există. Iliescu este un actor ca toți ceilalți.

Și totuși există o legătură cu spinul (Thorn în engleză). Există plante carnivore pe care nu le știați ca atare. Probabil și trandafirii care inițial erau sălbatici intră în aceeași categorie. Ele nu digeră animalul prins dar odată mort acesta va îngrășa terenul din jurul lor.


Pentru cei care ca mine nu au văzut sau auzit
Privighetoarea (European Robin)

Ciocârlie
Mierlă

Cucul

Pupăza

Ciocănitoarea
Mai multe aici.