Thursday, April 4, 2019

Refuzul Președintelui

Președintele Iohannis nu-și îndeplinește atribuțiie constituționale și ne dă nouă teme pentru acasă. Prin această inițiativă Iohannis recunoaște lipsa de voință a lui, a CCR, de a stopa legile, ordonanțele neconstitutionale. Căci ambele tipuri de ordonanțe pe care el se gândește să le interzică prin referendum nu pot fi urgențe și ar putea fi sesizate de el și oprite de CCR pe acest motiv de neconstituționalitate. Indirect, Constituția îi dă lui Iohannis acest drept.

ARTICOLUL 77

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei...

Articolul 115

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Dar mai întâi. Să zicem că se face referendum și se interzic cele cerute de Iohannis. Cum se aplică? Apelând la rușinea guvernului de a nu mai emite asemenea ordonanțe?

Căci în lipsa înscrierii rezultatului referendumului în Constituție sau în vreo lege, nu creezi nici un instrument juridic de aplicare a lui. Dar chiar dacă Iohannis ar cere înscrierea în Constituție interzicerea celor două tipuri de ordonanțe. Va aplica CCR Constituția?

Apoi.

Articolul 115 alineatul 5 din Constituția României

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

Hai să stabilim firul procedurilor bazate pe acest articol. Deci guvernul emite ordonanța și o depune spre dezbatere în același timp cu publicarea în Monitorul Oficial.

Dacă cele două camere sunt în sesiune una din camere poate alege să nu se pronunțe timp de 30 zile iar apoi să o trimită la camera cealaltă, care nu se pronunță nici timp ea și ordonanța intră în vigoare pentru că Publicarea în Monitorul oficial are loc de obicei în doar câteva zile. Iohannis nu are nimic de semnat sau trimis la CCR. Dar poate sesiza CCR că guvernul tocmai a emis o ordonanță de urgență neconstituțională. Fiindcă tot în Constituție este scris că Președintele este garantul Constituției. Dacă CCR se grăbește, o poate bloca înainte de aplicare.

Dacă CCR ignoră neconstituționalitatea nu se poate face nimic. Chiar dacă s-ar vota prin referendum ca aceste două tipuri de ordonanțe să fie interzise și aceasta să fie înscris în Constituție.

Dacă cele două camere nu sunt în sesiune și se convoacă "doar pentru o ordonanță", ele teoretic pot sta în sesiune și discuta 30+30 de zile fără să se pronunțe? Ordonanța între timp apare în Monitorul Oficial și se aplică. Totuși Președintele, Avocatul Poporului și CCR o pot stopa.

Președintele nu-și îndeplinește atribuțiile constituționale și încă mai convoacă un referendum fără sens fiindcă nu întreabă dacă interzicerea celor două tipuri de ordonanțe să fie înscrisă în Constituție.

Iar în Constituție este deja scris că în cazul unui OUG trebuie să existe o urgență iar Președintele Iohannis ar putea să sesizeze CCR pe acest articol asupra orice OUG care nu este o urgență. Sunt zeci și sute de asemena ordonanțe în vigoare iar Președintele sau președinții nu au sesizat nici o ordonanță pe acest motiv.

De asemenea. Legea de abilitare pe 2018 include posibilitatea guvernului de a face rectificări bugetare prin ordonanță.

Rectificările bugetare sunt inutile. De obicei ministerele mari cu mult buget și impact asupra bugetului țării ca de exemplu Ministerul Transporturilor nici nu-și cheltuiesc banii. Motivele, sumele și locurile unde se operează rectificări sunt de obicei puerile și pur psihologice.

Am scris într-o postare acum două zile de ce este această lege anuală de abilitare este (a fost) neconstituțională prin includerea rectificărilor bugetare. Pentru că o ordonanță simplă nu se poate da pe un domeniu al legilor organice, și asta este scris în Constituție.

Bineînțeles că ar fi motiv de suspendare de către Parlament. Dacă nu ar fi vorba de ordonanțe emise de guvernul aceluiași Parlament. Avem aici cred un caz de încălcare și ne-aplicare circulară a Constituției cu complicitatea (blatul) Parlamentulului și a Președintelui. Cu premeditarea unei noi întârzieri prin acest referendum care abate atenția de la adevăratele probleme.

Dar și mai grav. Prin legea referendumului (au fost mai multe) 341/2013 s-a modificat prezența necesară la un referendum la 30% cu un număr de voturi valide de 25% din cei înscriși pe listele electorale. Asta înseamnă că un referendum, pe teme importante sau nu se poate aproba cu 12,5%.

Link-uri în legătură cu această postare:

Temele referendumului

Legea de abilitare 2018

Legea de abilitare 2019

"reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare" Asta poate fi cam orice nu?

Nerealizările din bugetul Ministerului Transporturilor se acumulează în credite de angajament.

Extras din Bugetul Ministerului Transporturilor

Legea 341/2013

Ordonanțele de urgență emise în 2018

1..99 | 100..114

Și legile emise de Parlament în aceeași perioadă. O OUG la 3 legi. Dar mai sunt și ordonanțele simple pentru care nu pot pune link aici. Cu alte cuvinte Guvernul României legiferează în loc să-și vadă de treabă ca de exemplu să execute bugetul Ministerului Transporturilor și să construiască autostrăzi, etc..

1..99
| 100..199 | 200..299 | 300..363

Deciziile CCR (De pe site-ul Camerei Deputaților)

Decizii emise de CCR în 2018

Decizii emise de CCR în 2019

Vi se par multe deciziile CCR?

Cu toate acestea numărul nu corespunde cu cele 8819 de cereri de excepții ridicate de instanțele judecătorești, (conform datelor de pe site-ul CCR) doar în 2009.

CCR este de departe instituția cea mai importantă din România. Un întreg Titlu V din Constituție îi este dedicat. Dacă nu puneam acest link nu aveam să știu niciodată că o sesizare se poate face și de un grup de deputați sau senatori sau chiar din oficiu. CCR deci poate modifica sau bloca orice lege, orice ordonanță chiar dacă nu o sesizează nimeni sau poate interveni la cererea judecătorilor în procese pe rol, dând așa numitele decizii de excepție de neconstituționalitate (au fost cu miile sau zecile de mii). Pentru cine vrea să afle mai mult despre deciziile CCR iată aici pagina lor de căutare. Se poate căuta de exemplu pe ani. 2009 a fost un an foarte interesant. Rezultatele sunt însă mai mult de 500.

Sau. Puneți în căsuța "părți" așa cum dă exemplu chiar pagina, Avocatul Poporului. (pentru a declanșa căutarea după introducerea a cel puțin un termen se apasă pe butonul de căutare). Sau doar cuvintele deputați sau oficiu. Adrian Coman. (Atenție, trebuie să defilați pagina căci rezultatele apar mai jos, sub formularul de căutare).

https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx

Iată link-uri la toate actele normative din baza de date a Camerei Deputaților. Se pot obține toate documentele din postare (în afară de cele de pe site-ul CCR) și multe altele pe toți anii.


1941 acte dinainte de 22 decembrie 1989
53 acte din perioada de 22-31 decembrie 1989
1424 acte din 1990
1121 acte din 1991
1506 acte din 1992
1490 acte din 1993
1896 acte din 1994
2146 acte din 1995
3012 acte din 1996
3165 acte din 1997
2659 acte din 1998
3112 acte din 1999
3803 acte din 2000
4871 acte din 2001
5360 acte din 2002
5589 acte din 2003
7344 acte din 2004
6794 acte din 2005
7492 acte din 2006
7142 acte din 2007
7787 acte din 2008
8786 acte din 2009
7212 acte din 2010
6734 acte din 2011
6465 acte din 2012
6304 acte din 2013
6099 acte din 2014
6489 acte din 2015
6821 acte din 2016
7075 acte din 2017
6676 acte din 2018
670 acte din 2019
(sursă: site-ul Camerei Deputaților, Repertoriul Legislativ)

Printre cele 1348 decrete semnate de Iohannis în 2018 sunt fără greș 116 pentru promulgarea ordonanțelor de urgență emise de guvern.

No comments:

Post a Comment

Friendly comments welcome

Note: Only a member of this blog may post a comment.