Let me go. Beelzebub has a devil put aside for me... for me...
Nu puteam să dorm fiindcă mă gândeam la prea multe (și pentru că eram iritat de praful din aer, am pus un prosop ud pe filtru și aștept) și am venit la calc. Cândva în liceu după cum am spus locuiam în gazdă cu un tip, acum știu cine este, mai mare ca mine cu zece ani, mai toți din clasă erau, din cauză că în școala generală mai toți erau mai mici cu 2 ani (ambele o imitație de clasă palatină). Mă rog. Ei centrează, ei dau cu capul. Deci omul știa yoga pe bune (nu ca Bivolaru) și cred că m-a inițiat fără să știu în yoga de tip Sadhu, cu un nume secret și cu un job pe care trebuia să-l fac zilnic pentru el (să curăț masa după micul dejun). Umblam amândoi dezbrăcați prin apartament (exact ca la Sadhu, nici o chestie sexuală) (aveam închiriată o cameră de la un tip și o tipă, care se alintau Bruce și Linda, exact ca Bruce Lee și nevastă-sa) .
Într-o zi m-a întins pe pat (tot așa, dezbrăcat) și m-a băgat în transă după care mi-a zis niște chestii din care multe mi le-am amintit și le-am spus aici. Chestia cu Egiptul, cu oameni modificați genetic (noongars din Australia, care au trăit separat de restul omenirii pentru mai multe zeci de mii de ani, etc..). După care m-a întrebat. Ce-ți dorești tu de la yoga? Și eu i-am zis, normal. Viață lungă și sănătate. Dar exact ca în filmul ăla în care un tip face un pact cu diavolul, amândouă au venit așa, cam pe dos. De fapt tipul mi-a zi. Nu va fi o viață prea lungă dpdv biologic, dar va fi plină de evenimente, și de fapt în asta se măsoară viața. Sănătate a fost suficientă, până am venit în SUA, când au început ciudățeniile. Însă în România majoritatea evenimentelor prin care treceam pur și simplu nu le percepeam ca atare, numai aici au ajuns să mă doară.
(Însă tipul a încercat (m-am întâlnit cu el înainte de a pleca) să mă facă să nu plec iar după ce am plecat, să mă întorc. "Ai intrat în conflict cu cei de acolo" mi-a zis la telefon mentorul. Ceea ce iarăși nu înțelegeam.)
Pline de evenimente a fost și ultimele zile. Ieri am fost la Home Depot (Homo cum îi spun eu pentru că pe acolo umblă mulți ghei, actori se pare), să cumpăr niște chestii pentru un proiect pentru a îmbunătăți contactele de la baterie. Am găsit eu ce căutam, o filieră și un burghiu pentru metric 8, dar burghiul nu avea capăt hexagonal și scula de mea de găurit are. Deci l-am văzut pe tipul ăsta, cam timid, (vorbea ciudat, ca și cum ar fi fost dislexic un truc prin care unii își ascund accentul) pe lângă casă și l-am întrebat ce mărime e burghiul respectiv. Și a zis metric 8. Burghiul, nu filiera, am insistat, la care el a zis 1/4 inch. Deși nu prea are sens fiindcă filiera e în mm, e totuși pe aproape, 1/4 inch fiind doar cu câteva zecimi mai mic decât 6.75 mm cât e burghiul pentru metric 8 (am aflat mai târziu acasă). Deci m-am dus, am căutat un burghiu de 1/4 cu coadă hexagonală, șuruburi, piulițe de 8, am luat ultimul șurub și ultimele două piulițe din sertar, mă rog, mai aveam unul acasă, am zis că voi găuri cu 1/4 inch și încerca să tai filet direct cu șurubul, fiindcă plumbul de la conectoare fiind moale, s-ar putea să meargă (filiera și burghiul împreună erau 10 dolari). Dar când am ajuns la casă (self), nu aveam portofelul în buzunar (mi s-a mai întâmplat, fază similară cu prohabul de ieri), nu pot să cred că am plecat fără, verific întotdeauna. Deci i-am lăsat lui chestiile și am plecat acasă. Dar pe drum era să mă lovesc de o furgonetă albă care a venit în aceeași bandă unde vroiam să intru eu pe autostradă (normal nimeni nu se bagă acolo unde lumea vrea să intre, e o chestie de politețe). M-am enervat, am scos telefonul și am făcut două poze, din care în una apare fața lui, foarte vag. Acum mă gândesc că se putea să fi fost chiar el. Nu, nu putea el să se sincronizeze așa cu mine. A intrat pur și simplu pe banda rulantă controlată de AI pe care merge tot ce e pe aici prin zonă. Am văzut cu coada ochiului, am ieșit de pe bandă, cu riscul de a rămânea pe banda de urgență și l-am lăsat să treacă. Se pare că tipul "nici măcar nu a văzut, dată fiind forma furgonetei și a geamurilor". A ieșit imediat de pe autostradă, așa cum s-a întâmplat mai totdeauna la rateuri din astea, și atunci l-am prins în poză. A, avea și o scară. Vechea temă, eu corespondez cu tipul de sus și avem o gaură în podea/tavan. Și acum că s-a anunțat inspecția anuală, "eu mă chinui o repar" (luasem și vreo sută de grame de vopsea pe culoare ca să repar niște mici julituri pe la pereți, pentru că s-a anunțat inspecția anuală la apartament, pe 30. Nu au mai fost inspecții de 2 ani din cauza "pandemiei", dar anul trecut, în loc de, am avut o scurgere de la toaleta de sus, exact când s-a mutat tipul de deasupra. Alt simbolism, alt bulism. Apropo, e aproape 2 noaptea, s-a trezit și se dă cu capul de pereți, nu știu ce face sus, mută mobilă, ceva.
Am venit acasă, am luat portofelul, m-am dus, și când să-i cer chestiile, își făcea treabă la o casă, o ajuta pe o tipă să desfacă un pachet care avea o încuietoare ca o cruce neagră, el cu o sculă specială în formă de clește. Mi-a dat vopseaua, șuruburile și burghiul și m-a trimis la o casă liberă într-un colț.
Deci mă pregăteam să mă culc, mi se terminase berea, coniac nu mai vroiam, mi-era sete, am băut niște apă (vreo jumătate de litru și curios, în jumătate de oră mi-a ieșit tot alcoolul din sistem). Și am aruncat o ultimă privire la știri, când am văzut chiar fața lui. A tipului de la casă și din furgonetă (atunci nu m-am prins).
Ce pot să spun, simbolismul există, m-am luat de Elena Udrea și am comparat-o cu o mlaștină udă rea, și am re-postat poezia aia mișto de Dinescu, care vrea să o muște de coapsă cu colți fioroși de câine, a venit pola-istul de la Dinamo (câinii roșii). După care, el "moare" exact când am postat chestia cu prohabul (efect subliminal cumulativ, eu fiind un prost, ghei, care umblă cu prohabul desfăcut, își uită portofelul acasă, vopsește găuri în pereți înainte de inspecție, am mai vrut să mai scriu și am uitat, a, am îndrăznit să o înjur pe coana Udrea, cea mai plătită ex-pițipoancă din România). Fără îndoială, după figură, tipul, un alt b...r, însă unul ce părea bun, sfătos în conversația cu mine. L-au retras în punctul culminant al carierei lui (îl știa cineva ca fiind la Dinamo?). Multe alte faze de atunci, voi continua mâine, fiindcă tipul de sus face prea mult zgomot (acum a dat televizorul tare). Ce pot să fac cu el. Dacă mă duc să-i spun ceva, vor zice, ceartă între prieteni. Odată i-am spus că toți cei dinaintea lui au plecat, și a plecat și el, pentru o lună, iar toată lumea a crezut că l-am băgat într-o valiză ceva. A venit, a mai stat puțin și a plecat iar, de data asta chiar lăsându-și mașina în față etc..
A și între timp (e 2:09 dimineața) apartamentul s-a umplut de fum, scuzați-mă, trebuie să merg să astup alte găuri de cârtiță.
7:49 Am dormit trei ore, m-a trezit telefonul pe când era să mă înec prin somn. Ieri am spălat rufe și am uitat să pun niște apă în mașina de spălat. Când mașina golește apa, cu viteză mare, aruncă și ultima picătură din supapa aceea s sau labirintul acela (s-shape valve) sau cum se numește, și miros de canalizare vine în tot apartamentul. De asemenea ieri seara văzusem un rahat de câine pe iarbă, mi-a fost lene să-l strâng dar oricum, azi erau trei și toți de la același câine. Acum aștept să-mi treacă greața, congestia nazală ca să mai dorm. Între timp am citit știrile. Au venit imediat cu ceva, să răspundă la ce am scris aici. Mamma mia, mămăligki și un fotbatlist cu bărbiță, care joacă în Botoșani. Asta și pentru că nu am reușit să aflu vârsta lui "Eduard Apostol" care scrie mereu aceste articole cu fotbaliști din Botoșani ca să-l pot căuta în listă. Un singur lucru nu am înțeles totuși. De ce echipa de fotbal din Târgu Mureș se numește Sepsi. (Știe cineva ce înseamnă asta în engleză?). A și mai sunt. Gaz Metan Mediaș. FcSB. Botoxani. Chin da. Academica. ASCS (asks a...s). Chiajna. Ripensia. Chiar niciodată nu m-am gândit. Ce mult seamănă cuvântul viitor cu viitură. Steagul Renaște. (Care steag a murit și renaște?). Buzău. Afumați. Fetești. Recolta Gheorghe Doja. Tractorul din Cetate. Unirea Ungheni. Avântul Periam. Kids Tâmpa. Gloria Albești. Dante (Alighieri?) Botoxani, etc.. Părerea mea.
Ce vroiam să mai scriu azi noapte. Deci fiindcă mi-a părut scump să cumpăr o filieră de la Home Depot, am comandat una pe Amazon la jumătate de preț (5 dolari), care trebuia să vină ieri. Aici la apartament au pus ăia de la Amazon un locker (până atunci lăsau chestiile la ușă, era mult de umblat pentru ei) unde mergi și pui codul și se deschide ușița. Nu știu cât are de când, poate mai puțin de un an. Ei bine, ieri nu am mai primit emailul cu codul, deși pe Amazon chestia apărea livrată, am intrat pe chat cu Amazon, au făcut mișto de mine trei reprezentanți diferiți timp de o oră, după care am ajuns să vorbesc la telefon cu o tipă care vorbea engleza prea bine să fi fost reprezentant Amazon, cred că vorbea ca un avocat sau politician, și care mi-a spus că locker-ul s-a blocat (Cel mai probabil, nu am timp să verific acum dar acum cred că ea era la liquor store. Liquor store, telefon, e clar, senatoarea e setată pe mine zilele astea). Mă obișnuisem cu locker-ul, majoritatea livrărilor se fac peste noapte, lucram la mașină la ceva destul de nașpa și nu mi-a venit nici filiera și acum nici scula aceea specială etc.. Deci iată cum au creat din nimic o altă poveste (probabil vor mai face asta, o dată pe an, când au nevoie mai mult).
Câțu și comunitatea de români din SUA. Iată o poveste pe care am mai spus-o odată. După ce practic Iulian Mârț (colegul meu de servici, 4 ani, în Bacău, vecin, tipul care semăna cu Bivolaru) practic m-a dat afară (Dallas, Oregon), la o lună de stat în SUA, în Septembrie 1995, fără bani, fără nimic, ne-am dus la niște pocăiți. Și am mers la oficiul poștal pentru schimbare de adresă, în SUA e foarte, foarte important pentru că multe chestii oficiale se primesc prin poștă. Și în oficiul poștal Angela a început să plângă. Și dintr-un colț, apar un tip și o tipă, grăsuți, care vorbeau românește. Ne iau și ne duc la un restaurant, ne dau o masă și un pahar de Margarita, după care duși am fost la John Mladin acasă, unde am locuit următoarele 4 luni. Cine credeți că era tipa? Am reușit să-mi dau seama de toate acesta mulți ani după, când mi-am dat seama și că ea mi-a fost și vecină de palier în Bacău, ani de zile, pe vremea când arăta altfel. În anii aceia, după, am mers pe la biserici, dar toți românii cu care am stat de vorbă au fost din aceeași categorie, între o tipă care era chiar Elena Udrea (sau Angela Gheorghiu, cum vreți). A și actorul ungaro-român care-l făcea pe John Lennon era chiar preotul de la biserica românească din Oregon City. A fost un preot la biserica Sfânta Maria pe bune cred, dar a fost forțat să plece în Florida.
11:52 All of a sudden the place have benn flooded with smoke and dung smell. Went and flattened a number of mole mounds. Picked a huge poop. Just by being close to it my clothes now smell like it.
