Din meandrele bugetului

Pensionarii speciali. Cei cu pensii foarte mari sunt de fapt foștii magistrați. Dacă înmulțim numărul lor cu pensia și 12 luni rezultă 1.7 miliarde lei. Derizoriul emoțional. De remarcat aici că ei chiar dacă nu se pensionează, sunt plătiți tot de la buget (cu același salariu), prin Ministerul Justiției, deci nu contează la deficit. Singurul efect dacă rămân e că va fi o aglomerație de magistrați în justiție.

Să fie aceste pensii și pensionarea devreme o formă de mită acordată de stat magistraților, unii care înțeleg bine toate aceste meandre?

În secțiunea Ministerului Muncii din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat semnată de domnul Ilie Bolojan în calitate de Președinte a Senatului (10 februarie 2025) și de domnul Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României (12 februarie) votată bineînțeles de Parlament și publicată în Monitorul Oficial, la pagina 33 avem o sumă propusă pe 2025 de 19.811.740 mii lei (aproape 20 miliarde lei) cu titlul 03 Pensii și Ajutoare Bătrânețe.

Adevăratele pensii speciale?

De asemenea la pagina 1 din aceeași anexă, avem o sumă de 36.643.610 mii lei (36,6 miliarde) cu titlul 51 Transferuri Între Unități ale Administrației Publice iar la pagina 13 avem suma de 60.111.942 mii lei (60 miliarde) sub titlul ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA.

Pe site-ul Ministerului Muncii există o pagină care explică cheltuielile de Asistență Socială (2024) cu un total de 36.459.397.167 lei (36 miliarde lei).

Aceste cheltuieli sunt folosite în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului.

Toate astea nu au nici o legătură cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale ("pensionarii sociali"), care este de asemenea administrat de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii, semnată și votată în aceleași condiții care are un Total Cheltuieli pe 2025 de 162 miliarde lei sub titlul (greșit de) Asistență Socială (ar fi trebuit Asigurări Sociale). Împreună cu Legea Bugetului de Stat, ea formează grupul de 2 legi denumite Legile Bugetului și care se votează la fiecare început de an.

Această sumă provine în mod exclusiv din contribuțiile pentru pensie ale salariaților de 25% din brut sau CAS pe care le estimez la 199 miliarde pe 2025 (și de asemenea intră în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului).

În România s-a păstrat prin aceste acronime confuzia din timpul regimului dinainte între CAS și CASS. CAS înseamnă Contribuția pentru Asigurări Sociale (pensiile) și este (acum la 35 de ani de atunci) de 25% din salariul brut iar CASS este Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate și este de 10% din salariul brut.

O altă contribuție obligatorie din salariul brut este impozitul pe venit de 10% iar toate 3 fac diferența între brut și net. Sumele ar trebui virate de angajator către ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală aflată în subordinea Ministerului Finanțelor și a Primului Ministru.

Dacă în cazul CAS angajatorul nu prea poate comite evaziune (adică neplată), fiindcă sumele se duc să alimenteze Bugetul Asigurărilor Sociale de unde se plătesc pensiile în fiecare lună și ar ieși scandal, în cazul celorlalte două, cine poate ști iar un exemplu recent îl avem în față, Dragoș Anastasiu. Această evaziune este o cauză a lipsei banilor din veniturile bugetare.

La fel cum angajatorii nu pot fenta CAS, o altă sursă majoră sigură a veniturilor bugetare este TVA. Am înțeles că toate casele de marcaj din România sunt conectate direct la ANAF.

Am pus mai sus un link la bugetul Ministerului Muncii și aș mai vrea să adaug ceva. Ministerul Muncii este cel mai bogat minister. El administrează două bugete. Unul e Bugetul Asigurărilor Sociale, prin Casa Pensiilor, de 162 miliarde, iar acolo nu se poate umbla, deși apare o discrepanță de aproape 30 miliarde în plus la venitul din contribuțiile salariaților.

Al doilea este felia lui din Bugetul de Stat, de 96 miliarde, din care se pot justifica sigur numai 36.

Totalul este de 162 + 96 = 258 miliarde!

Din cele câteva încercări de dări de seamă, incomplete, la 4 ministere, am văzut că nu există un formular unitar gen balanță contabilă ce ar permite centralizarea acestor balanțe în vederea calculului cheltuielilor bugetare totale ceea ce mai departe nu permite calculul deficitului. Statul român nu are contabilitate!

Estimez că cel puțin 200 miliarde din total 522 (sau 499 conform aceleaiși Legi a Bugetului) dispar. În aceste condiții nu putem vorbi de deficit sau austeritate și în general în acest haos nu mai putem vorbi despre nimic.