Monday, January 28, 2013

Adnotări la un interviu

Nu am altă soluţie decât să copy&paste aici acest articol din Cotidianul pentru că trebuie să răspund la fiecare paragraf.
 
Acad. prof. dr. Cătălin Zamfir:
"Asistăm la o demoralizare colectivă!"
Cotidianul.ro »Acasă » Interviu » Articol



Domnule profesor, istoria se repetă, sociologia românească devine din nou Cenuşăreasă la fel ca în perioada comunistă. Mai avem nevoie de sociologi?

Rolul sociologiei este cel mai bine definit de Dimitrie Gusti, fondatorul Şcolii Sociologice de la Bucureşti. El a spus că „sociologia este ştiinţa naţiunii”, înţelegând prin aceasta ştiinţa societăţii în care sociologul trăieşte, pentru că, vedeţi, realitatea politică este peste tot la fel pe glob şi există o singură fizică, valabilă în toate zonele lumii. Societatea este însă foarte diversă, de aceea sociologiile au caracter naţional, în sensul de contextual. Sociologiile au ca principală misiune întocmirea hărţilor sociale. Pentru că aşa cum avem nevoie de harta geografică a României, avem nevoie şi de o hartă socială, deoarece actorii politici caută să schimbe realitatea socială în care trăiesc şi e nevoie să înţeleagă ce se întâmplă, care este configuraţia societăţii româneşti şi de-aici să tragă concluziile necesare. În al doilea rând, sociologia trebuie să şi explice de ce în societatea noastră se întâmplă lucrurile într-un fel sau altul şi de asemenea să încerce să facă şi predicţii, să dezvolte sugestii pentru politici sociale, deoarece sistemul politic nu are doar funcţia de a dezvolta o politică economică, ci şi un pachet mare de politici sociale.

Dimitrie Gusti, a scris ultima carte în 1941. Principala misiune este întocmirea hărţilor sociologice. Păi mai este asta valabil în 2013, când lumea trece de la elitism adică o democraţie aparentă, ghidată de elite la o democraţie reală, ghidată de media, deţinută de corporaţii şi tot felul de interese transnaţionale, cu feedback, când politicienii conduc acum o ţară în direcţia în care vrea ea, după ce au avut grijă să-i convingă populaţia care este direcţia bună, prin ei înşişi şi prin media aliată lor şi să le taie orice alte alternative, câteodată pur psihologic, alternativele existând? Prin sondaje în timp real care în mod evident, nu sunt întocmite de acest institut care aparţine de Academia Română, din moment cei ei spun mai jos că nu au mijloace? Actorii politici sărăcii nu înţeleg nimic din ce se întâmplă nici ei, pentru că sunt doar nişte bieţi... actori, ce-i drept, profi şi nu se vede că sunt cu casca la ureche tot timpul. Mulţumesc totuşi că aţi folosit cuvântul. E posibil ca sociologia română să fie alta decât cea britanică. Dar eu cred că sunt sociologi străini care o înţeleg mai bine decât orice sociolog din România.

Se uită politicianul într-o oglindă pe care i-o puneţi la dispoziţie şi se sperie de ceea ce vede? Se vede urât şi neputincios şi adoptă apoi politica struţului?

Nu neapărat, problema este că avem de-a face cu un proces social-economic, iar factorul politic poate influenţa negativ sau pozitiv acest proces. Vreau să vă dau un exemplu: în 1991, noi, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, am lansat un program de cercetare a sărăciei în România, în ideea că tranziţia va fi dură şi că unul dintre efectele ei va fi şi sărăcirea societăţii, neştiind însă în ce proporţie. Am făcut cercetări. M-am întâlnit pe-atunci cu prim-ministrul, iar acesta mi-a spus: ”Măi, Cătălin, de unde scoateţi voi atâţia săraci? Eu n-am văzut niciun sărac clătinându-se pe stradă de foame!”. Ăsta era punctul de vedere al prim-ministrului... Ca să vedeţi că de multe ori factorul politic nu înţelege ce se întâmplă. În cei 23 de ani de existenţă am publicat studii ştiinţifice şi ceea ce numim noi rapoarte. Rapoarte ce reprezină analize ale unor probleme grave ale societăţii româneşti, prezentate într-o formă „citibilă” de către publicul larg, de către politicieni. Uneori, politicul şi-a manifestat interesul faţă de aceste rapoarte.

Singura oglindă în care se uită politicianul este cea din cabina de machiaj. Coşul zilnic şi nivelul sărăciei este unul din multele aspecte ale sociologiei. Dar nu cred că este nevoie de un academician ca să vedem care este nivelul de sărăcie al României. Iar Petre Roman poate să fie satisfăcut, acum sunt, într-adevăr, români care cad de foame pe stradă, care dorm prin boscheţi, care îşi abandonează copii şi merg cu milioanele şi se prostituează şi fac alte munci în Italia şi Spania şi aduc bani în România la un nivel care pune România pe locul 3 în lume după India şi Mexic. Iar dvs. sunteţi acoperit. I-aţi spus de atunci!

În ultimii trei ani însă, guvernarea a strâmbat din nas şi a fost foarte supărată pe aceste rapoarte...

Noi nu criticam guvernul, ci ofeream o imagine a societăţii, „iată ce se întâmplă!”.

Este clar de ce nu-i interesează, după cum am spus înainte, tot ce-i interesează pe ei este ce aud la cască, instrucţiunile codificate pentru mimică, etc.

Ne putem raporta acum la anii ’90? Întreb, deoarece am văzut destui oameni clătinându-se pe stradă de foame...

E destul de greu să compari. Coşul zilnic demonstrează un lucru extrem de îngrijorător. Dinamica acestui coş zilnic minimal pentru a trăi a ajuns la nivelul celui din ’89 de-abia acum cinci ani, în 2008, şi a început iarăşi să se deterioreze. Tranziţia a fost foarte dură pe ansamblu. Am asistat timp de douăzeci de ani la un proces masiv de sărăcire a segmentului salarial al societăţii noastre. Din păcate a crescut enorm segmentul de populaţie nesalariată. Vă daţi seama, în 1989 erau 8.400.000 de salariaţi, salariul reprezentând o sursă foarte importantă de venit pentru majoritatea gospodăriilor. Acum avem mai puţin de jumătate, aproape 4.200.000 de salariaţi. A dispărut o masă mare de salariaţi. Unde s-au dus aceştia? Au mai migrat unii, alţii au intrat în economia gri sau neagră, asistăm la o subocupare mai ales în zona rurală, deci din punctul de vedere al stării societăţii, tranziţia a fost extrem de dură.

Ce coş dle. Sunt ţinuţi la un un nivel minim de existenţă, ameţiţi de media şi o anumită parte a internetului, iar cei plecaţi sunt condamnaţi la deromânizare. Numai din aceste date înţelegem că poporul român a intrat într-un declin, ghidat, fără precedent.

Dacă el ca şi academician şi salariat al statului român, subfinanţat, văzând aceste lucruri, a lua vreo iniţiativă personală, voluntară, de a identifica problemele majore care crează aceste statistici şi măcar a le publica cu tragerea semnalului de alarmă?


Decidentul, confruntat cu oglinda despre care vorbeam, a avut grijă să vă „tragă pe linie moartă”...

Ce se întâmplă? Aici era o discuţie în legătură cu evaluarea sociologilor. În ultimii ani, secţia de resort a ministerului a fost dominată de un grup de sociologi care au dus o politică de dezagregare a acestei ştiinţe, de deturnare a ei, de creare a unei rupturi de realitatea socială. Obiectivul propus sociologiei de acest grup este să publice în Occident. Foarte bine, să publice acolo, numai că vei publica doar anumite teme de interes mai general. Temele care sunt de interes critic pentru România au fost devalorizate, depunctate, iar tinerii sociologi sunt năuci, ei trebuie să publice în Occident, ăsta e obiectivul lor, nu să-şi realizeze misiunea lor de sociologi, şi anume cercetarea societăţii româneşti.

Cine este acel grup, au nume, feţe? Eu ştiu că la orice loc de muncă, mai ales în occident, există o listă de îndatoriri. Care este lista de sarcini zilnice pentru care primesc salarii angajaţii Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii? http://www.iccv.ro/echipa.

Pe cine deranjează? Devine ea o piedică în calea globalizării, a ştergerii identităţii naţionale?

Ce se întâmplă? Haideţi să luăm ţările importante. În Anglia, o mare producătoare de sociologie, peste 90% dintre cercetările în domeniu se referă la realitatea Angliei şi publică masiv despre realităţile de acolo. Francezii de asemenea... Doar 10% sunt cercetări cu teme mai comode care se publică în alte ţări occidentale. Şi sociologia noastră ar trebui să meargă pe această linie, adică 90% din efortul nostru să fie orientat spre cercetarea realităţii societăţii noastre.
Cercetarea se face numai că există acest grup care promovează un „mondialism gol” şi o politică de denigrare a cercetării de relevanţă românească.

Vroiam să întreb ce se traduce din ce se publică, prin efortul Institutului dvs, dar după aia m-am gândit, nu prea are rost, dacă vă luaţi după ce spunea Dimitrie Gusti, că fiecare ţară cu sociologia ei... Doar aşa, pentru ştiinţa noastră sau a studenţilor din ultimii 22 ani (+45 handicap). Dar nu mă pot abţine să vă întreb de ceva din Wikipedia, aţi auzit? http://en.wikipedia.org/wiki/Computational_sociology A tradus la institut cineva pagina asta? Sau vreuna din lucrările din lunga listă de la sfârşitul articolului?

Există pe site-ul ICCV o pagină, Proiecte de cercetare/proiecte finalizate. Unul din aceste proiecte este "Publicistica sociologică românească după 1944" M-am uitat în zadar la un link la acea bază de date. Unde este?

Este un grup care în schimbul burselor şi granturilor obţinute apără interese oculte, de pulverizare-atomizare a „românescului” şi în acest domeniu?

Nu ştiu cât la sută este finanţare, cât la sută este prostie şi cât ambiţie personală. Nu sunt încă date suficiente. Problema este că ei, în vreo cinci-şase ani, au ocupat puncte de control politic în Ministerul Educaţiei. Trebuie schimbată acum această mentalitate, această politică distructivă în sociologie...
În primul rând trebuie ca în minister să se schimbe radical viziunea de evaluare a sociologiei, să nu mai fie evaluată sociologia la fel ca fizica.

De la sociologul şef al României ne-am aştepta să ştie măcar acest lucru, dacă există un asemenea grup. În fond, e un fenomen... social! Dar eu mai întreb, în afara burselor şi granturilor luate de idioţi şi de la statul român şi de la alţii, el ca sociolog, ce alte mecanisme de pulverizare a românismului a identificat?

Apar tot soiul de politruci care - ei şi numai ei - deţin adevărul absolut şi ne prezintă din când în când „adevărata” stare a naţiunii, cum stăm cu PIB-ul, cu arieratele, numai despre coşul zilnic şi prăpastia creată între instituţii şi oameni nu vorbeşte nimeni...

Înţeleg că aceştia sunt alţii decât actorii politici de care aţi vobit mai devreme?

Institutul nostru (n.r. - Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii) a lansat pentru 2013 un mare program de cercetare - „Diagnoza stării sociale a României” - pentru că nu există o analiză clară, care este starea societăţii româneşti, nu în sistem politic, ci cum trăiesc cu adevărat oamenii.

Noi am propus guvernului să susţină un asemenea program, pentru că el nu se poate face în lipsa unor resurse. Politica de desfiinţare a cercetării sociologice a fost dusă la extrem prin finanţările prosteşti ale vechii guvernări. E nevoie măcar acum în ceasul al 12-lea de o analiză ştiinţifică corectă a realităţii pe care o trăim.

De ce mai trebuie o finanţare specială pentru un program special? Ce ne dă nouă acest institut altceva decât un site şi nişte rapoarte, poate vreo 3-4 în peste 20 ani LOL am ghicit! http://www.iccv.ro/proiecte/finalizate pe care poate le-a citit cineva? Oare singurul lucru pentru care le ajunge banii este să meargă în fiecare zi la servici, să deschidă calc şi să facă te miri ce? Şi un nume liniştitor, Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii, de care am auzit şi eu vag, cândva, bine, există cineva care se ocupă şi de chestia asta, nu suntem chiar orfani în lume, avem şi o calitate a vieţii, care este... mizerabilă, dar există... fiindcă o cercetează cineva!

Revenind la întrebarea dumneavoastră, sigur, starea de bine în social depinde în bună măsură de planul economic. Economia noastră se află într-o criză structurală ce s-a consolidat de-a lungul întregii perioade de tranziţie. Agricultura este destructurată - trebuie să fie găsite căile de restructurare şi de creştere a potenţialului ei -, iar pe de altă parte, industria a fost în mare parte distrusă. Este necesar un amplu program de reconstrucţie economică, problema este extrem de complexă...

LOL e destructurată, complexă, program amplu. Aici nu mă pot gândi decât la una din legile lui Murphy, aia cu ce pare uşor e greu ce pare greu e imposibil... Dar hai să fim pozitivi, măcar declarativ, să nu mai demoralizăm colectiv România.

Dar le puteţi pune în faţă decidenţilor o radiografie pertinentă a socialului nostru în anul de graţie 2013...

Asta o putem face, putem da şi unele sugestii, dar problemele sunt extraordinar de complexe şi factorul politic este în situaţia de a lua deciziile care ne-ar putea scoate din criză.

Mai mult centralism? Eu nu sunt sociolog, politolog bla bla dar un lucru am înţeles, politicienii nu sunt buni de altceva decât să promită, să acopere şi să încurce treburile. Dacă sunt reali. Dacă sunt doar actori cum aţi spus, atunci ei ne vor scuti de o agonie lungă.

Dacă cineva va rezolva vreodată ceva, acestea sunt mecanismele economice nestânjenite funcţionând într-o ţară suverană.

În procesul de schimbare social-economică, unul dintre efectele extrem de negative este creşterea inegalităţii, a polarizării societăţii. Ne tot comparăm cu Bulgaria, care suferă la fel ca noi, dar noi am devenit cea mai polarizată societate din Europa. Programul construcţiei europene este promovarea - să zicem - a unei societăţi mai echilibrate. E interesant că în ultimii ani Uniunea Europeană vorbeşte tot mai mult despre ceea ce se cheamă „o societate bună”. Cum ar arăta ea? Nu neapărat una prosperă, dar echilibrată social, de asemenea se vrea o stare de spirit pozitivă şi o apropiere între cetăţeni şi instituţiile publice.

Bulgaria are numai o minoritate etnică majoră, noi avem 2-3 cu tot cu diasporele lor din SUA. Care sunt, pardon, la curent cu ultimele cercetări în toate domeniile, inclusiv sociologia. Mai ales sociologia!

Noi moştenim o stare nu numai de dezamăgire, ci şi un sentiment de „n-ai ce face”. Sentimentul de „n-ai ce face” este generat de faptul că instituţiile nu sunt interesate de părerea cetăţenilor pe care-ar trebui să-i servească. Cetăţenii n-au nicio modalitate de a influenţa mersul sistemului public. Aici este o mare problemă, asistăm la o demoralizare colectivă. Şi aici, pe lângă reconstrucţia economiei, trebuie să luăm în calcul şi acest obiectiv. Moralul este o parte foarte importantă a dezvoltării sociale. La televizor vezi mereu: ”Dom'le, aşa se întâmplă! Şi ce să faci?”. Apoi mai există o expresie extrem de păguboasă, şi-anume: „Tot aşa va fi, nimic nu se va-ntâmpla!”.

Cei ce vorbesc ştiu din experienţele lor personale. Într-un fel e bine că nu se întâmplă nimic, deşi în 23 de ani s-au întâmplat multe, dar treptat, lumea s-a schimbat şi nu neapărat numai în bine, dar un lucru nu înţeleg, ce aşteaptă lumea să se întâmple? Ce au făcut ei pentru a se întâmpla ceva şi nu s-a întâmplat?

Societatea românească este modelată după Europa de Vest interbelică. Acolo dacă un om îşi făcea datoria, avea un job, plătea nişte impozite, se aștepta, normal ca şi cei plătiţi de stat să facă ceva asemănător, iar statul având tot felul de instituții, ele să funcționeze în folosul celui care plăteşte impozitul. Poate asta aşteaptă românii, miracolul ca într-o zi să vadă că şi cei care primesc salariu de la stat îşi fac datoria. Poate e timpul să le spună cineva. Nu prea îşi fac datoria. Faţă de români.

Există o ruptură între colectivitate şi instituţiile publice. Democraţia înseamnă că populaţia participă la decizii şi are un sentiment de încredere în instituţiile pe care le-a votat. Neîncrederea este însă dominantă la acestă oră în socialul românesc, iar guvernarea actuală mai are încă o misiune extraordinar de grea: aceea de a recâştiga încrederea populaţiei în instituţiile statului.

Eu sunt sigur că românii nici nu prea ştiu de instituţiile astea publice. Lumea îşi face treaba şi merg acasă să se odihnească şi să se distreze. Nu e treaba lor să ţină legătura cu aceste instituții. Dar acum, dacă au ieşit în presă şi acest articol va sta pentru câteva zile bune în Cotidianul.ro, hai să vorbim şi cu ei.

În România populaţia participă la decizii, de acord, dar nu în felul în care ne-am aştepta. Ei sunt sondaţi prin complicitatea proprietarilor de reţele sociale (ne-am fi aşteptat să vorbiți şi despre acestea, domnilor sociologi, câte studii aveţi pe rol?, dacă înţelegeţi cum funcționează, la nivel fizic, unde sunt serverele, în ce ţări, cine controlează datele, confidențialitatea la nivel de stat român) şi înainte de asta, prin alte reţele, incluzând cea telefonică, în mod ilicit, iar aceste sondaje ajung, ca efect, de multe ori în timp de ore sau chiar minute înapoi la ei prin actorii politici, dar nu în felul în care ar fi avantajos pentru români, deşi prezentat în forme atrăgătoare, câteodată chiar sexy. Nimic despre tehnici de manipulare în media?

Sau dacă au colaborat vreodată cu http://www.opensocietyfoundations.org/, organizaţie filantropică care pare specializată în problemele sociale? Şi care probabil nu duce lipsă de fonduri, studii şi materiale publicate?

Între Dimitrie Gusti şi sociologia modernă sunt peste 60 ani. S-a făcut un salt imens în toate domeniile. Dar din păcate, nici în România, nici în ţările din vest sociologia de vârf nu este numai în mâna guvernelor. Diferite organizaţii private angajează cei mai buni sociologi şi matematicieni şi fac ce vor şi mai ales numai ce ştiu ei iar noi numai putem să bănuim. Dar când vedem reacţia promptă a actorilor la anumite fenomene nu putem să tragem decât o singură concluzie. Organizaţiile pe care le folosesc ei nu sunt cele de acoperire, ca Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii. Care după cum a şi recunoscut şeful lui, nu funcţionează.

Site-ul personal al acad. prof. dr. Cătălin Zamfir.

Lasciati

Toţi politicienii români sunt cumpăraţi sau de vânzare. Dacă vreunul scoate capul cu vreo idee care nu convine, este imediat amenințat, şantajat sau cumpărat. Unii chiar îşi liniştesc conştiinţa, cu idei de genul: Nu vezi ce ţară de idioţi, mai ai câţiva ani de trăit, tu ce câştigi dacă lupţi pentru idioţii care sunt oricum pierduţi?

All Romanian politicians are for sale or already bought. I would say most are in the last category. If any raises his head with an idea that is not conforming to whoever controls that country, it is immediately threatened, blackmailed or bought. Some even trick their conscience with ideas like: Don't you see what a country full of idiots this is, you only have so many years to live, what do you get if you fight for those idiots that are already lost?

O  întreagă armată de celebrităţi execută piruete la comandă, apărând în orice moment, la timp, cu tot felul de noutăţi neaşteptate, de obicei legate de evenimentele politice curente, pentru a produce ezitare, pierdere de timp şi în derizoriu şi confuzie. Dar nu au nici o personalitate. Sclavi telecomandaţi.

A whole army of media celebrities do their pirouettes, on demand, showing up in any moment, just in time with all kind of unexpected insignificant news, usually semantically related to the current political events, to produce hesitation, waste of time and confusion. 

Articole de presă şi mişcări de scenă care aparent nu au nici o legătură cu nimic, le sucesc, paralizează şi ocupă minţile românilor, precum şerpii îşi paralizează pradă înainte de a o ucide.

Press articles and scene moves that apparently don't have a link with nothing, twist, paralyze and occupy the minds of Romanians, like the serpents paralyze their pray before killing it.

Dar acest proces a început, cât se putea, integrat sub masca ideologiei comuniste, profitând de inepţia ocupanţilor, cu numirea unui idiot total manipulat în poziţia conducătorului. Cred că a fost singurul caz în istorie când o ţară a fost ocupată iar ocupanţii nu a câştigat nimic în schimb au deschis calea altora, mai deştepţi decât ei. Aceasta dovedeşte şi faptul că ei înşişi erau ocupați, ideologic. De cine?

But this process started, as little as it could,  integrated under the masque of communist ideology, taking advantage of the incompetence of the occupants, their lack of sophistication, with the naming of an idiot totally manipulated in the position of "conducător". I believe this was the only case in history when a country has been occupied and their occupants didn't gain much, but in turn opened the gate for others, smarter then them. This in itself proves that they themselves where occupied, if only ideologically. The question remains to this day, by whom?

Îmi amintesc de melodia "trupei" Phoenix, La umbra marelui urs. La umbra marelui urs, căruia îi trebuie decenii să înţeleagă ce s-a întâmplat ieri, ne-au subminat, măcinat şi până la urmă i-au pus piedică şi acestuia.

I remember here of the song of the Romanian band Phoenix, Under the shadow of the great bear,  who needs decades to understand what happened just yesterday. Under the shadow of the great bear they constantly undermined and eroded us.

Unii din cei mai buni psihologi şi sociologi din lume coordonează toată această mascaradă. Acum, modelată în timp real pe supercomputere, alimentate cu datele puse voluntar de români în reţelele sociale şi telefonice.

Some of the best psychologist and sociologist the world have ever seen coordinate all this current masquerade. Now, modeled in real time on supercomputers and fed with the data put voluntarily by Romanians themselves in the social networks and computers and telephone networks.

Ghinionul nostru a fost să-i avem vecini pe cei care s-a interpus între noi şi restul Europei de secole, ei beneficiind de acest contact şi integrându-se în vest, folosind şi aplicând cu decenii înaintea noastră ultimele noutăţi ştiinţifice, filtrându-le pentru noi şi servindu-ne pe dos.

Our bad luck was to have as neighbors those who interposed between us and the rest of the civilized Europe, for centuries, only them benefiting from that contact and integrating themselves in the West, using and applying with decades before us the latest technical and scientific novelties, especially controlling some of the Romanian scholars mostly through corruption.

Câteodată chiar stau şi mă gândesc ce rol au avut aceştia în capitala culturală a Europei de Est, Viena şi ce influenţă au avut asupra Austriei, Europei şi lumii în general.

Sometimes i think of the influence they had in the cultural capital of Eastern Europe, Vienna, and generally over Austria, Europe and generally in the whole world.

Cunoscători perfecţi de limba română (chiar mai buni decât înşişi românii) şi psihologia românului, după ce de secole au fost elita stăpânitoare în vestul ţării.

Knowing perfectly the Romanian language (sometimes even better than the Romanians themselves), after being for centuries the mastering elite in the west of the country.

România nu mai înseamnă nimic pe plan industrial sau economic în general, tot ce i-a mai rămas este sufletele milioanelor, pe cale să fie pierdute într-un război psihologic invizibil, nedeclarat dar total şi bineînţeles, teritoriul.

Romania doesn't mean much on industrial or economical terms, everything that's left is the souls of the millions that are still in the country that are about to be lost in a an invisible, psychological, undeclared but total war, and of course, its territory. With the remotely controlled politicians, after 89, other millions emigrated in Western Europe.

Nu este exclusă folosirea unor ramuri ascunse, care uneori se întâlnesc la capitolul "paranormale" din ştiinţe precum fizica, biofizica, psihologia, fiziologia.

It is not excluded the use of some hidden branches, which sometimes are known are "paranormal" from sciences like physics, biophysics, psychology, physiology.

Românii ar trebui să înţeleagă că tot ce mişcă şi se vede sau nu se vede că mişcă în ţara aceea, le este duşman acum şi nu există o singură persoană care poate să-i ajute.

Romanians should understand that everything that moves and is visible and invisible in that country it's their enemy now and there is not a single person or entity that can help them.

Thursday, January 24, 2013

Providence Scholls

On December 29 2011 i spoke on the phone with Julian Mart, in Seattle. At the time, i thought he fixed his immigration status, but recently i found out he is on a Pulitzer type of visa.

That day i was feeling ill, some trouble breathing, some anxiety attack. He mentioned on the phone he is on another line with "the doctor" and put a heavy accent on that word. I attributed that to his foster care business at his home where he takes care of elderly people.

Later in the evening the symptoms got worse and i decided to go to Providence Scholls. I went and checked in and went to buy some potassium gluconate supplements at the nearby Walgreen's. I think i had in and out atrial fibrillation due to lack of potassium. I noticed there was a black limo in the parking lot and a guy in the waiting room dressed in some sort of unusual, shining leather jacket that seemed young, restless and full of life and not the sick type you usually find in those places throwing at me some sort of arrogant looks and smiles.

When i opened the bottle with the potassium gluconate i just bought, a woman came and called me. She took me to an area where an assistant took my vitals signs. I noticed she was not looking at me while talking, just at the blood pressure and oxygen level monitors, and she asked me again if i really wanted to check in. In a way she seemed familiar to me. Very young, darker skin with some sort of heavy make-up. Later i thought she was looking a lot like Niki Minaj.

So i went in, undressed, put on a gown and the doctor showed up. She introduced herself as dr.Bertani, Emilly. She seemed very young, maybe too young to be a doctor, like in her late 20s. She was kinda hardly trying not to laugh, smiling all the time. She went straight to the computer, asked the usual questions and put the data in. I asked her if she knew dr.Weeks, the doctor i last saw in that clinic, a year before. She said she was there for a very short time, she doesn't know all the doctors. (Please click again on the Providence Scholls link above. You will see the doctors that are working right now in that clinic. Do you think if she was a new doctor in there she wouldn't know them all?).

Among other things that happened in there, one thing caught my attention, although i was feeling really sick and distracted by my symptoms. When she used her stethoscope, she was barely touching me with it, not talking about holding it and listening to anything. My wife is a medical assistant, we have several stethoscopes at home and i learned to used them, including manually checking blood pressure and listening and comparing heart's sounds with those found on several sites on internet. In fact, i remember i told her that i have stethoscopes at home but i don't like to listen to my own heart because i freak out or something like that and she laughed nervously.

Then in the end i used the word breath referring to me breathing hardly and hyperventilating and i think she intentionally mistook the word for breasts and took a sort of embarrassed pose. However, in the end she told me compassionately that i should take care of what she refereed to as "chronic problems". Probably with references to my alleged psychiatric problems in the past.

I went home. About an hour later, i realized she might not have a doctor after all. In fact, she looked a lot like the celebrity known as Lady Gaga.

When i realized that, i decided to go to the ER at Providence St.Vincent hospital. I didn't know at the time what was happening to me and i though maybe it was better so. But driving i thought i was getting better and i was undecided. When at the last stop sign before the hospital, still undecided, some guy driving behind me flashed me with his high beam and i don't know why, that was the final push towards the decision not to go. So i turned back home.

For the last few days i head an ongoing conversation with the Oregon Board of Medicine Licensing. I am intrigued by the fact that they do not have doctors' photographs on their Verification of Licensure page. In Oregon, there have been at least one notorious case of a doctor working without license, dr.Patil. As a coincidence, my wife's ex-oncologist name is Patil.

A few days after i went to Providence Scholls and took a picture at the board at the entrance with the list of doctors. No dr. Bertani in there. I think there was no dr.Bertani working for Providence Scholls, ever.

Wednesday, January 23, 2013

Incomming Call

Just received a phone call with no caller ID information. All it was saying was "incoming call". It was from the chiropractor office i went to earlier. But this is another story. They left a message. But now i'm not sure it was from them. I'm not sure the woman who called still works there. I was earlier in the office and there was a different receptionist.

A local call from a business, no way it could have been blocked. Or even if it has been blocked, it would have shown blocked or private. But this one was marked "incoming call".

So i went to CenturyLink site and found a form and filled it out. After all i'm paying 10 dollar a month just for the caller ID. This for the daily 1800 soliciting calls i'm getting and don't want to answer.

Can't remember what form. But i received a confirmation email from CenturyLink. I am saved. This one should show what i was complaining about. Oops... It doesn't say anything, just saying they received my email. And a statement about their goals.

"
On Wed, Jan 23, 2013 at 3:03 PM, Qwest.Com Customer Support <Qwest.Support@centurylink.com> wrote:

Thank you for taking the time to contact CenturyLink by email.   We have
received your message.  It will be reviewed as soon as possible by a
member of our Customer Care team.  Our specialists are available and
respond to requests Monday through Friday between the hours of 8:00 AM
and 6:00 PM Central Standard Time.

Our goal is to respond to all customer concerns within 24 hours.
Please note that emails sent after 6:00 CST or during weekend hours may
require additional response time.

If you need immediate assistance, click the link below to find our
customer service and repair telephone numbers. http://qwest.centurylink.com/customerservice/index.html

Again, thank you for contacting CenturyLink.
"

About two month ago, they cut my phone service for 24 hours, with no explanation.  A CenturyLink van was here near the box, my wife saw it, then the phone was cut out. I spent one day calling them, bought a new phone, then finally another guy with a pickup marked CenturyLink came and it was fixed.

This is the way they deal with things around here. When you are trying to fix a problem (initial problem was inexplicable back pain in the morning, not in the evening), i got into a myriad of other problems. They create new problems so they cover the old ones. This is proof that i'm dealing with only one entity everywhere i go.

"
This ticket has a date of the future, see below date ticket created. The ticket was opened today, before this email was sent. Please check the date of the email.

George Ion

On Wed, Dec 5, 2012 at 6:49 PM, CenturyLink <Online.Repair@centurylink.com> wrote:

MyAccount Customer Service Special Offers Explore Products Account Review
  Thank you for submitting your repair ticket centurylink.com.

Below are the details of your request.
Repair Ticket Number:
5036755086
Date Ticket Created:
12-06-12
Number to be Repaired:
5036755086
Contact Number:
9712697402
Contact type
cell

The problem should be resolved by 12-06-12 06:00 PM.
You can check the status of your repair online from the Manage My Repairs page.

Thank you for using centurylink.com
This was sent from an automated email server. Please do not reply to this message. Instead, please use the contact options on the customer service page.

Copyright © 2011 CenturyLink, Inc. All Rights Reserved.

Centurylink values your business and respects your privacy. For more information on how we use information we collect online, please read our Privacy Policy.
"

Tuesday, January 22, 2013

Pulitzer Prize-Winning, With Typo

In this 2001 Pulitzer winning article from the Oregonian by Julia Sullivan-Springhetti, published December 2000, there is a typo, one occurrence only, yeras instead of years.

There used to be a direct link at the Pulitzer site to this article but they made it impossible to link to it. Down in this page you can search for this title and click on it.

"Congressional acts move the INS, sometimes: Pressure on the agency from elected officials often helps immigrant families through the system, but it doesn't ensure success"

http://www.pulitzer.org/winners/6932

Needless to say. John Pulitzer was Hungarian and Pulitzer prize is worth 10000 dollars and is given to many journalists every year.