More About Liquid-Gas Equilibrium

Re-edited 12/30/2019

Most types of molecules that can exist both in gaseous and liquid form are not symmetrical, both mechanically and electrically. There is a distribution of mass and electrical charge within the molecule which can result in molecule having a rotation moment that can be exchanged with other molecules and into linear momentum and back.

Let's imagine we have a semi filled container with a single type of molecules with uneven spatial distribution of mass and electrical charges and some of it exists in gas form above the surface of liquid where there is a continuous exchange of molecules from the liquid phase into gas phase and back.

There is a continuous motion of molecules which stands for the temperature and pressure of the mass of that liquid.

Due to spatiality of the electrical charges the molecules in liquid form tend to arrange in a matrix like pattern at least temporarily and in limited volumes. Electrostatic forces between water molecules in a liquid are also called hydrogen bonds.

Image taken from https://www.mbi-berlin.de/en/research/projects/3.1/highlights/MolStructDynamics-2006.html (now link is broken) trying to figure water molecules in a matrix within liquid phase.
Molecules moving "freely" in gaseous form have much higher speeds because their pressure have to equate the pressure of the more numerous but slower moving molecules in liquid form. Also it is thought gas molecules in a closed container move around following a Maxwell-Boltzmann distribution of their linear speeds.

Molecules in both phases besides linear speed that creates pressure have a rotation speed that also carries energy.

All molecules in both phases move around in complex patterns. Those in liquid phase oscillate around in a circular motion and move linearly together in wave like patterns within a matrix.

In the gas phase there is rotation and "random" linear motion between two collisions when molecules exchange linear and rotation speed while molecules with higher energy loose some to those with lower.

At the surface there is a continuous exchange of molecules between gas and liquid.

Rotation moment of the molecules caught in the matrix of a liquid is more uniform then the rotation moment of molecules in gas form because of hydrogen bonds.

The distribution of momentum and energy necessary for the molecules to escape from the liquid is also within a narrower band than normal distribution or just above the energy necessary to break electric bondage at the surface while the energy lost by molecules moving within a normal distribution that are "caught" at the surface of the liquid varies within a normal distribution. (Maxwell-Boltzmann). However they collide right away with the other molecules in gas form and go back to a normal distribution of speed.

However heat pumps have one area where molecules are converted from gaseous form to liquid (condensation) and another one where liquid is converted back to gas (evaporation). Evaporated or escaped molecules do not meet right away with those of a normal distribution.

We can say the two surfaces separating gas and liquid phase in a heat pump can play the role of the gate in Maxwell's experiment, regulating "entropy" by changing the distribution of gas molecule from normal distribution to a narrow band distribution.

We know from practice that heat pumps are over unity devices (producing more energy than consume).

Trying to summarize what i wrote in this blog post. http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2017/08/about-liquid-gas-phase-equilibrium.html written triggered by the observation of an apparent energy imbalance in practical devices like described here http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2014/06/btu.html

Bugetele României 2017-2018 în grafice

Multă lume nu știe ce e guvernarea. Guvernarea e administrarea (cheltuirea) bugetului. Iată aici toate datele importante cu sumele la ministere, numărul angajați, cheltuieli în afară de salarii, etc. Nu contează practic cine guvernează, tot ce contează e acest buget care a fost votat în Parlament la începutul anului prin două! legi ale bugetului pe anul în curs (primele două link-uri din această pagină de pe cdep.ro). Puteți vedea din graficele acestea că în acest buget sunt niște sume foarte mari de zeci de miliarde de lei care nu știm unde se duc (dispar).

(Pentru a deschide graficele faceți clic pe orice link apăsând roata mouse-ului și link-ul se va deschide separat (sus în browser)). Plimbați mouse-ul peste zonele colorate pentru a afla sumele.

Bugetul României 2018 - cheltuieli - versiunea minimă 177 miliarde fără sume realocate prefecturi

Bugetul României 2017 157 miliarde cheltuieli fără sume realocate prefecturi

Bugetul României 2018 cu credite de angajament, 256 miliarde

Bugetul României 2018 fără cheltuieli personal, 135 miliarde

Printre altele. Acest grafic de mai jos arată. Chelutieli în afară de salarii, 5 miliarde la Ministerul de Interne, 23 miliarde la Ministerul Agriculturii, 9 miliarde la Transporturi 5 miliarde la Sănătate și 5 la educație care nu știm unde se duc. (Banii pentru medicamente și materiale sanitare la sănătate sunt doar 184 milioane, iar pentru hrană 9 milioane).

Bugetul României 2018 cheltuieli personal (salarii bugetari) 42 miliarde

Graficul următor arată peste 500 de mii de angajați în învățământ și peste 300 de mii la Ministerul de Interne.

Număr personal conform bugetului de 42 de miliarde pe 2018 și unui salariu mediu de 2400 (2017) cu un total de 1,462,362 (bugetari)

Bugetul României pe 2018 cu link-uri la bugetele ministerelor.

O diagramă cu numărul de paturi de spital din diferite țări. România are 61 la 10 mii de locuitori. Asta înseamnă oficial 122.000 paturi de spital. În Bugetul Ministerului Sănătății la pagina 18 din acest fișier se arată cifra de 7.993 mii lei pentru hrană. Dacă împărțim această cifră la 365 de zile și la 122.000 paturi spital găsim cifra de 17 bani pe zi/pat spital. O situație similară o găsim la penitenciare. Și într-un caz și în altul dacă nu le aduce cineva hrană de acasă bolnavii/deținuții nu pot să supraviețuiască.

Am luat de pe un forum niște sume în legătură cu costul construirii autostrăzilor. În Polonia în 2012 un km de autostradă a costat în funcție de numărul de benzi și teren între 15 milioane și 30 de milioane de euro pe km, asta în lei ar fi cam 100 de milioane pentru 2 benzi pe sens pe teren combinat (șes și munți). Bugetul Ministerului Transporturilor pe 2018 în afară de salarii este de peste 9 miliarde de lei și ar ajunge pentru construcția a 90 de km de autostradă. Din nou nu știm unde se duc aceste 9 miliarde de lei.

Despre situația pensiilor de la Ministerul Muncii am mai scris pe larg aici.

O altă situație inexplicabilă este la Ministerul Agriculturii cu o sumă de 23 de miliarde (5 miliarde de euro) care se duc probabil pentru subvenționarea firmelor străine care dețin și lucrează cele mai mai mari suprafețe de terenuri din România.

Toate acestea în contextul unui deficit bugetar (diferență între venituri și cheltuieli) acoperit de împrumuturi de cca 36 miliarde de lei sau 10 miliarde de dolari. Pagina 32 Anexa 1 Legea 2/2018.

Marea minciună de la Ministerul Muncii

(pentru cine folosește prin apăsare orice link din această postare se poate întoarce apăsând săgeata înapoi din stânga sus din browser, pentru a naviga în această postare folosiți roata mouse-ului ținând cursorul în dreapta paginii iar în site-urile înrămate în interiorul ramei).

De câteva zile am urmărit ipoteza conform căreia în România nu există numărul de pensionari arătat de autorități la Institutul Național de Statistică și Ministerul Muncii. Ceva ce am bănuit cu mai multe luni în urmă.

Există în România o entitate juridică cunoscută celor care s-au pensionat, menționată uneori vag în presă. Casa Națională de Pensii Publice din România. Ea a fost înființată în 2010 prin
După cum se poate vedea din pagina asociată din baza de date de la Camera Deputaților, de atunci ea a suferit multe metamorfoze. Forma inițială trimisă la promulgare, se află într-un pdf chiar la început în rama de mai sus și este greu de citit. Însă modificările ulterioare, găsite în josul paginii, după lista de acte juridice pe care le abrogă, nici măcar nu încerc, mi se pare prea complicat. Am căutat în textul legii cuvintele "ministerul muncii" și nu le-am găsit. Am găsit în schimb o sub-pagină în site-ul Ministerul Muncii care arată că CNPP este o "Instituție aflate în subordinea/ sub autoritatea ministerului".
La o altă pagină a site-ului Ministerului Muncii avem un pdf cu date statistice care arată printre altele numărul de pensionari din România, puțin peste 5 milioane, care este același cu numărul arătat de Institutul Național de Statistică, ale cărui date sunt preluate de Biroul Electoral central.

Mai departe am încercat să investighez problema folosind mijloace contabile.

De pe net de pe diverse site-uri identice am găsit procentajul contribuțiilor de pensii din salariul brut și raportul contribuției angajați/angajatori.

Ele ar fi după cum urmează.

26,3%, pentru condiții normale de muncă (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator);

31,3%, pentru condiții deosebite de muncă (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator);

36,3%, pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, așa cum sunt prevăzute de Legea pensiilor (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator).
La ora când scriu această postare, 11 seara, luni 1 ianuarie în România, site-ul Casei Naționale de Pensii https://www.cnpp.ro/en/buget-bass a intrat în mentenanță și nu poate fi accesat. Ieri am putut însă descărca de pe site ceea ce ei numesc Bugetul Casei Naționale de Pensii. Oricum era imposibil de văzut pentru cei care nu au instalat aplicația Microsoft Office. Așa că am ridicat eu acel fișier pe Google drive care l-a convertit în html:

Tot "bugetul" CNPP este 58,029,360 mii lei iar raportul între contribuțiile angajaților și angajatorilor în "bugetul" de mai sus este 31,210,818 mii lei la 13,119,968 adică 2.378 și arată că majoritatea contribuțiilor erau în 2017 în zona "condiții speciale de muncă" (25,8% angajator 10,5% angajat).

Acest "buget" mai arată că angajatorii și angajații și-au plătit contribuțiile pentru pensie în anul 2017 (Dacă împărțim suma de 13,119,968,000 la 12 luni și la 4,700,000 (numărul de salariați din România adică 1,2 milioane bugetari, 0,4 milioane angajați la firme de stat și 3,1 la firme private) găsim suma de 232 de lei adică aproape de 10% din salariul mediu de 2400 lei).

Ministrul Muncii a arătat la un moment dat că aproape jumătate din angajatori nu au plătit contribuțiile. Această intervenție a ei de atunci a fost pentru influențarea publicului în sensul acceptării așa zisei reforme fiscale, prin trecerea contribuțiilor în totalitate la angajați.

Pe site-ul Camerei Deputaților se află pagina procesului legislativ al Legii bugetului de stat pe anul 2018. PL-x nr. 567/2017 La Anexa 3 avem lista "principalilor ordonatori de credite". Printre aceștia regăsim Ministerul Muncii, alți ordonatori de credite, mai mici sau mai mari, dar nu Casa Națională de Pensii. Am luat această listă și am încărcat-o într-un fișier pe Google drive. Dacă se adună totalul bugetelor fiecărui ordonator de credit se cade chiar pe suma Bugetului de Stat. Ordonatorul nr.12 este omis din listă în anexă dar dacă ar fi fost CNPP, bugetul ar fi fost mult mai mare sau cu 58 miliarde mai mare.

Dacă apăsăm în lista de mai sus pe link-ul Ministerul Muncii, regăsim bugetul acestui minister din acest proiect de lege pentru 2018. Suma totală a bugetului și celelalte sume este arătată însă și pentru anul 2017 adică 36.525.718 mii lei.

Vedem că tot bugetul Ministerului Muncii pe 2017 de 36.525.718 mii lei, semnificativ mai mic decât "bugetul" acestei Case Naționale de Pensii de 58,029,360 mii lei. Acest buget este de fapt jumătate din Bugetul de Stat al României pe 2017! (rama următoare).

De asemenea Ministerul Muncii are în bugetul lui sume pentru pensii, contribuții angajat, angajator, similare ca denumire cu cele din "bugetul" CNPP dar cu sume mult mai mici. La pagina 26 din fișierul pdf de mai sus (12 din anexă) avem "Pensii si ajutoare pentru batranete" 9.089.640 mii lei, număr mult mai mic decât numărul arătat pe pagina CNPP de 56,028,728 mii lei. La pagina 18 din pdf sau 4 din Anexă mai avem " Ajutoare sociale" în valoare de 10.165.983 mii lei. Aceste două sume formează "grosul" bugetului MM.

Pe de altă parte la Anexa 1 PL-x nr. 567/2017 sau sinteza Bugetului de Stat în același proiect de lege pentru Bugetul de Stat pe 2018 avem niște sume ciudate care nu se corelează cu Ministerul Muncii nici cu CNPP.

CONTRIBUTIILE ANGAJATORILOR = 535.442 mii lei (pagina 3)
CONTRIBUTIILE ASIGURAȚILOR = 1.003.414 (pagina 4 care cresc la 3.085.714 mii lei în 2018)
Pensii si ajutoare pentru batranete = 18.668.518 mii lei (pagina 21)


Conform paginii de statistici a Ministerului Muncii înrămată mai sus, pensia medie din România este de 900 de lei. Dacă împărțim această sumă de 9 miliarde la 900 și la 12 luni găsim un număr de pensionari sub 1 milion.

În ipoteza că suma din Bugetul de Stat - sinteză este cea corectă, de 18 miliarde, numărul de pensionari apare dublu sau sub 2 milioane, situație aproape la fel de catastrofală.

Concluzii. Eu tind să cred că Bugetul de Stat nu poate fi greșit fiindcă e aprobat în Parlament și văzut de atâta lume, Olguța Vasilescu a spus adevărul când a spus că 2 milioane de angajatori nu plătesc contribuțiile, poate numărul e același și pentru angajați, în schimb bugetul acestei Case Naționale de Pensii din subordinea Ministerului Muncii este complet fals, cu singurul scop de a arăta alt număr de pensionari, care este cu 3 milioane sau de 2.5 ori mai mare decât cel real. Un argument pentru acest lucru este și faptul că site-ul a fost pus pe mentenanță imediat ce am început să scriu această postare, în urmă cu câteva ore. (luni seara ora 11 - 1 ianuarie 2018). Acești 3 milioane de pensionari inexistenți servesc la scopuri ca falsificarea a alegerilor. De asemenea lipsa lor la apel arată adevărata calitate a sistemului de sănătate din România, media de viață, mai ales la țară, etc.. Dacă aceste numere, ultimele, sunt adevărate ele arată, împreună cu numărul similar de emigrați, dimensiunile catastrofei sociale din România, al cărei populație reală prezentă în țară este puțin peste 10 milioane, adică jumătate din numărul oficial.

A apărut deja pe un site o estimare a salariului mediu în România pe 2018
Procentul de contribuții pentru pensii, plătită numai de angajat este de 25% iar o mică parte este plătită și de angajator. Dacă aplicăm procentajul de 25% la 4162 și înmulțim cu 12 și 4,7 milioane de angajați aflăm exact suma de 58 miliarde lei care pretinde că o are bugetul CNPP!

De acum înainte românii vor ști că există acești pensionari fiindcă vor vedea deducerea pe statul de plată - fluturaș. Cine știe unde se duc banii însă. A. Pe mărirea pensiilor, din care unele indecente, suportate de toate firmele private din România!

E posibil ca toată această reformă fiscală să fi fost declanșată în urma semnalării marilor neregularități de la Bugetul de Stat și bugetul Ministerului Muncii CNPP.
Mă uit la această postare de fb a mea din 27 octombrie 2017. A fost chiar înainte de aducerea în prim plan media a reformei fiscale?

(Însă îmi amintesc că eu am semnalat prima dată această întrebare exact acum un an în 2 ianuarie 2017 într-un tabel de întrebări fără răspunsuri. Multe din acele întrebări și-au găsit răspunsul așa că nu le mai reproduc.)

Toate aceste manevre financiare sunt pentru acoperirea unei mari minciuni, aceea a lipsei la apel a cel puțin 3 milioane de pensionari.

Bugetul României 2018

Se poate vedea direct și aici

Ioan Lucan George Mihăiță

George Michael in 81 at ...17?