January 30

4:30 After i avoided 2 accidents in the alley in the complex @2AM, they started to play on the radio Crazy Little Thing Called Love. Are you ready, Freddie? I didn't know why until i reached the parking spot. Next to it there was again the dark tan Toyota, belonging to the guy upstairs who BTW looks like George Santos. He was gone since the day they replaced the water heater. At 2 AM when we got in he made some noises, at 4 AM he woke up and started his routine but didn't leave until i decided to write. How did he know? Also got a match for him but can't be sure with the goatee and curly hair.

11:05 My computer went offline when i was only thinking about writing this.

Stimulated by reminiscing while writing in the previous post. Possibly because my brain is slowly partially rebooting after being exposed for microwaves for decades. A bit ageing, burned out by routine, drinking, confused by ever "transitional" politics of the early 90s in Romania and mostly, the lack of information about the real, free world, i failed at the time to transition to OOP before i left Romania in 95.

I learned some at Quadramed in the US in 98, through an unhoped for chance, but the dust falling on my head from the false ceiling or maybe reaching my exposure limit to X-Rays from a computer CRT monitor or maybe the work accident at Electronic Specialty in early 96 with breathing trichloroethane or possibly all of the above made me quit being too sick to work (and didn't know why).

But i never hoped in my entire miserable existence (after i became a programmer) that i will be vindicated in the end. I hated OOP, i still do, too much overhead (to manage), too much bloating of the code, occupying the resources, too much attention to things not related to the problems to address in your project, or the exact opposite of what was promising, also the impossibility for an old dog (35 when i left Romania) to learn new tricks especially when they seemed weird. But today, 25 years after i've done my last project written using OOP i read even the creator of OOP turned against it and many other people are as puzzled as i was. Goooood!

January 29

6:05

January 28

12:00 Deus ex machina. Andrei Marga. Noi gândim, nu ne digitalizăm.

Internetul nu mai este doar o simplă rețea de calculatoare numerice, așa cum au fost definite de von Neumann și prezise de George Bulă. Este vorba de un salt calitativ sau mai bine zic cantitativ, fiindcă vorbim de o cantitate enormă de informații care este memorată și vehiculată. Diferența o face capacitatea fiecărui computer - acum numit device - numărul acestora și al serverelor.

Google are supercomputere de mărimea un stadion care deservesc în timp real căutări în diversele baze de date și cunoștințe conectate pe care noi le numim site-uri care au depășit ca număr 1,6 miliarde.

A devenit un mijloc de organizare și răspândire a informațiilor fără precedent în istoria omenirii. Se pot stabili canale de comunicații paralele, persoană la persoană, dar și oricine poate publica instant (one to many), și există deja baze de cunoștințe comune care se pot referenția prin link-uri accesibile instant cu un clic.

Fără internet, o analiză ca aceasta ar fi durat luni de zile de studii și necesita accesul la bibliotecile cu documentele citate dar și discuții cu persoanele implicate direct în decizii, iar fără căutări google ar fi fost imposibilă pentru o persoană din afara sistemului.

Internetul a ajuns să reflecte aproape în totalitate realitatea juridică și politică, cu posibilități de explorare impossible în trecut, fiindcă nu necesită accesul nemijlocit la realitate.

Paradigma realității curente s-a schimbat atât de mult, încât filosofia așa cum ni se servește, mai mult ca o istorie a gândirii decât ca o structură a sistemelor de gândire sau mai bine zis un sistem unitar al structurilor de gândire, tributară limbajului simbolic în care sunt încapsulate conceptele clasice, din care printr-o sforțare a ieșit ultimul, această "digitalizare" sau chiar ramură, digitalismul.

Cu alte cuvinte, se poate găsi piatra din lac motivat fiind doar de frustrare, doar după câteva ore, recunosc, difficile, petrecute în fața monitorului conectat la computer conectat la internet.

5:15 Eram în școala generală și învățătoarea ne obliga să ne abonăm la ceva (nu știu, poate a fost o directivă pe tot sistemul de învățământ). La alegere, Cutezătorii, Minitehnicus, Urzica, Știință și Tehnică, Magazin. Sâmbăta venea poștașul cu publicațiile, noi, lucioase, care încă miroseau a tipografie și în ultima oră de clasă ea ni le despacheta să le citim. Le ternimam mai devreme (părțile bune) și făceam schimb. Atunci am citit undeva cred că într-o Știință și Tehnică, un banc (scăpat de sistem printr-un motiv ce pare evident, era (le părea) anti-religios).

Cică au legat toate computerele din lume, au închis ultimul comutator și au pus o întrebare entității nou create. Există Dumnezeu? La care o voce puternică le-a răspuns. Există, acum! și un trăsnet a sudat comutatorul pentru a nu mai putea fi oprit. Povestea încă circulă pe internet în diferite versiuni.

Este adevărat. Odată ce ai pus ceva pe internet, pe un server, în cloud, undeva, este aproape imposibil să mai ștergi sau mai bine zis costurile de a șterge ceva sunt mult mai mari decât pentru a pune ceva nou.

9:00

January 27

3:10 Varză de Bruxelles... Hrană pentru minte în timpul weekend-ului (și europarlamentarii contează).

Schengen

Actualizat 26-04-23

Tratatul de la Amsterdam a avut loc în 1997. El face parte dintr-o serie de tratate ale Uniunii Europene cu numele localităților unde au avut loc, însă nu au nimic de-a face cu acestea. Se numesc tratate fiindcă fiecare aduce o modificare a Tratatului Uniunii Europene, sau creează o nouă versiune, numită "consolidată". După Tratatul de la Amsterdam a urmat cel de la Nisa, etc.. Nu are nici o legătură cu așa zisa opoziție curentă a Olandei la aderare a României la Schengen, care de fapt a avut loc în 2005.

Tratatul Schengen al frontierelor libere a fost un tratat semnat prima oară în 1985 și a fost separat și paralel cu Uniunea Europeană. Odată cu apariția posibilității unei extinderi masive a UE după 89, sau după căderea blocului sovietic și apariția noilor democrații, alte motive, a apărut necesitatea comasării celor două tratate, pentru operativitate, ceea ce s-a întâmplat la Amsterdam în 1997, cu punere în aplicare în mai 1999. Tratatul Schengen a devenit astfel un protocol din Tratatul UE. Iată textul.

În 2003-2004 într-adevăr zece țări au aderat la UE și automat la Schengen, conform noii versiuni din Tratat. România trebuia să fie printre ele, dar în final a rămas pe dinafară.

România și Bulgaria au semnat Tratatul de Aderare la UE abia 2005, cu aplicare din 1 ianuarie 2007 și au devenit, de asemeni, ca și cele 10 țări precedente, automat și membre Schengen, cu condiția aprobării verificării condițiilor de către Consiliu, din Articolul 4 din Tratatul de Aderare. Croația a semnat Tratatul abia în 2011, cu aplicare în 2013.

Votul a fost amânat până în 2012 când "a apărut opoziția Olandei" însă nu a mai fost inclus pe ordinea de zi a Consiliului JHA (JAI) din decembrie 2012. Consiliul a refuzat includerea pe ordinea de zi a verificării condițiilor invocând MCV care nu are nici o legătură cu aceasta încălcând Tratatul și care nu exista la momentul semnării Tratatului în 2005. Coincidental MCV a început din 1 ianuarie 2007 odată cu intrarea în vigoare a Tratatului amendat în 2005.

Este un mit așa zisul tandem dintre România și Bulgaria, bazat probabil pe acest MCV și pe semnarea Tratatului și intrarea efectivă la date simultane.

Votul a fost amânat mereu până în decembrie 2022 din varii motive când Austria a pus condiții suplimentare neexistente la data semnării și amendării Tratatului cu includerea României în UE și Schengen, punând sub semnul întrebării Tratatul însuși (sistemul nu funcționează).

În versiunea curentă a Tratatului Uniunii Europene, sau ultima versiune "consolidată", după Tratatul de Aderare a  României și Bulgariei în 2005 cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2007 și a Tratatului de la Lisabona din decembrie 2007, Protocolul Schengen are un număr, 19, iar România apare în lista țărilor membre.

În acest Tratat, care a devenit cel actual (ultimul consolidat), există și niște excepții în lista țărilor membre Schengen, ca de exemplu Marea Britanie și Irlanda. Ele nu aplică (aplica în cazul UK care acum a ieșit din UE și automat din Schengen) "acquis in full", o expresie care descrie deschiderea completă a frontierelor. Cele două țări au optat pentru a nu fi complet deschise, deși ele au rămas cu dreptul cetățenilor lor de a circula.

Nu există în protocol nici o altă excepție la "aquis in full". Consiliul (JHA, mai târziu JAI) a votat ultima oară aceste modificări ale Tratatului în 2005, cu România pe lista țărilor membre Schengen cu "aquis in full".

Pe site-ul Ministerului de Externe german se recunoaște faptul că România și Bulgaria aplică anumite aspecte din Schengen, dar nu "acquis in full".

Pe 8-9 decembrie, la 18 ani de la aderarea României la UE și Schengen, prima aplicată în ianuarie 2007 iar ultima niciodată, a existat în prima secțiune a agendei Consiliului, cea ne-legislativă și s-a votat o rezoluție (ne-legislativă), care nu modifică Tratatul (legea) UE, pe tema "the full application of the provisions of the Schengen acquis", fără obiect (România nu a fost o niciodată o excepție la "acquis in full") și fără efect juridic (nu a generat nici o rezoluție, regulație, decizie etc. sau o modificare a Tratatului în care România este parte integrantă, inclusiv a Protocolului 19, Schengen.

Motivul alegerii unei rezoluții ne-legislative sau declarative în agenda JAI din decembrie 2022 este că nu se mai poate vota încă o dată pe rezoluție legislativă ceva ce a fost votat în 2005 și inclus în Tratat.

În aceeași agendă din 8-9 decembrie zile au fost și rezoluții legislative, pe paginile următoare ale agendei.

Un exemplu de rezoluție ne-legislativă a Consiliului, de data asta validă se găsește în agenda din 12 iulie 2022, adoptarea de către Croația a monedei euro, cu începere de la 1 ianuarie 2023, care a generat două regulații (a avut efect juridic, pagina 2).

Nimic nu s-a schimbat în urma votului din decembrie în legislația UE (nu există un nou tratat consolidat) în afară de faptul că a fost recunoscută printr-un vot declarativ partea Tratatului care arată apartenența Croației în Schengen, nu însă a României și Bulgariei.

Pe lângă Tratatul Uniunii Europene, cu ultima versiune, cea de la Lisabona, după care s-a realizat cel curent consolidat, mai există în paralel și Tratatul Funcționării Uniunii Europene care a fost de asemeni actualizat (consolidat) după diferitele reuniuni, ca cea de la Lisabona. Aceste două tratate formează baza legală a funcționării (legislația primară) a Uniunii Europene.

Consiliul (configurația JAI) și-a încheiat rolul legislativ în aderarea României la UE odată cu apariția și intrarea în forță a ultimei versiuni consolidate a Tratatului Uniunii.