FED Influence on the Illusion of Wealth

Total market capitalization is the sum of market capital of all listed companies. For the whole market the sum is $62.8 trillion as of July 1st. S&P 500 is a list of 500 companies that together represent 53.3 trillion as of today. We may say S&P 500 is quite representative for the whole market.

Today came Mr. Powel who is the head of an entity called Federal Reserve, a bank ("of last resort, created after the great recession to deal with financial crisis"), and said they are (only) thinking about an interest rate cut and the whole market went up some one and a half percent (everybody became 1.5% richer that is).

S&P 500 (man is so hard to write because of & sign) index is a weighed (by capital) average of all stock prices in the list and today it rose some 1.5%. Unfortunately i cannot find the value of the rise of the whole market cap of 62.8, all i could find was the current value of S&P, 53.3 though it should follow closely the index. (So yesterday market cap should have been something like 1.51% less).

Which means everybody who owns stock in the US market today is 1.51% richer. 62.8 trillions (last known value) by 1.5% = 945 billions. Almost one trillion have been added today to their capital out of nothing or Powel's words). One of the wonders of capitalism.

How is that possible. I mean, someone's 401k should not depend by daily market fluctuations, right?

Unfortunately, there's more to it. Biggest ten firms listed on S&P have market cap in the trillions, which count for about 40 % of the whole market cap, though their assets (real selling value) are hundreds of times less. As of today, the most "valuable" firm in the world is Nvidia, with 4.1 trillion market value which BTW rose today with 1.7%.

(As for AI, count the number of contradictions in the answers (of google AI) or the number of different answers at different times for the same questions).

It is all an illusion, if not a Ponzi scheme, with the biggest listed firms being over evaluated hundreds of times (through successive daily fluctuations over the years). However, it is there where retirement money or 401 k are for most Americans. Japanese money are in real estate or whatever that is. Land.

All firms traded on the stock market do loan money especially for short term purposes and the banks loan from FED. So how much money does FED lend to banks to have such an influence on the market?

In other words, FED deals with financial crisis every 5 or 10 years, rest of the time is in standby and manipulates the market mostly with rumors many times a year if not on daily basis. BTW, could or did they do anything about the dot.com bubble of Y2K?

I guess their only purpose is keep the market over inflated so people put more of their retirement money in it.

And yeah, instead of dot com bubble we are living nowadays the AI bubble led by Nvidia.

Gaura neagră CCC (Cîțu, Ciucă și Ciolacu)

Spuneam ieri că am "descoperit" scrisoarea ascunsă a lui Poe din finanțele românești. Era chiar în văzul tuturor, pe site-ul BNR.

Discret, dar nu secret. adică ceva despre care nu a vorbit nimeni din presă niciodată (cu niște excepții puțin vizibile).

O gaură de 38 miliarde euro pe 6 luni (estimăm 76 miliarde euro anual), sub formă de servicii financiare pentru împrumuturi pe termen scurt (scadență sub un an) (adică rate, dobânzi și comisioane la împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde euro) de 38 miliarde timp de 6 luni.

Suma de 76 miliarde euro, calculată în lei, este comparabilă (mai mare) decât tot bugetul de stat, partea de venituri de 357 miliarde lei. De unde se acoperă? Din noi împrumuturi și posibil din bani fraudați din buget.

Dacă ei au avut opțiunea de a împrumuta pe termen lung în loc de termen scurt nu avem de unde să știm. Titluri pe termen scurt?

Plus cele 14 miliarde euro sau diferența între soldul la 1 ianuarie și 30 iunie proiectată pe tot anul, cheltuieli în valută în mare parte nejustificate ale guvernului.

Da și mie mi-a fost greu să cred când am văzut prima dată. Dobânzi și rate de 38 miliarde euro pe 6 luni pentru împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde. Asta în timp ce pentru restul datoriei externe de 162 miliarde pe termen lung, se plătesc dobânzi și rate de 10 miliarde și ceva (euro) în aceeași perioadă de 6 luni.

Bine, o mare parte din serviciul financiar pentru împrumuturile pe termen scurt sunt scadențele, împrumuturile pe termen scurt prin definiție se reînnoiesc complet la maxim un an.

Am găsit aici o sumă privind dobânzile, cumulate pe termen lung și scurt, 20 miliarde lei la 4 luni sau 60 pe un an dar suma totală de 255 miliarde pe 4 luni sau 765 pe un an nu se potrivește fiindcă ar însemna cheltuieli mult peste bugetul de cheltuieli de 499 miliarde anual, calculat cu un deficit deja de 142 miliarde (7%).

Calculată în euro, suma este 12 miliarde, puțin mai mare decât plata serviciilor pe termen lung. Să fie diferența de 2 miliarde dobânzi pe termen scurt? Asta ar însemna că dobânzile pe termen scurt la 50 miliarde ar fi mai mici procentual decât cele pe termen lung?

Cheltuielile cu aceste împrumuturi, așa numitul (în balanța BNR) Serviciu al datoriei externe pe termen scurt, adică dobânzile și ratele, pot să fie parțial acoperite prin falsificarea cheltuielilor bugetare de care scriu de atâta timp, ministerele primind sume mult mai mici decât cele stabilite în buget, falsificarea având loc și prin misteriosul titlul 51 VI Transferări (de fonduri) între unități ale administrației prezent mai mult sau mai puțin la aproape fiecare minister mare.

Dar dacă ne uităm la graficul (prin grija lui Florin Rau) al creșterii datoriei externe, vedem că ea a s-a menținut constantă în timpul lui Dăncilă, apoi a crescut începând din timpul guvernului Orban 1 și a explodat în timpul lui Cîțu și a rotativei Ciucă-Ciolacu, care azi iese la înaintare întâmpinare pe alte teme.

Din graficul lui Florin Rau mai vedem că datoria externă pe termen lung a crescut între 2019 și prezent cu 80 miliarde euro sau aproximativ 13,3 miliarde pe an și s-a dublat iar din site-ul BNR vedem că în 2025 avem 12 miliarde dobânzi și 14 miliarde cheltuieli administrative ceea ce împreună formează aproximativ 135 miliarde lei, sau cea mai mare parte din deficitul programat de 142 miliarde lei.

De fapt, Ciolacu este consecvent, fiindcă el a fost cel care, după falimentarea României, a încercat să aducă acest cuplu la putere, autoexcluzându-se prin semnarea în fals a unui acord internațional ne-necesar (primul ministru nu poate semna acorduri internaționale).

Oare să aibă fiecare din cei trei Ci personalitate și nuanțe? (Oare să aibă totul o legătură cu ce am scris în anul fatal 2018, când am început și blogul de asemănări?).

Prioritatea oricărui nou prim ministru trebuia să fie normal lichidarea acestor împrumuturi pe termen scurt care ne omoară bugetul, o soluție fiind transformarea lor în împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi mult mai mici.

Stau și mă întreb ce ar fi făcut cuplul George-Georgescu dacă veneau ei și descopeream aceste chestii.

Din meandrele bugetului

Pensionarii speciali. Cei cu pensii foarte mari sunt de fapt foștii magistrați. Dacă înmulțim numărul lor cu pensia și 12 luni rezultă 1.7 miliarde lei. Derizoriul emoțional. De remarcat aici că ei chiar dacă nu se pensionează, sunt plătiți tot de la buget (cu același salariu), prin Ministerul Justiției, deci nu contează la deficit. Singurul efect dacă rămân e că va fi o aglomerație de magistrați în justiție.

Să fie aceste pensii și pensionarea devreme o formă de mită acordată de stat magistraților, unii care înțeleg bine toate aceste meandre?

În secțiunea Ministerului Muncii din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat semnată de domnul Ilie Bolojan în calitate de Președinte a Senatului (10 februarie 2025) și de domnul Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României (12 februarie) votată bineînțeles de Parlament și publicată în Monitorul Oficial, la pagina 33 avem o sumă propusă pe 2025 de 19.811.740 mii lei (aproape 20 miliarde lei) cu titlul 03 Pensii și Ajutoare Bătrânețe.

Adevăratele pensii speciale?

De asemenea la pagina 1 din aceeași anexă, avem o sumă de 36.643.610 mii lei (36,6 miliarde) cu titlul 51 Transferuri Între Unități ale Administrației Publice iar la pagina 13 avem suma de 60.111.942 mii lei (60 miliarde) sub titlul ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA.

Pe site-ul Ministerului Muncii există o pagină care explică cheltuielile de Asistență Socială (2024) cu un total de 36.459.397.167 lei (36 miliarde lei).

Aceste cheltuieli sunt folosite în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului.

Toate astea nu au nici o legătură cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale ("pensionarii sociali"), care este de asemenea administrat de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii, semnată și votată în aceleași condiții care are un Total Cheltuieli pe 2025 de 162 miliarde lei sub titlul (greșit de) Asistență Socială (ar fi trebuit Asigurări Sociale). Împreună cu Legea Bugetului de Stat, ea formează grupul de 2 legi denumite Legile Bugetului și care se votează la fiecare început de an.

Această sumă provine în mod exclusiv din contribuțiile pentru pensie ale salariaților de 25% din brut sau CAS pe care le estimez la 199 miliarde pe 2025 (și de asemenea intră în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului).

În România s-a păstrat prin aceste acronime confuzia din timpul regimului dinainte între CAS și CASS. CAS înseamnă Contribuția pentru Asigurări Sociale (pensiile) și este (acum la 35 de ani de atunci) de 25% din salariul brut iar CASS este Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate și este de 10% din salariul brut.

O altă contribuție obligatorie din salariul brut este impozitul pe venit de 10% iar toate 3 fac diferența între brut și net. Sumele ar trebui virate de angajator către ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală aflată în subordinea Ministerului Finanțelor și a Primului Ministru.

Dacă în cazul CAS angajatorul nu prea poate comite evaziune (adică neplată), fiindcă sumele se duc să alimenteze Bugetul Asigurărilor Sociale de unde se plătesc pensiile în fiecare lună și ar ieși scandal, în cazul celorlalte două, cine poate ști iar un exemplu recent îl avem în față, Dragoș Anastasiu. Această evaziune este o cauză a lipsei banilor din veniturile bugetare.

La fel cum angajatorii nu pot fenta CAS, o altă sursă majoră sigură a veniturilor bugetare este TVA. Am înțeles că toate casele de marcaj din România sunt conectate direct la ANAF.

Am pus mai sus un link la bugetul Ministerului Muncii și aș mai vrea să adaug ceva. Ministerul Muncii este cel mai bogat minister. El administrează două bugete. Unul e Bugetul Asigurărilor Sociale, prin Casa Pensiilor, de 162 miliarde, iar acolo nu se poate umbla, deși apare o discrepanță de aproape 30 miliarde în plus la venitul din contribuțiile salariaților.

Al doilea este felia lui din Bugetul de Stat, de 96 miliarde, din care se pot justifica sigur numai 36.

Totalul este de 162 + 96 = 258 miliarde!

Din cele câteva încercări de dări de seamă, incomplete, la 4 ministere, am văzut că nu există un formular unitar gen balanță contabilă ce ar permite centralizarea acestor balanțe în vederea calculului cheltuielilor bugetare totale ceea ce mai departe nu permite calculul deficitului. Statul român nu are contabilitate!

Estimez că cel puțin 200 miliarde din total 522 (sau 499 conform aceleaiși Legi a Bugetului) dispar. În aceste condiții nu putem vorbi de deficit sau austeritate și în general în acest haos nu mai putem vorbi despre nimic.

July 28

5:42 Too many EU leaders in one place to AI? (The overexposed grass in the picture, due to combined, contrasting light sources is somehow familiar to me).

Trump can play golf though. Easily, with much grace. (How do you swing and cheat the ball out of that grass)

12:05 6 PM BST is 10 AM PDT. Trump in turn is taking on Murdoch on health issues.

11:40 Câți urși sunt în România și în Europa.

July 26

1:52 Turul doi, înapoi!