Voi scrie această postare progresiv, deci voi adăuga mereu ce îmi amintesc sau ce materiale mai găsesc. Am mai scris pe acestă temă pe fb sau g+ care s-a închis. Să încep cu o poză care eu cred că este a lui Nicușor Constantin (Constantin din Constanța). 2 Mai 2014. În acea perioadă el se afla într-adevăr în SUA. Poza este făcută din apartament printre jaluzele, tipul avea bărbiță, este greu de spus. În acea perioadă în apartamentul de dedesubt locuiau diverse persoane (sau numai se arătau), îmbrăcați aproximativ la fel, cu aceeași mașină încercând destul de rudimentar să pară aceeași persoană. În mod similar se întâmplă și aici cu apartamentul de deasupra.
Dar a mai fost un tip la 6 ianuarie același an, care a mers la scara vecină
La apartamentul 5 (lângă cel de dedesubt) era un tip care semăna cu "jurnalistul britanic" mort în Florida, Andrei Postelnicu. Andrei Postelnicu era din Constanța și era nepotul "profesorului" nostru de cineclub de la Casa Pionierilor din Câmpulung, Ferdinand Mikitovici. Numai că el la rândul lui semăna mult cu Roman Polanski (până aici e destul de simplu, să vedeți ce mai urmează).
Mai era la Școala Generală Nr.1 dar la altă clasă o învățătoare care semăna cu... Sharon Tate, fosta soție a lui Polanski care a fost declarată ucisă de extremiști de dreapta din SUA.
Nu știu dacă a fost el, dar în fiecare zi, pentru câteva ore bune se auzea pe deasupra un avion care mă înnebunea. Tot un Piper ca cel în care a zburat ultima dată în Florida. O tipă care poza în prietena lui care am identificat-o recent ca Samantha Fish, o cântâreață de blues.
În acel apartament am fost afumat ani de zile. La propriu, la scara vecină erau șemineuri la nivele mai de jos iar coșurile treceau prin pereți. Probabil unul din ele era spart și fumul intra în pereți și ajungea la noi. Pereții (partea de ghips s-au făcut maro). La un moment dat am acoperit niște găuri mari în debaraua de haine din dormitor și baie și a devenit mai suportabil. Când m-am mutat aici în Tualatin și am avut mașină de spălat în apartament (înainte spălam rufele acolo într-un apartament amenajat ca spălătorie, cu fise), am spălat totul de mai multe ori și timp de un an toate hainele încă au mirosit a fum. Fumul avea și o componentă care mă făcea high tot timpul. Dacă asta se poate numi tortură? Dar cred că se poate numi lejer tortură.
Apartamentele erau numerotate pe două scări, din stânga jos începea 1, 2 iar 3 și 4 erau la scara vecină, apoi iar 5, 6 la noi. La 1 nu stătea nimeni, la 2 un ninja, la 3 veneau tot felul de invitați, la 4 nu știu, la 5 o studentă dislexică iar după ea Postelnicu cu Samantha, la 9 la început a fost o tipă care semăna cu Lindsay Lohan iar după cu Kelly Clarkson. Fotografie din 1 August 2013.
Tipa de la 9, 6 iunie 2014
Aceeași? tipă de la 9, în 25 august 2013
Pe 25 Octombrie 2012 (Ziua fostului rege Mihai I) am avut tot așa (cum au fost ultimele încercări, începând din 10 mai anul acesta) un accident. În ziua aceea era mai mult fum ca în ultimii ani cât am stat acolo. Spre seară am mai băut și două pahare de vin (care totuși, datorită diurezei, îmi făcea bine, căci se mai eliminau chestiile din fum, cel mai probabil marijuana, cocaină sau amfetamină). Mi-a venit așa o idee și am pornit într-o plimbare cu camioneta de vreo 20 mile până în estul Portlandului, să văd dacă nu e cineva la biserică (Sfânta Maria, Stark St.). La a doua intersecție am oprit dar cam departe și am pornit din nou să văd mai bine cum vine traficul din stânga. Un tip într-o mașină Nissan Z, care sunt mașini foarte grele și puternice (imită Porsche-ele) cu un șasiu masiv cu bare profil curbate a pornit de pe loc și a intrat din spate în bara mea de protecție. Camioneta la fel, nu ca mașinile, are șasiu masiv din bare profil. M-a mutat un metru înainte deși aveam piciorul pe frână și mi-a cam scuturat gâtul și mandibula. Am avut ceva dureri 2 săptămâni dar nimic altceva. Imediat ca din senin a apărut și un martor care normal îi lua apărarea celuilalt. Mi-au sărit luminile de la număr și atât. Nu am chemat poliția fiindcă eram băut. Am fost la poliție câteva zile după, mi s-a dat un număr de caz și asta a fost. Tipul părea musulman asiatic. Cred că a vrut să mă împingă puțin înainte în intersecție ca să mă ia o mașină care venea cu viteză din stânga.
În același loc, în 14 februarie 2014 era să mai am un accident (bine, faze mai simple sunt practic în fiecare zi și de mai multe ori pe zi, cele mai multe ori opriri neașteptate ale traficului din față în timp ce pe trotuar apar tot felul de distrageri). Un Cadillac negru cu luminile din față modificate (mașini foarte grele, până la 2,3 tone), care abia se vedeau a venit din stânga. Tot așa eram high, de la fumul din pereți și mai aveam și camera mică în mâna dreaptă, nu mai știu de ce (pe atunci o AGFA de 14 MP și 70 de dolari, o cameră foarte interesantă, defuncta marcă germană AGFA, made in China bineînțeles dar foarte bună) și l-am urmărit și l-am prins la un semafor.
Pe 9 noiembrie 2014 am scris o postare care se numește Tehnoton. Acea postare conține ideea că în liceu am fost înr-o clasă specială, în liceul Tehnoton din Iași, perioadă care s-a suprapus în mare cu prezența lui Iliescu la Iași. Acea postare conține ideea că am fost coleg cu multe persoane, foste staruri dar și staruri în devenire. Acea postare conține și unele greșeli, nu sunt toți identificați corect, precum și unele dubii la alții.
...va continua...
(dar probabil nu aș termina niciodată, au fost sute de faze care s-au întâmplat numai în perioada aceea, februarie 2010, septembrie 2015, din cauza timpului și fazelor zilnice curente pe care tot așa le selectez foarte mult).
No comments:
Post a Comment
Friendly comments welcome
Note: Only a member of this blog may post a comment.