Rectificări, moțiuni și alte minciuni

Nu frumusețea va salva lumea, ci contabilitatea. Poate și lingvistica. Există câteva cuvinte în limba română pe care le urăsc mai mult decât altelele. Unul din ele este moțiunea, care seamănă prea mult cu moț. Altul este bugetul, care ați ghicit, seamănă cu búget (sensul de buhăit, umflat, găunos), sau chiar bug, iar altul este chiar rectificarea, care seamănă prea mult cu rect. Trucul, de la început, a fost că doar prin rostirea acestor cuvinte, mintea ți-o ia în altă parte și nu te poți gândi la conceptele respective, au ca să spun așa o built-in barieră de potențial, ca semiconductoarele.

Scriu această postare pe blog pentru ca să nu mai repet la infinit aceleași lucruri de câte ori iese Iohannis, alții, cu câte o minciună. Apropo, minciunile spuse în public de oameni de stat, în funcții oficiale trebuie sancționate penal, pentru că transcrierile acestor discursuri reprezintă documente oficiale care falsifică sau contrazic legi.

Democrația originală a lui Iliescu a fost totuși implementată în România. De 30 de ani, în fiecare an pe la jumătatea anului se repetă două evenimente unice în istoria democrațiilor. Una este moțiunea de cenzură anuală. Din ce știu eu au trecut doar două din 30, iar una îmi amintesc că a fost a PSD-ului împotriva propriului guvern Dăncilă. În rest, aceste moțiuni sunt de fapt voturi de încredere (reinvestire) a acestor guverne, care suferă, mai mult decât în orice țară de care știu, de eroziune accelerată chiar din primele zile după începerea mandatelor. Normal, pentru că fac mârlănii care nu se mai fac nicăieri în lume.

Nedarea de seamă a sumelor enorme lipsă la contabilitate, cam jumătate din buget sau 200 miliarde de lei anual, din estimările mele. Promovarea constantă a fărădelegilor, în public, de către oficiali în funcții. Din ele, una exemplu recent este așa zisa lipsă a banilor pentru dublarea alocațiilor.

Nu-mi amintesc exact care a fost primul an, cred 2017 când am luat la bani "mărunți" Bugetul de Stat al României. Am luat datele din anexele legilor bugetelor și le-am pus în foi de calculator. Între timp, am aflat că sunt de fapt două bugete, unul de stat și unul al asigurărilor sociale iar aceste foi au devenit o tradiție (personală).

Aceste două bugete sunt formate din banii luați din salarii și de la firme. Impozitul pe venit, TVA, impozitul pe profit și accizele în mare finanțează Bugetul de Stat. Diferența, adică deficitul, este finanțat din împrumuturi de stat. Bugetul de Stat se repartizează pe așa zișii ordonatori de credite, din care unii sunt ministerele, alte instituții bugetare.

Bugetul Asigurărilor Sociale este format din contribuțiile CAS de pe statele de plată.

Bugetele sunt stabilite prin Programele de Guvernare ale fiecărui guvern și legiferate, de obicei în primele zile ale anului, prin două legi organice. Conform Constituției, lege organică înseamnă necesitatea a jumătate+1 din voturilor tuturor parlamentarilor, nu doar a celor prezenți într-o anume zi. Majoritatea doar a celor prezenți este folosită pentru legile așa zis ordinare, cele mai numeroase.

Legile organice nu pot fi modificate prin ordonanțe și în general pin nimic în afară de altă lege organică (Constituție).

Rectificările bugetare de la jumătatea anului sunt de obicei minore și pe probleme mai mult psihologice. Nu-mi amintesc exact, dar cred că nu greșesc prea mult dacă spun 1-2 miliarde. Rectificările se fac prin ordonanță, ceea ce este neconstituțional.

Tot pe la jumătatea anului apare de obicei în madia zvonul că nu mai sunt bani. Cunosc metoda asta. Taică-meu făcea așa ca să "frâneze" cheltuielile familiei. Pe la jumătatea intervalului dintre chenzine (erau doi salariați) apărea fenomenul că nu mai sunt bani, se ducea să împrumute, etc.. La un moment dat, apare cu o mașină, o Dacie, nu nouă, dar plătise pe ea (spunea el) 50 de mii. Nu mai sunt bani de pensii, e refrenul pe care-l aud mereu. Psihologie (parșivă), pentru ca oamenii să aibă la ce se gândi.

Nici un leu din cei aproape 400 de miliarde lei (exemplu din anul acesta) nu lipsesc din buget. Nici cei 11 miliarde și jumătate de la Transporturi de anul acesta, care ar ajunge pentru construirea a 400 de km de autostradă, la prețul mediu de 5 milioane euro pe km, sau 1000 km la șes, nici cei 12 miliarde și jumătate rezervați alocațiilor din totalul de vreo 41 de miliarde de la Ministerul Muncii.

Dacă împărțiți 12,5 miliarde la 12 luni și la 300 veți găsi exact suma de 3,6 milioane sau numărul de copii din România. Curios lucru, o sumă doar ceva mai mică a fost prevăzută și pentru anul trecut și anii dinainte. Iată pagina 32 din Bugetul Ministerului Muncii care arată aceste sume în josul paginii. Atenție, se încarcă greu (cel puțin mie aici în SUA, webmaster-ul de la site-ul Camerei Deputaților a ales să limiteze viteza).

La pensii, adică Asigurări Sociale, buget separat votat pe lege separată nu ies la socoteală mult mai multe miliarde, cu zecile. Toate acestea și mult mai multe date le găsiți detaliat în această postare.

Iată pagina 18 din Anexa la legea Bugetului Asigurărilor Sociale care arată suma totală prevăzută pentru 2020 de 84,831 miliarde lei. Dacă împărțim această sumă la 12 și la pensia medie declarată de 1.436 lei rezultă într-adevăr un număr de 5 milioane de pensionari. Dar acel număr este greșit, conform aceleiași Strategii de Guvernare inclusă în Legea Plafoanelor, în România sunt în jur de 3,5 milioane de pensionari (mai jos în pagină, în lege, de pe site-ul Camerei Deputaților, calitatea scanării este sub standard, am pus în schimb pagina din Wikipedia, care arată exact același lucru).

Dar asta nu e tot. La pagina 32 din Bugetul Ministerului Muncii (Bugetul de Stat, nu cel al Asigurărilor Sociale de mai sus, pensii) pe lângă alocații copii, de 12,5 miliarde mai există o sumă de 11 miliarde lei, care eu cred că este suma ce reprezintă misterioasele pensii speciale.

Deci ca să fie treaba imposibil de înțeles, Ministerul Muncii administrează două bugete, sau mai bine zis cel al Asigurărilor Sociale (pensiile) de 87 miliarde dar și o felie de 41 de miliarde din Bugetul de Stat, din care se plătesc alocațiile, 12,5 miliarde, descris mai sus, peste 10 miliarde ajutoare sociale și probabil pensiile speciale de 11 miliarde.

Iată, din Legea Plafoanelor, sumele care compun așa zisul Buget General Consolidat al României, ce include Bugetul de Stat și cel al Asigurărilor sociale.