Citeam deunăzi că biserica e supărată pe masoni pentru ritualurile lor din temple. Nu spuneau nimic de legenda hiramică, unde Solomon l-a înviat pe unul cu o strângere de mână și o șoaptă la ureche: Mahabone. Chestia e că ei nu se limitează cu ritualurile în temple. Ies pe stradă, în locuri publice, pentru a duce mâna la nas, la ochelari, la inimă, la insignă (badge), (se) pozează cu mâna pe sub haină la pancreas și mai fac echerul și compasul, adică se apleacă în față la 90 de grade (echerul), sub un motiv oarecare cu picioarele depărtate (compasul) și cu spatele spre tine, de obicei cel mai simplu e se fac că apucă ceva din mașină. Pași de Chaplin. Etc..
De ce fac ei toate astea. În funcție de starea în care ești, îți declanșează anumite procese psiho-fiziologice, care îți pot crea probleme începând cu disconfort, pentru influențare (uitare a treburilor tale pentru câteva ore) dar pot merge mai departe, în funcție de starea ta de sănătate. Corecții cred că le numesc ei. Pentru că ei cred că în lumea asta, la care au contribuit (sau influențat) enorm, numai calea lor este cea bună. Cu alte cuvinte, acționează din convingere (religioasă, sau ce-a fi) (și convingerea e o emoție).
Deși se poate vedea destul de clar că au dat-o în bară, avem stagnare de cel puțin 50 de ani și poluare cât se putea de mult. Locuințe care te omoară cu încetinitorul.
Aici în SUA ungurii (se) joacă ca la ei acasă și fac chestii probabil necunoscute masonilor americani sau de fapt mai mult ca la ei acasă fiindcă acolo probabil nu vor să devină toxici pentru ai lor. Sau poate au ajuns la asemenea nivele de competiție în țara lor încât nu-i mai pasă nimănui. Nu știu cum e de fapt la ei acolo în țara aceea, poate știu ardelenii care au mai fost prin Ungaria.
Una din armele în războiul masonilor cu restul lumii în media este distrugerea oricărei idei din fașă.
Am fost odată la un miting PNL (probabil primul, un soi de congres) în primăvara lui 90 la București și venise (probabil el era organizatorul) Dan (Amedeo) Lăzărescu (așa zis tatăl vitreg al lui Tăriceanu, toate familiile politicienilor, celebrităților sunt de fapt alegorii, ca și tot comportamentul lor, în realitate nici nu sunt căsătoriți, urmașii lor sunt alți actori care normal sunt aleși să semene) cu un tip din Germania, Marcel nu știu cum, care de fapt dacă mă gândesc acum semăna tot cu Miron Mitrea dar era mai vârstă, tot așa cu mustață și o față serioasă și ce am reținut de acolo a fost că "intelectualii" probabil Lăzărescu ar fi spus masonii, "au memorie bună și știu să manipuleze ideile".
Au băgat deci sinuciderea tipului ăsta care seamănă cu Mitrea. Probabil tot unul de-al lor pe care și l-au retras pentru a acoperi fața lui Mitrea în memoria dvs.. I-au mai pus și niște vorbe de sfârșit în gură. Normal, ultimul lucru pe care și-l doresc românii, încă cineva care să fie o povară la cei câteva mii care există deja în România și milioanele din Ungaria unde se duc banii din bugetul nostru.
Tot așa, majoritatea știrilor care de fapt sunt (de) nimic, dar au totuși impact emoțional, de exemplu cascada aia care a căzut din senin, cum poate să cadă o cas_cadă, poate doar o stâncă) și să acopere ceva. Idea de casă, de masoni, a căzut cas-cada, îngroziți-vă și uitați. Nu știu dacă mai este cineva care nu știe despre expresia "fii calm, ești mason", ei ne consideră pe toți ceilalți fraeri fiindcă cedăm emoțiilor. Pe fondul imaginile puse de mine de la ocean. Apropo de cas-cadă, îmi amintesc de un alt joc de cuvinte, geo(ene)rgie, care l-am văzut pe o camionetă care ieri m-a depășit pe când mergeam la ocean. Geoenergy, probabil de la vreo firmă de geologie, ce dreac căuta aia duminică seara în drumul spre ocean. Cutremurul de sâmbătă seara de pe vulcanul Mt.Hood pe unde am trecut la doar câțiva km, de două ori (dus-întors la Indian Head). Și faza cu 300.000 de euro pierduți de nebunul fiu al Vioricăi din Clujani. Ieri Angela a pierdut într-adevăr și a trebuit să scoată de pe un card 300 de dolari ca să pună înapoi în contul curent unde era deja trimis cec pentru chirie.
Una din obsesiile lor e că vor să mă scoată gay. O metodă ușoară de a diminua influența cuiva, din moment ce toată lumea se teme de gay. Merg și eu la toaletă la fiecare câteva ore. Dacă sunt la cazino (ce caut acolo, și asta e o întrebare interesantă), îmi pun de exemplu ăia la muzicuță o melodie ceva, ca de exemplu ieri când au pus La Bouche (pentru că am vorbit puțin în franceză acum câteva zile în mașină) melodia, e de fapt în engleză, Wanna be Your Lover. De câte ori merg la toaletă, altă melodie. Îmi amintesc că o dată au pus "Love Stinks". În parcare unde am parcat era o mașină cu numărul MEQ (Mon mec a moi) dar cu Q de la queer. MEQ.
Sunt mulți. În SUA sunt peste tot. Cum deschid ușa, dau de ei, îmi arată fundul, își pun mâinile la nas, îmi taie calea cu pași de-ai lor, etc., pun copii să țipe în anumite feluri, zboară avioane. Chiar acum a trecut unul, cineva fuma lângă clădire din direcția vântului, a vibrat ușa de sticlă din spate și a intrat fum, trăgându-mi un sictir. Pardon, o corecție.
Da e adevărat tot ce scriu e sub influența emoțiilor, azi aveam alte treburi, am deschis știrile, m-am enervat, am scris postarea asta, scrie în biblie, nu păcătuiți la mânie, ceea ce implică totuși că e ok să fii din când în când mânios. Un vers foarte important care pe undeva definește relația masonilor cei calmi cu lumea nebună. Dar oare nu e nebunie la ce s-a ajuns, când avem toți politicienii actori iar statele sunt de fapt o piesă de teatru iar doctorii niște ciocli care numără moții ca în piesa aia de Caragiale?
Deși se poate vedea destul de clar că au dat-o în bară, avem stagnare de cel puțin 50 de ani și poluare cât se putea de mult. Locuințe care te omoară cu încetinitorul.
Aici în SUA ungurii (se) joacă ca la ei acasă și fac chestii probabil necunoscute masonilor americani sau de fapt mai mult ca la ei acasă fiindcă acolo probabil nu vor să devină toxici pentru ai lor. Sau poate au ajuns la asemenea nivele de competiție în țara lor încât nu-i mai pasă nimănui. Nu știu cum e de fapt la ei acolo în țara aceea, poate știu ardelenii care au mai fost prin Ungaria.
Una din armele în războiul masonilor cu restul lumii în media este distrugerea oricărei idei din fașă.
Am fost odată la un miting PNL (probabil primul, un soi de congres) în primăvara lui 90 la București și venise (probabil el era organizatorul) Dan (Amedeo) Lăzărescu (așa zis tatăl vitreg al lui Tăriceanu, toate familiile politicienilor, celebrităților sunt de fapt alegorii, ca și tot comportamentul lor, în realitate nici nu sunt căsătoriți, urmașii lor sunt alți actori care normal sunt aleși să semene) cu un tip din Germania, Marcel nu știu cum, care de fapt dacă mă gândesc acum semăna tot cu Miron Mitrea dar era mai vârstă, tot așa cu mustață și o față serioasă și ce am reținut de acolo a fost că "intelectualii" probabil Lăzărescu ar fi spus masonii, "au memorie bună și știu să manipuleze ideile".
Au băgat deci sinuciderea tipului ăsta care seamănă cu Mitrea. Probabil tot unul de-al lor pe care și l-au retras pentru a acoperi fața lui Mitrea în memoria dvs.. I-au mai pus și niște vorbe de sfârșit în gură. Normal, ultimul lucru pe care și-l doresc românii, încă cineva care să fie o povară la cei câteva mii care există deja în România și milioanele din Ungaria unde se duc banii din bugetul nostru.
Tot așa, majoritatea știrilor care de fapt sunt (de) nimic, dar au totuși impact emoțional, de exemplu cascada aia care a căzut din senin, cum poate să cadă o cas_cadă, poate doar o stâncă) și să acopere ceva. Idea de casă, de masoni, a căzut cas-cada, îngroziți-vă și uitați. Nu știu dacă mai este cineva care nu știe despre expresia "fii calm, ești mason", ei ne consideră pe toți ceilalți fraeri fiindcă cedăm emoțiilor. Pe fondul imaginile puse de mine de la ocean. Apropo de cas-cadă, îmi amintesc de un alt joc de cuvinte, geo(ene)rgie, care l-am văzut pe o camionetă care ieri m-a depășit pe când mergeam la ocean. Geoenergy, probabil de la vreo firmă de geologie, ce dreac căuta aia duminică seara în drumul spre ocean. Cutremurul de sâmbătă seara de pe vulcanul Mt.Hood pe unde am trecut la doar câțiva km, de două ori (dus-întors la Indian Head). Și faza cu 300.000 de euro pierduți de nebunul fiu al Vioricăi din Clujani. Ieri Angela a pierdut într-adevăr și a trebuit să scoată de pe un card 300 de dolari ca să pună înapoi în contul curent unde era deja trimis cec pentru chirie.
Una din obsesiile lor e că vor să mă scoată gay. O metodă ușoară de a diminua influența cuiva, din moment ce toată lumea se teme de gay. Merg și eu la toaletă la fiecare câteva ore. Dacă sunt la cazino (ce caut acolo, și asta e o întrebare interesantă), îmi pun de exemplu ăia la muzicuță o melodie ceva, ca de exemplu ieri când au pus La Bouche (pentru că am vorbit puțin în franceză acum câteva zile în mașină) melodia, e de fapt în engleză, Wanna be Your Lover. De câte ori merg la toaletă, altă melodie. Îmi amintesc că o dată au pus "Love Stinks". În parcare unde am parcat era o mașină cu numărul MEQ (Mon mec a moi) dar cu Q de la queer. MEQ.
Sunt mulți. În SUA sunt peste tot. Cum deschid ușa, dau de ei, îmi arată fundul, își pun mâinile la nas, îmi taie calea cu pași de-ai lor, etc., pun copii să țipe în anumite feluri, zboară avioane. Chiar acum a trecut unul, cineva fuma lângă clădire din direcția vântului, a vibrat ușa de sticlă din spate și a intrat fum, trăgându-mi un sictir. Pardon, o corecție.
Da e adevărat tot ce scriu e sub influența emoțiilor, azi aveam alte treburi, am deschis știrile, m-am enervat, am scris postarea asta, scrie în biblie, nu păcătuiți la mânie, ceea ce implică totuși că e ok să fii din când în când mânios. Un vers foarte important care pe undeva definește relația masonilor cei calmi cu lumea nebună. Dar oare nu e nebunie la ce s-a ajuns, când avem toți politicienii actori iar statele sunt de fapt o piesă de teatru iar doctorii niște ciocli care numără moții ca în piesa aia de Caragiale?
Ieri mi-a expirat luna de pre_pay la telefon (cartelă cum se spune în românește). Am sunat la serviciul clientului, am crezut că poate au o opțiune să plătesc cu ultimul card, mi-a răspuns în engleză și în spaniolă o voce înregistrată familiară. Un tip care răspunde de multe ori la serviciul clientului, la diferite firme. Mai recent, l-au adus aici într-un apartament și stă toată ziua cu geamul deschis și vorbește la telefon, tot felul de prostii, fraze care se schimbă în funcție de ce fac sau mai interesant, la ce mă gândesc. Dacă înjur în gând, sună o alarmă de mașină. Dacă fac o asemănătoare și sunt satisfăcut, înainte de postare, o sirenă de salvare. Am fost acum câteva zile într-un park mare cu pădure (Tryon, Traian) și auzeam în urmă aceeași voce familiară. Tipul a venit acolo după mine să mă tortureze cu prostii spuse în engleza lui aproape perfectă. Într-adevăr probabil unul din cei mai buni actori de voce al ungurilor. M-am oprit și am așteptat să mă ajungă din urmă să-i văd fața. Surpriză, era cu o tipă care semăna cu Monica Lewinski, teoretic de aici din Portland, în realitate o scriitoare pentru copii din Ungaria (căutați în blag). Exact așa cum mi l-am imaginat, un tip înalt și slab, dar avea un hanorac pe cap, mască și ochelari negri și mari și nu am putut vedea nimic din el. S-a oprit din trăncănit când a văzut că mă uit cu atenție la ei. Aici s-a făcut atât de mult fum de țigară că abia mai respir.
Mă duc la calculatorul celălalt să comand un microscop de pe Amazon. Nu pe bune îmi iau un microscop. Am găsit unul cu lentile de sticlă și cameră HD și tot tacâmul la reducere, 35 de dolari. Poate aflu ce fel de praf (normal de materiale de CONSTRUCȚIE respiră Angela la servici). Vineri seara mi s-a făcut rău după ce am folosit masca pe care a purtat-o ea în ziua aceea. Și ce fel de praf mai zboară și pe aici prin apartament. De lemn roșu, izolație, mucegai, etc.. Am să vin cu poze.
Mă duc la calculatorul celălalt să comand un microscop de pe Amazon. Nu pe bune îmi iau un microscop. Am găsit unul cu lentile de sticlă și cameră HD și tot tacâmul la reducere, 35 de dolari. Poate aflu ce fel de praf (normal de materiale de CONSTRUCȚIE respiră Angela la servici). Vineri seara mi s-a făcut rău după ce am folosit masca pe care a purtat-o ea în ziua aceea. Și ce fel de praf mai zboară și pe aici prin apartament. De lemn roșu, izolație, mucegai, etc.. Am să vin cu poze.
No comments:
Post a Comment
Friendly comments welcome
Note: Only a member of this blog may post a comment.