May 24

10:00 AM Ceaușescu nu făcea nimic, el doar coordona, semnând toată ziua hârtii, având o mulțime de trepăduși din care unii chiar credeau în ce făceau. Însă tot ce a fost făcut în anii 60 - 70, cu numai zece miliarde de dolari datorie, adică blocurile și uzinele, se făceau oare fără ocupația sovietică?

Mulți vorbesc despre bunăstarea interbelică. Cu toate astea, majoritatea locuiau la țară, din care unii încă în bordeie și nu se bucurau de binefacerile vieții moderne iar ei au fost cei strămutați la oraș după revoluția industrială și socială de tip sovietic. Ei au trăit mai bine ca înainte sub Ceaușescu anilor 70.

Urmașii lor astăzi au împânzit Europa cu milioanele.

Dacă ar fi să credem că a fost un plan, începând cu strămutarea țăranilor la oraș și terminând cu împingerea lor în afara țării, cine a fost oare autorul și posibilul beneficiar?

După Gorbaciov am scăpat de controlul sovietic iar lucrurile au scăpat și ele de sub orice control.

Tot răsfoind internetul, am găsit zilele acestea o comoară la BNR. O comoară de date vreau să spun. Un index cu evoluția datoriei externe de la an la an. Am deschis unele pagini și am făcut niște capturi de ecran din care am făcut niște mici decupaje (crops) care cred eu sintetizează cel mai bine situația noastră 

Atenție, ce urmează, o sinteză la tot ce am postat recent în domeniu financiar, este cel mai important lucru pe care l-am postat vreodată.

Prina decupaj arată evoluția datoriei pentru anul 2025. Dar atenție, datoria este defalcată, pe termen scurt (de obicei împrumuturi sub un an) și lung (exemplu, împrumutul prin programul SAFE de 16,8 miliarde pe 45 ani). După cum vedeți, dobânzile și ratele pentru împrumuturile pe termen scurt sunt mult mai mari decât cele pe termen lung, sumele fiind fabuloase.

Primele două coloane sunt soldurile (valoarea curentă a datorie externe) la 31 decembrie 2024 și 2025. Următoarele sunt cheltuielile financiare anuale (dobânzi și rate, așa numitul serviciul al datoriei pe toată perioada, maximum 12 luni în pentru acele împrumuturi.

Primul decupaj reprezintă sumele pe întreg anul 2025, următorul pe primele trei luni din 2026.

Se poate vedea ce înseamnă datoria pe termen scurt, cu dobânzi mult mai mari decât cele pe termen lung.

O parte din aceste împrumuturi sunt contractate prin instituții financiare și o parte prin tipărirea și vânzarea anonimă a obligațiunilor de stat.

În timp ce soldul împrumuturilor pe termen lung este mult mai mare decât cel pentru termen scurt, dobânzile sunt invers, mult mai mari pentru împrumuturile pe termen scurt.

În alte cuvinte, România a cheltuit în 2025 85,7 miliarde de euro pentru plata ratelor și dobânzilor datoriei de 227 miliarde euro din care 62,7 pentru cele pe termen scurt de numai 48 miliarde. Suma este comparabilă cu întregul Buget de Stat de 357 miliarde lei (venituri) și 500 miliarde lei (cheltuieli).

Suma a fost acoperită în parte prin noi împrumuturi și în parte prin deturnarea fondurilor bugetare de la ministere, fiindcă era prea mare pentru a fi trecută în buget.

Mai vedem că valoarea împrumuturilor pe termen scurt (sold) se menține constantă prin contractarea mereu și mereu a noi împrumuturi (reînnoire), ca și când cineva dorește ca România să plătească mereu aceste dobânzi uriașe unor instituții financiare, abonate la acest tip de venit.

Vrem lista împrumuturilor pe termen scurt, instituțiile financiare și cine le-a semnat din partea României.

(Sumele sunt în milioane euro).

ianuarie - decembrie 2025


ianuarie - martie 2026