June 4

Nu am cuvinte să-mi exprim indignarea față de această ieșire plină de minciuni crase. Dumnealor ne fac să ne simțim vinovați pentru că nu am ști aceste lucruri și se joacă cu cuvintele. Lumea știe că angajații susțin pensionarii. Am văzut de atâtea ori în presă încât m-am săturat. 8 pensionari la 10 angajați.

Problema e puțin complicată fiindcă vorbim de două bugete mari (mai sunt și altele). Bugetul de Stat și Bugetul Asigurărilor Sociale. Bugetul

Asigurărilor Sociale este alimentat de CAS 25% (Contribuția pentru Asigurări Sociale - pensiile) iar Bugetul de Stat din celelalte dări (CASS 10% (nume asemănător pentru puțină confuzie, Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate), impozitul pe venit (al salariaților, 10%, TVA, accize, impozit pe profit). Bugetul de Stat e împărțit pe ministere iar toți banii se distribuie la aceste ministere prin legea Bugetului de Stat (poate ați auzi discuții la începutul fiecărui an).

Ne întindem mai mult decât ne este plapuma, adică suma totală a Bugetului de Stat este mult mai mare ca și contribuțiile, iar diferența, sau deficitul, e finanțat de împrumuturi. Dar cine face asta altul decât Parlamentul prin Legea Bugetului?

Conform Legii Bugetului Asigurărilor Sociale, contribuțiile angajaților sunt 119 miliarde, iar suma totală este 154, cu o diferență de 35 miliarde, finanțată de la Bugetul de Stat.

Dar se verifică cifrele? Conform Institutului Național de Statistică salariul mediu pe 2025 este de 8620 lei lunar și venitul mediu brut anual al tuturor angajaților este de 769 miliarde lei și contribuția CAS de 25% pentru pensie însumează 199  miliarde lei!

Una din explicații ar fi că aproape jumătate din angajatori nu virează suma de 25% din fluturaș către buget, ANAF etc.. Oare e nevoie de servicii care împreună papă și ele niște zeci de miliarde, și nu pe salarii, pentru a afla lista cu cei care nu plătesc?

Să nu crești salariile mai mult decât productivitatea? Asta e treaba angajatorilor privați. Nu putem vorbi de productivitate (financiară) în cazul bugetarilor.

Numărul de 4 reguli par luate din postarea mea de ieri unde am spus că e dezastru la 4 Ministere mari, unde nu există nici o contabilitate pentru cheltuieli. Nu există un bilanț contabil al ministerelor finanțate de buget, unde sumele sune enorme.

Bugetul Asigurărilor sociale de 154 miliarde este administrat de Ministerul Muncii. Dar Ministerul Muncii mai are un buget propriu, repartizat de la Bugetul de Stat de 95 miliarde, cel mai mare cred din toate ministerele,  (acces mai rapid pe drive). Ce se întâmplă cu acești bani?

Ne-a ajutat cu ceva această ieșire la rampă a domnului Contabil Șef? Nu, a creat mai mult emoții negative și confuzii. Nu a vorbit ca un contabil, din cifre, ci ca un politician șmecher care ne urechește. (bully).

Da este inadmisibil că nu am știut toate astea. Deși se lamentează, domnul Contabil Șef nu le spune (sau confirmă măcar ce spun eu) nici măcar acum! Scriu de ani de zile că politicienii nu vorbesc niciodată despre aceste cifre încât m-am săturat!

Lipsa unei educații economice de bază? Tot ce am spus mai sus și în postările recente se pot preda într-o oră de dirigenție (the easy way). Dacă profesorii respectivi s-ar educa ei înșiși mai întâi. Însă probabil stau și se uită și nu le vine să creadă ce scriu eu aici. Sau poate se tem să înoate împotriva curentului. Să-și creeze singuri dureri de cap, degeaba.

Ar putea Guvernul, INS (Institutul Național de Statistică) sau vreun ONG să publice un pliant, să educe lumea. Însă nu o pot face fiindcă cifrele nu se verifică.

Eu nu voi uita niciodată aceste chestii pe care le-am învățat cu obidă (the hard way), una câte una, pe când făceam aplicații de salarii și balanțe contabile în primii ani 90. Uram confuzia între CAS și CASS. Și vreți să știți partea interesantă? Nimic nu s-a schimbat, poate doar procentele.

Soluția este foarte simplă. Publicarea listei cu toate firmele din România care nu plătesc prin virament contribuțiile de pe fluturași.

8:20 În timp ce-mi puneam de un ceai, mă gândeam. Credeți că Jean Luc, Ioan Luca al nostru s-ar fi chinuit degeaba să scrie pentru noi O scrisoare pierdută dacă nu era ceva real? Da ne-am distrat când am citit sau văzut piesa, pe vremea dinainte de 90 era o critică la adresa (vechiului) sistem dar s-a gândit cineva la cât de multe sunt implicațiile în realitate sau cât de veche e problema?

1:20 PM Caractonime. Avem un Sinner (păcătos), un Messi (mizerabil), avem un Știreanu, acum avem și un Politic LOL bun de scos în știri ca să ne scoată ochii în zilele când urâm cel mai mult pe această specie subumană.

1:22 După ce am arătat că aia au dat foc la niște vechituri de 70 de ani ca să justifice continuarea războiului, ăștia o cârpesc din mers ca să ne țină pe noi cu nervii în priză.

June 3

10:10 PM Să vină cineva (the lone ranger contabilul singuratic cu o normă de o zi pe săptămână) să detalieze cheltuielile de la Ministerul Muncii, Dezvoltării, Transportorilor, Sănătate, poftele ce le poftesc. Numai aici se sifonează cel puțin 100 miliarde lei și atunci se poate reduce, nu crește TVA. Dar dacă se supără dl.Bolojan, atunci nu mai vrea să fie prim ministru și nu ne mai dă nimeni guvern și atunci iar îl vedem pe d...u.

11:17 Nu avem nevoie de declarația de avere a domniilor lor. Când vin miniștrii noi să (se) facă un proces verbal de predare-primire a ministerului, cu câți bani a avut de la buget la începutul anului, câți mai sunt în cont și care sunt proiectele în desfășurare. (Oare nu au? Ar fi trebuit...) din moment ce noi primim chitanță fiscală cu TVA chiar și pe un leu cheltuit. Însă aia vechi tac chitic, ăștia noi se fac că nu văd, fiindcă nu-i așa, în ianuarie le vine bugetul pe 2026 și lor rândul la stână...

June 2nd

9:30 AM "Two possibilities exist: either we are alone in the Universe or we are not. Both are equally terrifying"

I don't find it terrifying if we were alone, however i think we are not. The sooner we accept it, the better.

9:56 Privitor ca la teatru... Se hotărăște ceva acolo sau e totul doar încă o scenă din piesa de teatru scrisă de Erno Polgar? Văd pe sus niște lumini puternice pentru camere. Poate le sting după ce filmează ăia pentru știri, eu nu m-aș putea concentra să iau hotărâri (de guvern) și de alea sunt, foarte multe. Toți par foarte departe unii de alții iar doi în dreapta pur și simplu își cercetează telefoanele. Toți par foarte indispuși că trebuie să fie acolo în acel moment.

May 31

12:10 AM Credeți-mă, deși nu mai este nimeni sus, dimineața zgomotele din construcție și trântitul ușilor la mașini, pornirea unor mașini cu tobe modificate se fac numai în anumite momente, când mă gândesc intens la ceva. Acest tip de condiționare inversă a început să-și spună cuvântul: Mi-e lehamite să mai scriu sau să răspund "coincidențelor" din media.

În România s-a urmărit, încă de pe vremea comunismului dar mai ales după, asocierea cuvântului afacere cu chestii negative, prin munca perseverentă a presei. Pot vedea asta pentru că în SUA cel puțin se respectă o aparență la un anumit nivel, ceva cu care sunt obișnuit atât de mult încât o chestie ca asta îmi sare în ochi.

Dau aici exemplul. Nu poți să pui cuvântul afacere lângă "carduri clonate". Deși dacă mă gândesc bine, cuvântul afacere este folosit în franceză mai mult cu sens peiorativ, cuvânt care în franceză la rândul lui pare a proveni din italianul (sau mă rog latinul) pejore. În engleză cuvântul affair (de origine franceză, ca și în română) este folosit aproape exclusiv în sensul de legătură în afara căsătoriei. În româna scrisă însă nu l-am întâlnit demult sau poate niciodată în forma asta (fraudă).

Ar fi sunat chiar așa de rău titlul dacă spunea "fraudă" sau  "escrocherie"?

Cred că titlul e și o capcană, în SUA, tot așa, din perseveranța presei se încearcă crearea psihozei că românii clonează carduri.

Auto deprecierea cuvintelor poate fi o problemă de securitate națională.

Nu mult după ce m-am mutat aici a apărut o știre cu o "româncă" și doi copii minori care au instalat un skimmer la un bancomat la un magazin de conveniență apropiat. O știre de bun venit, mi-am spus atunci. Dar când am văzut poza, mi-a dat seama că de fapt era o țigancă de prin Ungaria sau Serbia.

Acest tip de jurnalism subversiv merge bine și cu alte "afaceri" ca de exemplu înstrăinarea obiectelor de patrimoniu pre-romane. Nu scoți din țară obiecte care să ateste prezența dacilor în zonă, înainte de maghiari, huni sau chiar romani, fiindcă ele constituie dovezi. Înstrăinarea și pierderea acestora nu se poate recompensa cu nici o sumă de bani și sunt probleme de securitate națională și ar trebui tratate ca atare.

La fel a fost și apartenența la spațiul Schengen începând din 2007. Toți politicienii români care au spus că nu suntem în spațiul Schengen timp de 2024-2007 ani sunt trădători (nu aveam nevoie de pașaport, dar s-au menținut controalele la frontiera cu Ungaria).

9:05 AM Auto deprecierea, ca metodă aluzivă de a-i deprecia pe alții. "A spune bârfe". Ceva nu sună bine, românește. Bârfa nu e o poveste să o spui. A bârfi înseamnă a vorbi de rău în absentia, de multe ori fără dovezi și implică un dialog. A spune bârfe te duce cu gândul la a denunța actul de a bârfi.

Întrebare. Cât de mult te poți auto deprecia înainte de a te autodesființa? Ce contează însă dacă ești doar un personaj reutilizabil și nu o persoană reală?

9:20 De ce UDMR dacă e Ținutul Secuiesc? Nu ar trebui UDSR? Sau poate chiar USR?

9:30 Contabilul singuratic. (Nu iese!).

Cele 7,7 milioane de angajați din România au un salariu brut total de 796 miliarde pe 2025 la un salariu mediu lunar estimat la 8620 lei. Ei însă plătesc aproximativ 65% din venit pe taxe, pe venit  10% = 79 miliarde, CASS 10% = 79 miliarde, CAS 25% = 199 miliarde, TVA 136 miliarde, un total de 494, mai mare cu 150 miliarde decât bugetul de venituri!

Da bine CAS 25% merge la Bugetul Asigurărilor Sociale, deci la Bugetul de Stat (cu 357 miliarde venituri prevăzute pe 2025) angajații contribuie cu "numai" 300 miliarde.

10:05 Chiar fără "credite de angajament", la Ministerul Transporturilor (pagina 17) avem un minim de 43 miliarde (cu un maxim de 150, "cu credite de angajament" = buget variabil, multianual, neconstituțional (bugetul se face anual)), adică 8.5 miliarde de euro. La un preț mediu de 20 milioane de euro pe km, am putea construi (sau plăti) în 2025 425 km de autostradă.

11:12 Când am găsit la MT, sub tab-ul "Strategia în Transporturi" o alegere în meniu numită "Proiecte" m-am bucurat mult însă bucuria nu a ținut decât până am apăsat pe acea alegere de meniu și am văzut. 2014?

11:25 Statul nefuncțional de la cap se împute. Încerc să caut sume și statistici, am vrut să văd dacă se corelează și cât TVA s-a încasat de la populație și cât de la firme. Dar nu știu ce are pagina asta, nu apar alegerile din meniuri întregi. Oare fiindcă am eu setat în Windows caractere mai mari? Ok mă duc pe calc celălalt unde nu am făcut nici o setare la Windows. Nu merge nici acolo.

Stânga jos. Proiect finanțat de Uniunea Europeană, copyright-ul se termină în 2017 (nu că ar conta la ceva, la fel ca anunțul stupid despre cookies pe orice site la care mergi prima dată, dar arată stadiul de neglijență al unui site) care poate încă ar merge, dacă te pricepi la ghicit.

2:42 TVA, un acronim exotic. De fapt și eu am fost cucerit când am auzit prima dată. Taxa pe Valoare Adăugată. Întrebare: Ce valoare adaugă comerciantul când desface containerul din China și pune gadget-ul pe raft? Da faptul că mergi totuși la un magazin și găsești marfa pe raft și nu trebuie să mergi într-un depozit.

La fel și în alte țări în Europa. VAT în UK. Vatever.

În SUA îi spune simplu. Taxa pe vânzare. Sales tax. Dar nu toate statele o au.

Mă gândeam (în timp ce simultan spălam rufe, vase și făceam mâncare) că mai este și alt mod de a calcula totalul plătit de populație pentru TVA. Din moment ce tot ce cumperi conține această taxă, iar lumea cheltuie, (am văzut ieri pe un site) 87.5% din tot ce câștigă, e simplu. 55% rămân bani în mână din 796 miliarde. La asta aplicăm 87.5%, TVA (cât mai e acum, 19%) și aflăm. 72 de miliarde.

May 30

12:05 AM Deci tocmai calculasem că românii alimentează, de pe statul de plată, 100 de miliarde din cele 3 sute care formează bugetul de venituri real.

Ei mai alimentează bugetul de câte ori cumpără ceva. Suma de pe orice chitanță fiscală care se numește TVA.

Ok deci am găsit aici și celebra lege a Bugetului de Stat, care include aceste sume pentru 2025. Voiam să văd mai mult cât e TVA și am aflat. 136 miliarde. Mergea foarte greu pe site-ul ANAF așa că l-am ridicat pe drive-ul meu, sper să nu se supere cineva de la ANAF, e cu scop educațional. Însă de pe drive nu pot să pun link direct la pagina 51, nu știu, nu mă lasă.

Astfel vedem că pentru anul ăsta ei au calculat veniturile la 357 (de la 300 anul trecut) și cheltuielile la 746 (de la 650) (cu credite de angajamente, ce-o fi aia). 57 miliarde mai mult venituri (cum am arătat, rețineri, TVA, că de impozit pe profit la firme, îi ducem dorul) și 100 de miliarde mai mult cheltuieli, deci crește deficitul cu 43 miliarde.

Știm până acum că pentru 2024 românii au alimentat de pe fluturașii lor Bugetul de Stat cu aproximativ 100 de miliarde lei (impozitul pe veni 10% și CASS 10%, 20% din venitul total brut pe toți angajații din România în 2024, de 500 miliarde) care sumă va crește în 2025 cam cu 10% sau indexarea salariilor.

TVA-ul care este plătit și de firme când cumpără materii prime bla bla dar și de populație și este estimat la 136 miliarde. A nu iată ce spune aici un doctor. Deci dvs. mai plătiți încă 25% din venit, adică un total de 136 miliarde, tot pentru búgetul de stat? da bine mai puțin fiindcă mai sunt și pensionarii care cumpără marfă de pe rafturi cu TVA-ul scris pe etichetă.

Restul de mai mult de o sută de miliarde până la 357 nu am nici cea mai mică idee de unde vine. Teoretic ar fi impozitul pe profit, dar timpul meu nu e infinit și nici nu vreau să vă plictisesc prea mult.

Diferența între venituri și cheltuieli este de... mereu chestia aia cu credite de angajament care mă înnebunește... venituri 357.353,0 milioane lei cheltuieli 746.350,4 milioane lei cu credite de angajament şi 499.582,9 lei fără credite de angajament. Deci deficitul minim este de  499-357, care din nefericire se alimentează din împrumuturi și se raportează (împarte adică) la PIB-ul de peste un trilion și nu la venituri sau cheltuieli buget cum ar fi normal (că ar ieși enorm). De maxim nu mai discutăm.

Dacă se poate o altă lege a bugetului pe 2025? Nu e nici o lege care să spună că legea bugetului trebuie dată o dată pe an, de fapt se fac în fiecare an rectificări. A  nu spune la  Constituție. Anual poate însemna pe tot anul dar nu neapărat o dată pe an. Dar atunci ce sunt rectificările?

Trebuie să remarc aici că ar fi corect dacă bugetul ar fi resetat de fiecare dată când avem un Președinte nou.

Mă rog, dacă vă place ciolan pe varză călită și nu șnițel vienez, mergeți dvs. în continuare pe bugetul vechi care însă e varză fără ciolan fiindcă ciolacul s-a terminat.

9:20 Boloș pare pesimist.

Mai sus am analizat (puțin) cele 3 mari surse de venituri ale Bugetului de Stat al României din care cea mai importantă pare TVA și urmează 20% din salariul brut al tuturor Românilor, și a treia, impozitul pe profit al firmelor (teoretic). Primele două sunt suportate de cetățeni Altă sumă de 25% din salariile tuturor românilor alimentează Bugetul Asigurărilor Sociale.

Cândva, acum vreun an am început să pun link-uri permanente (în dreapta sus a acestei pagini) la bugetele (de data asta, de cheltuieli) ale României separat pe fiecare din ultimii trei ani.

Încercați să accesați aceste link-uri și să deschideți fișierele pe fiecare minister mare în parte. Sumele sunt undeva în niște tabele în paginile fișierelor, cu prima sumă fiind totalul.

În toți acești ani apare o constantă. Sume exorbitante la unele ministere, care nu sunt explicate nicăieri unde se duc și am să dau iar exemplu Ministerul Transporturilor (150 miliarde, drive pagina 17), Muncii (95 miliarde, drive pagina 12), Dezvoltării, Sănătății (30 miliarde din care 2.8 salarii, drive pagina 9), etc.. E vorba de un total de aproximativ 300 miliarde anual, nejustificat.

E adevărat că în ultimul an s-a accelerat ritmul construcției de autostrăzi, dar asta înseamnă doar câteva miliarde (de euro) anual din totalul de 30 miliarde de euro de la Transporturi (un km de autostradă = 20 de milioane de euro, 100 km = 2 miliarde). Cu 30 miliarde de euro poți să plătești 1500 km de autostradă într-un singur an, probabil tot ce a mai rămas din necesarul României.

Adunate, totalurile de la începutul fiecărui fișier trebuie să dea suma enormă de 750 miliarde lei, sau jumătate din PIB (GDP) prevăzută ca și cheltuieli pentru anul acesta (mai sus).

(Se pare că serverul Ministerului Finanțelor e un PC vechi legat la internet printr-un modem din ăla vechi cu dial-up (după buget), altfel nu pot să-mi explic de ce fișierele respective se descarcă atât de greu).

10:26 Pentru prima dată, după multe luni de zile, văd în topul preferințelor românilor din știri altceva decât fotbal. E vorba despre emoțiile stârnite de o decizie CCR, al cărui moment a fost ales cu atenție), vechea metodă, de a a acoperi un scandal cu alt scandal.

Părerile ca de obicei sunt foarte împărțite, însă rațional vorbind, iată care e situația.

Nimeni nu-și imaginează probabil (în afară de copiii de la grădiniță) că declarațiile respective erau reale când nu erau certificate de vreo agenție de stat (sub povara unei penalități în caz de minciună).

Nu contează averea unuia când e vorba de funcții importante în stat, unde în România oricum sunt ocupate degeaba. Nu am auzit de asemenea chestii în SUA de exemplu. Contează, dacă de exemplu averea a crescut cu un miliard de euro sau mai mult, la unii miniștri (așa cum se întâmplă de fapt) la sfârșit de mandat, dar acest lucru nu a fost oprit niciodată de aceste declarații stupide.

10:50 But hey! It's free!