Nvidia este cel mai mare producător de cipuri video pentru computere şi nu numai. Pe placa de baza sau pe placa video a computerului dvs. se va găsi, foarte probabil, un cip cu acest logo. http://en.wikipedia.org/wiki/Nvidia
Nouveau este numele unui driver (program, soft) din Linux care acoperă cu diferitele versiuni toate tipurile de cipuri Nvidia. (Driverele sunt nişte programe realizate chiar de producătorii de cipuri ca Nvidia şi asigură o legătură standardizată între sistemele de operare ca Windows şi Linux şi aceste cipuri).
Până la Vista cred, Windows necesita de multe ori instalarea manuală a majorității driverelor audio şi video fie de pe CD-urile incluse de producătorii de chip-uri sau plăci sau de pe site-urile acestora. Când am instalat 7, prin 2009, când a apărut, am avut plăcuta surpriză să văd că Windows are inclus sau descarcă la primele update-uri automat driver-ele necesare. Şi de atunci aşa a rămas. Un punct bun pentru Microsoft. Dar 7 a avut pentru mine o listă lungă de dezamăgiri, inclusiv spațiul necesar pentru instalare şi funcționare, care la un moment dat a depășit partiția alocată de 22 GB.
Nvidia, invocând legea copyright-ului, nu le dă voie la cei de la Linux (Fedora) să includă driver-ele sale în lista pachetelor care formează Linux.
Linux vine instalat cu driver-ul Nouveau care acoperă majoritatea configurațiilor, dar pentru cipuri mai slabe ca viteză apar probleme, driver-ul Nouveau, nefiind realizat de producătorii de hardware (cipuri) video nu are aceleaşi performanţe ca driver-ele Nvidia.
Nouveau este ca şi Linux un soft gratuit însă a fost realizat de entuziaşti Linux prin decompilarea sau descompunerea sau "reverse engineering" a cele 3 drivere furnizate de Nvidia pentru Linux care acoperă toate cipurile sale. Lista este aici http://www.nvidia.com/object/IO_32667.html unde se poate găsi, în funcție de tipul cipului grafic, numele driverului necesar.
Dar acest "reverse engineering" nu s-a putut realiza complet şi rezultatul este că Nouveau are cam jumătate din performanța oricărui driver Nvidia din cele 3 din lista de mai sus. Deci la cipuri mai slabe, sau pentru jocuri, este necesară instalarea manuală a unui driver Nvidia care nu este simplă şi necesită muncă suplimentară pe lângă la instalarea Linux-ului.
O altă problemă a Nouveau este inexistenţa unui program care să gestioneze fişirerul xorg.conf care conţine o parte din setările grafice, orice setări necesare în acest fişier fiind făcute (sau de cele mai multe ori nu) manual. O listă de setări fine pentru tunarea acestui fişier se găseşte aici
http://ovekarlsen.com/Blog/turning-ubuntu-12-04-into-a-professional-low-jitter-os/
Şi acesta este cred motivul principal pentru care lumea nu se aventurează să schimbe Windows pe Linux pentru calculatoare de uz general. Păcat fiindcă Linux este ca performanță comparabil cu Apple OS X, care este de fapt un OS similar cu Linux, sau cu Android, care este o versiune de Linux. Şi este gratuit, incluzând licenţa de folosire.
2 comments:
O metodă simplă de care nu am știut până ieri de a verifica dacă ai instalat şi setat corect driver-ul video pe Linux este rularea programului glxgears într-o fereastră de terminal. După lansarea programului, se lasă să ruleze şi se modifică mărimea ferestrei de mai multe ori până la acoperirea întregului ecran. Numărul de cadre pe secundă afişat în terminal după oprirea programului trebuie să coincidă cu rata de refresh a monitorului şi să fie constant, indiferent de mărimea ferestrei.
A şi să nu uităm de alte două componente majore ale SO (OS, Sistem de Operare, Operating System). Browserul şi Flash care de asemenea nu pot fi incluse în Linux.
La ultimele versiuni de Windows ele sunt instalate automat (Explorer), şi am auzit că la ultima versiune de Explorer Flash este inclus.
Flash se instalează foarte uşor de pe site-ul Adobe. După alegerea SO şi a tipului de HW, pe 32 sau 64 biţi, se descarcă şi apoi se lansează prin dublu clic pe fişierul rpm. După introducerea parolei root, Flash nu are nevoie să descarce alte dependenţe. Deci rpm-ul odată salvat pe disc se poate muta pe un CD şi refolosi. În ultimii ani nu am întâlnit update-uri pentru Flash pe 64 biţi.
Firefox probabil încă se poate instala automat din Fedora prin programul cu interfaţă grafică sau linie de comandă. Pentru Chrome, se alege de pe site-ul google şi descarcă rpm-ul potrivit pentru 32 sau 64 biţi. Se alege opțiunea de salvare şi se lansează din home/user/Downoads. Se introduce parola după care Chrome îşi descarcă singur dependenţele şi se instalează.
O altă metodă este instalarea manuală a repozitoarelor şi instalarea prin linie de comandă.
Post a Comment
Friendly comments welcome
Note: Only a member of this blog may post a comment.