Întrebările referendumului.

Citesc știrile. Majoritatea pe un ton copilăresc, așa cum le place românilor, integrează câte o mică strâmbă. Lucruri nu foarte foarte grave dar mereu nelalocul lor. Toate împreună, după luni, ani și decenii sucesc mintea celor care le citesc.

A venit și Putin și a spus o jumătate de adevăr. Cu ce sunt rușii diferiți de europeni. Cu ce sunt românii diferiți de europeni.

Au sosit acum o mie de la poalele Himalaei, în mijlocul Europei, o misiune cât o țărișoară, cu scopul de a pune mai întâi mâna pe cele mai bogate rezerve de aur ale Eurasiei și apoi a se infiltra, diviza și pregăti cucerirea Europei, ceea ce s-a și materializat, după două războaie fratricide, prin influență separată, în UE. Rușii, românii, ce a fost la est de ei s-au despărțit încet încet cultural de vest iar misionarii iluziei infiltrați printre ei au influențat mereu trendurile locale mereu ciudate, mereu cu ceva lipsă la inventar.

Nu știu cum să mai spun altfel. Citiți cu mai multă atenție fiecare "știre" în parte și veți descoperi ce este nelalocul lui. Un exemplu:

"Întrebarea unu este la fel de mălăiață ca și autorul. Iar cea de –a doua, la fel de încruntată și de contorsionată ca și el. De ce este necinstită întrebarea a doua? Pentru că nu este o întrebare. Este o o frază cu patru picioare. Sau o capră cu patru picioare." [autorul articolului are aici un punct, întrebarea a doua este într-adevăr multiplă deși la fel de aiurea ca și prima].

https://www.cotidianul.ro/intrebarea-cel-putin-patrupeda-a-presedintelui/

Întrebările referendumului. La fel ca și știrile, naive, inutile și fără altă consecință decât angajarea românilor pe probleme false și pierderea timpului. O lună începând de astăzi, toți românii se vor gândi folosind timpul lor cel mai bun, ce să răspundă. Există însă un șir lung de întrebări care așteaptă răspuns în mintea cetățeanului democrat de ani de zile. Iohannis tocmai a adăugat câteva la ele.

„1 - Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?"

Infracțiunile de corupție sunt orice fel de infracțiuni (din Codul Penal căci acolo sunt infracțiunile) cu daune mai mari de 20.000 sau 200.000 de euro? Există o asemenea infracțiune în Codul Penal? Corupție? (în afară de corupere de minori).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Direc%C8%9Bia_Na%C8%9Bional%C4%83_Anticorup%C8%9Bie

"2 - Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Să aducem în față Articolul 115 (6) din Constituție: Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Este organizarea judiciară ca parte din justiție, o instituție fundamentală a statului?

Acest paragraf din Constituție este de exemplu (sunt multe altele) încălcat flagrant (în văzul tuturor dar neștiința multora) și de atâția ani prin înființarea DNA prin OUG.

"Instituțiile sunt un set de reguli formale sau reguli informale generatoare de ordine în raporturile sociale".

https://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Bie

Este Codul Penal o instituție fundamentală a statului? (PSD a trecut însă la modificarea lui prin lege după ce a amenințat îndelung România că o va face prin OUG. Va trece nu va trece această lege de sesizarea PNL, de semnătura Președintelui. Vom vedea).

Ultima parte a întrebării. Extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională. Dreptul cui? Implică asta modificarea Constituției? Care articol și paragraf? Va fi lăsată această modificare a Constituției la decizia CCR după referendum?

Articolul 146 litera i) [CCR] veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfășurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

Orodnanțele nu pot intra în vigoare decât după depunerea lor în Parlament. În acel moment ele devin proiecte de legi și pot fi atacate ca atare de Președinte, un număr de deputați, Avocatul Poporului, etc.. Nu-mi amintesc de nici o ordonanță de urgență să fi fost atacată vreodată pe această cale de vreun președinte.

Articolul 115 (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

Articolul 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

Și rămâne problema cea mai importantă. Binecunoscuta lege 341/2013. Acesta este al doilea referendum organizat după intrarea în vigoare a acestei legi. O lungă serie de legi neconstituționale, pe care nu le mai amintesc aici pentru a nu mări confuzia, culminând cu această lege a adus pas cu pas la această practică juridică greu de imaginat. Un referendum inclusiv unul pentru modificarea Constituției se poate organiza acum în România cu prezența a numai 30% din înscriși în listele electorale permanente, 25% voturi valide și atenție:12,5% aprobare!

Articolul 2 [din Constituție]
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

30% din electorat este un grup, nu? Poporul român cu drept de vot nu poate fi 30%, nu?

(După ce am scris postarea prima dată PSD venit cu un truc și a spus că în registrul electoral sunt mai mulți cetățeni înscriși decât pe listele electorale permanente. De ce când ar trebuie să fie aceiași. Ei știu mai bine fiindcă guvernează țara de 3 ani. Sau poate s-au pregătit pentru situația când cineva va spune asta în public). Așa că voi corecta. Pe o listă mai lungă sau mai scurtă e vorba tot de 30%).

De asemenea, legile referendumului, la fel ca toate care afectează "regimul instituțiilor fundamentale din România" nu pot fi modificate prin OUG. Legea 341/2013 care modifică acest cvorum la 30% este neconstituțională.

Legea 341/2013 trebuie abrogată de CCR ca fiind neconstituțională. În acest moment o pot face (ca lege promulgată), în baza Articolului 146 d) Avocatul Poporului dar și orice cetățean român, care poate da în judecată Statul și ridica o excepție de neconstituționalitate (în mod similar cum au făcut-o cei doi cu căsătoria lor falsă din Belgia).

Articolul 146 d) [CCR] hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;