Friday, May 13, 2022

May 13

8:27 Una din metodele lor preferate de dezinformare este aruncarea în spațiul virtual public de informații paralele și asemănătoare, care conțin fapte adevărate dar și eronate pe subiectul pe care îl vânează. Am scris acum două zile despre ipoteza originii indiene, budiste și războinice a secuilor. E posibil ca numele să vină de la clanul nord indian Sakia (numele lor în sanscrită, Shakya în engleză), același care l-a dat lumii pe Buddha, profetul, învățătorul sau Dumnezeul budiștilor. Se spune că Buddha a fost un prinț în acest clan oligarhic, care a trăit în jur de anul -500 dar a renunțat la statutul său, a călătorit, a studiat cu yogini, a cerșit și în final a învățat lumea pentru a se feri de suferință, încercând să reformeze vechea religie Hindu, într-un fel similar cu Iisus care peste 500 de ani a încercat să reformeze iudaismul.

Iată că apare o informație despre posibila origine a țiganilor, cam în același timp, cam din aceeași zonă din India.

Da, e adevărat, țiganii provin din India. Însă cine vrea să înțeleagă diferența dintre țigani și secui trebuie să înțeleagă puțin istoria, religia Indiei și mai ales sistemul de organizare pe caste a societății.

În India au existat de mii de ani, mai există, castele sociale. În număr de 4 ei sunt brahmanii, kșahtria, vaysia și sudra. În plus, mai există o categorie numită paria, daliți sau cei de ne-atins (untouchables), care practic erau considerați în afara societății. Originea castelor poate fi urmărită înapoi în timp până la invazia ariană (indo-europeană), noii veniți, originari din Nordul Mării negre, fiind la originea castelor superioare, brahmanii și kșatria. Cum pot să existe castele în zilele noastre, marcate de avansări tehnologice, putem doar să ne imaginăm. Însă mereu se poate citi în știri despre acte de violență, violuri, asupra castelor inferioare, în special daliții, care practic prin tradiție sunt considerați în afara societății. Conform religiei Hindu, singurul mod de a avansa dintr-o castă în alta este prin acumulare de karma, adică a ajuta pe alții, care poate duce la o re-încarnare după moarte într-o castă superioară.

De aici totul devine simplu. De pe o pagină fb, google ne aduce informația că în Purane, în mod special în Vishnu Purana, Sakia sunt menționați ca din casta kșatria. Un clan întreg, o singură castă. Ei însă nu sunt menționați în Vede, ceea ce ne ajută să datăm momentul apariției lor în India. Însă eu mă gândesc că ei nu erau de origine Indo-Europeană, ca majoritatea celor din castele superioare ci veniți din altă parte, poate din China sau chiar Australia.

În timpul expansiunii musulmane, a apărut în India un sultanat, numit Sultanatul Mameluc, urmat de alte sultanate, care au ajuns să ocupe mare parte din India timp de sute de ani. De atunci a început tradiția musulmană care s-a suprapus peste cea vedică în India.

În același timp au apărut și alte sultanate mameluce (cuvântul mameluc înseamnă sclav în arabă, ierarhia în aceste sultanate era formată din sclavi, din care unii erau chiar conducători, erau bogați și aveau la rândul lor sclavi) din care notăm pe cel din Egipt, care s-a sfârșit în jur de anul 1500, odată cu invazia otomană a Egiptului. Nu este scris nicăieri dar eu cred că sultanatele din India au avut legături comerciale cu cel din Egipt iar daliți din India au fost importați în Egipt. Aproximativ cu o sută de ani înaintea invaziei otomane a început migrația sclavilor de origine indiană din Egipt în Europa, fie prin comerț, fie prin scăpare, în haosul creat de invazia otomană, iar în majoritatea limbilor europene numele lor, adică gypsy, gitaines etc. arată originea egipteană, deși ei au aparență, limbă și obiceiuri indiene. În limba română vorbită în Moldova există cuvintele mameluc dar și faraon, cu referință la țigani. Denumirea de roma pare recentă și artificială, ca o metodă de subminare a numelui România.

1:49 Mircea Dinescu, cu tâlc despre eterna întoarcerea la origini. Mă miram eu.

No comments:

Post a Comment

Friendly comments welcome

Note: Only a member of this blog may post a comment.