Gay Marriages in Belgium

Conform site-ului oficial al MAE belgian Belgia oficiază căsătorii între străini (ne-belgieni) numai dacă îndeplinesc condițiile de căsătorie din țara de origine.

"Les conditions de fond du mariage sont régies, pour chacun des époux, par le droit de l'Etat dont il a la nationalité au moment de la célébration du mariage."

https://diplomatie.belgium.be/fr/Services/services_a_letranger/etat_civil/mariage

"For each future spouse, the basic conditions for the marriage are governed by the laws of the country of which he or she is a national at the time the marriage is contracted."

https://diplomatie.belgium.be/en/services/services_abroad/registry/marriage

Mai jos este un șir de emailuri dintr-o corespondență cu autoritățile belgiene prin care am întrebat dacă există un certificat de căsătorie gay încheiat vreodată în Belgia dintre un român și un american și am numit persoanele respective. Deși mi s-a confirmat primirea întrebării nu am primit nici un răspuns până azi de unde trag concluzia că această căsătorie este o invenție media. Scopul este declanșarea unui referendum în România pe legea frauduloasă 3/2000 completată de 341/2013 care prevăd organizarea de referendumuri inclusiv locale și cu pragul de aprobare la referendum de 12,5% posibil pentru cu totul alte scopuri decât integritatea familiei. Această lege 341 neconstituțională a fost votată în Parlament în 2013 motivată psihologic de frustrarea nereușitei referendumului din 2012 pentru a-l demite pe Băsescu cu un prag normal de 50% din electorat și semnată, în mod ironic chiar de el.


From: Klachten <Klachten@ibz.fgov.be>

Date: Fri, Oct 28, 2016 at 6:52 AM

Subject: RE: Gay marriages of foreign citizens in Belgium

To: George Ion <george.ion.email@gmail.com>

Dear Sir,

I hereby acknowledge the receipt of your complaint/question.

Your question is transmitted to the complaint coordinator of the Directorate-General for Institutions and Population.

Herself or the competent authority will keep you informed.

With kind regards,

Ruben Wilams

Service of complaint

Federal Public Service Home Affairs


Van: George Ion [mailto:george.ion.email@gmail.com]
Verzonden: vrijdag 28 oktober 2016 8:37
Aan: Klachten
Onderwerp: Fwd: Gay marriages of foreign citizens in Belgium

Dear Mr.President.

After writing to an unknown person at the contact address given by the page that explains about marriage conditions for foreign nationals in Belgium as linked in the first email included below i've been redirected to the federal authority by a Mr.Bjorn Stevens though he did only specify a mail not an email address.

This conversation also reminded me about the highly formal way of addressing persons and officials in Europe that was still in use when i left Romania in 1995. I apologize because i am used to the more informal American style.

Please read my request formulated in the first email and answer if possible.

Always respectfully,

George Ion


---------- Forwarded message ----------

From: klachten (MRBC-MBHG) <klachten@gob.brussels>

Date: Thu, Oct 27, 2016 at 10:19 PM

Subject: RE: Gay marriages of foreign citizens in Belgium

To: George Ion <george.ion.email@gmail.com>

Dear,

The Complaint Service of the Brussels Regional Public Service cannot help you. The marriage is in Belgium a Federal authority. You can always contact the responsible authority:

Federale Overheidsdienst Binnenlandse Zaken

Adres : Leuvenseweg 1 - 1000 Brussel

Tel: 02 500 21 11

Fax : 02 500 21 28

With kind regards,

Bjorn Stevens

Complaint service of the Brussels Regional Public Service


Van: George Ion [mailto:george.ion.email@gmail.com]
Verzonden: jeudi 27 octobre 2016 17:17
Aan: klachten (MRBC-MBHG)
Onderwerp: Gay marriages of foreign citizens in Belgium

My name is Gheorghe Ion and i am a concerned Romanian citizen who lives in the United States and have legal questions about international marriages officiated in Belgium. I don’t know if this email address i found on the below linked web page is the right place to write about my concerns so can you please be so kind and forward this email to the right department or place after your best judgement.

There is a great deal of controversy in Romania these days about a lawsuit filed by a an alleged gay couple that consists of an alleged American citizen and possibly a Romanian one who allegedly got married in Belgium more precisely Brussels in 2010.

The suit has been filed in a local teritorial court in Bucharest (the Court of Sectorul 5 București) against the Romanian State for not recognizing their marriage. According to an already well established judicial path that Court has forwarded a request of the couple's legal representative for an exception of constitutionality from the Romanian Constitutional Court (Curtea Constituțională a României) which if approved it implies the modification of the Civil Code towards allowing that marriage to be recognized by Romanian authorities and all the rights that come with including the permanent residence of the alleged American part of the couple.

So far the Romanian Constitutional Court has postponed a decision for the third time today October 27 2016 until November 29 2016.

Romanian press also talks about a legal initiative of the part of the Romanian Orthodox Church that may lead to a referendum for modification of the Romanian Constitution in order to eliminate that ambiguity of Art.48 replacing the syntagm spouse that at the time of the writing of the Constitution was obviously not intended for approving gay marriages with the syntagm man and woman, and they are saying they have already gathered over 3 million signatures for it.

What intrigues me after reading this official page of the Belgians Government is here is stated that the Belgian State officiates marriages between foreign citizens only if marriage conditions from their own countries of citizenship are fulfilled. 

http://www.belgium.be/en/family/becoming_a_belgian_citizen_by_marriage

This implies there could not have been a marriage officiated in Belgium for a gay couple of which one of the persons is a Romanian citizen because of this rule since gay marriages currently are not allowed by the Romanian Civil Code.

Also after a bit of research including searches in phone directories in the US and examining the appearance of the two members of the couple i also started to have my doubts regarding the citizenship of both alleged spouses who so far in all the Romanian press are refereed to as 44 years old Robert Claiborn Hamilton as being an American citizen and 44 years old Relu Adrian Coman as being a Romanian citizen.

First i would kindly ask you to confirm that a gay couple with one member being a citizen of a country that does not allow gay marriages can or cannot get married in Belgium and which law of the Belgium states it (Civil Code article or a particular law number and year).

Don’t know if in Belgium marriage certificates are of public records. If so i would kindly ask you to look for it and send me any references to that certificate so i can forward them to Romanian authorities and/or publish it on social media in my best attempt to help solving this crisis or you could take any equivalent action most convenient including sending it directly to the Romanian Government or publicize it in any media outlet of your convenience.

Gheorghe Ion
19355 SW 65th Ave #5
Tualatin OR 97062
United States of America

România, stat de drept sau asediat?

Pornind de la şocul declanşat de semnalarea în presă a dezbaterii în jurul şi care a culminat cu semnarea pe data de 14 decembrie 2013 a legii referendumului, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 decembrie (exact la aniversarea începutului revoluţiei de la Timişoara), am început să caut să mă conving că iadul legislativ românesc e de fapt un coşmar şi voi da cumva de capătul acestor fărădelegi şi ar trebui să contribui să îl opresc.

În ultimele săptâmâni deci am început să caut frenetic prin Constituţie şi legi, descoperind site-ul Camerei Deputaţilor, unde stau aşa de frumos înşirate pe ani Constituţiile, legile, hotărârile şi celelalte acte care au trecut de-a lungul anilor prin Parlament şi nu numai, ca mărgelele pe aţă. Ele sunt copiate şi pe multe alte site-uri din România.

http://www.cdep.ro/pls/dic/legis_acte_parlam
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

Dar cine să le acceseze dacă nu am ştiut de ele şi nu ne-a păsat?

În sfârşit. Deci căutând pe acel site am dat de capătul unui lanţ vicios legislativ care începe în... anul 1997.

Voi încerca mai jos să simplific, să refac acest drum sinuos şi să sintetizez informaţiile pe care astfel le-am "descoperit". Constat cu amărăciune că nimic din marile probleme legislative care macină România de azi nu sunt cunoscute pentru că publicul românesc s-a dat pe mâna presei şi joacă pe încrederea în politicienii care-i reprezintă.

Voi începe cu înrămarea a cuprinsului Constituţiei din site-ul Camerei Deputaţilor unde fiecare articol poate fi accesat prin clic.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339



Nu credeam că voi avea alte surprize la scrierea acestei postări de sinteză. Dar iată că m-am blocat din nou. Citind din nou articoul 73 de mai sus am văzut că există un tip de legi numit legi constiuţionale.

ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
etc.

Disperat, m-am dus să mă uit şi la alţii să văd dacă au aşa ceva. Lois constitutionelles. Nu sunt. Pun aici pentru referinţă în tot ce va urma şi link-ul la Consituţia din 1958, în vigoare în Franţa.

http://www.assemblee-nationale.fr/connaissance/constitution.asp

Este vorba de legi de revizuire a Constituției care urmează să fie aprobate prin referendum. Un exemplu este acest Proiect de lege care a murit anul trecut în Parlament. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=12163

(Dacă tot suntem aici pot să menţionez că nu văd în baza de date a proiectelor legislative din Parlament http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home?cam=2 în 2013 sau 2014 nici un alt proiect de lege pentru modificarea Constituţiei. Atunci despre ce vorbeşte Petre Roman sau cum l-o fi chemând în ultima sa intervenţie? http://www.cotidianul.ro/procesul-de-revizuire-a-constitutiei-este-in-cea-mai-mare-parte-incheiat-230304/)

Deci să continuăm discutarea Articolului 73 de mai sus. Legile organice sunt un tip special de legi care sunt prevăzute în Constituţie în Art.73 care prevede şi limitează aceste legi.

Dar pentru continuarea discuţiei trebuie să aducem aici alt articol

ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
etc.

Această lege de abilitare conform alineatului (2) are un termen limită (în jur de un an) după care expiră, ea fiind mereu reînnoită. Iată aici un exemplu de lege de abilitare 253/2009 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=10259 care a intrat în vigoare la 03.07.2009. Textul legii este aici http://www.cdep.ro/proiecte/2009/300/00/8/leg_pl308_09.pdf

Această lege era în vigoare la data emiterii ordonanţei OUG 103/2009 idp=10504 http://www.cdep.ro/proiecte/2009/400/90/9/oug499.pdf

Prin însuşi titlul acestei Ordonanţe, "pentru modificarea şi completarea legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului" ea este neconstituționala pentru că după Art.73 din Constituție (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; şi Art.115 (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Deci legea de abilitare a guvernului nu poate autoriza Guvernul să emită ordonanţe în zona legilor organice, iar legea de abilitare 253/2009, link-ată mai sus,normal, nu o prevede.

Acel referendum a fost anulat dar din alte motive reale sau nu http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_parliamentary_reform_referendum,_2009 (în România până şi lucrurile normale se fac altfel pentru a crea mereu confuzie şi a nu da şansa de a înţelege ce se întâmplă).

Dacă urmărim procesul legislativ http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect? care a intrat în Parlament ca proiect de respingere a Ordonanţei 103/2009 la 14-10-2009, probabil pentru a se încerca blocarea acelui referendum neconstituțional vededm că a ieşit peste aproape 3 ani la 12.04.2012 ca Legea 62/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului în această formă http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf, care este o formă minimalistă a OUG-ului iniţial, din care nu se regăsesc decât aspectele referitoare la modificarea legii 3/2000.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22286
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=3&an=2000

Însă partea cea mai interesantă din acest proces legislativ de aprobare/respingere a OUG 103/2009 este existenţa cuvântului organic ca şi caracter al legii pe site. Or aceasta, din nou, confirmă neconstituţionalitatea acestui tip de OUG conform Art.115 (1) citat mai sus.

Primul punct din Articolul 1 din 62/2012 nu face decât să confirme Art.10 din Legea 3/2000.

Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Acest articol nu este necesar deoarece se se suprapune peste alineatul (3) din Art.95 din Constituţie. Referendumul presupune o majoritate prezentă şi o majoritate de voturi pentru.

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Celelalte două puncte din Legea 62/2012 modifică alte aspecte constituţionale, care la rândul lor au fost modificate neconstituţional de legea 3/2000.

Deci hai să aducem acum spre discuţie chiar legea 3/2000, care poate fi accesată prin link-urile de mai sus. Pentru asta cităm articolele 2, 5 şi 10.

Art. 2. - (1) Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.
(2) În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.
(3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Art. 5. - (1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Aceste două articole nu pot fi corecte nici din punct de vedere logic, căci este vorba de un singur referendum, după cum spune titlul, la singular. Dacă ar fi fost vorba de mai multe tipuri de referendumuri, legea ar fi trebuit să se cheme Lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor. Dar, deşi legea se cheamă legea referendumului, în ea sunt pitite vreo 3 tipuri diferite de referendumuri, din care unul e neconstituţional iar la altul se dă un necesar de voturi diferit ca la al treilea.

Prin denumirea ei, LEGE nr.3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, această lege, conform Constituţiei, Art.73 (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; citat mai sus este o lege organică şi nu una constituțională. Dar ea are atribute constituționale, întrucât defineşte un nou tip de referendum şi anume cel local, care nu este prevăzut în Constituție. Caracterul naţional al referendumului este definit în Constituție în

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

În Articolul 95 citat mai sus care vorbeşte de demiterea preşedintelui caracterul referendumului este implicit naţional.

De asemeni şi inţiativa de modificare a Constituţiei din

ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Revizuirea Constiuţiei şi referendumul care poate să urmeze având caracter naţional.

Această lege a fost iniţiată ca proiect în 1997 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341 de un grup de 6 parlamentari

6 deputati+senatori, din care:
deputati - PDSR: Afrăsinei Viorica, Bara Radu Liviu, Gaspar Acsinte, Năstase Adrian
senatori - PDSR: Cozmâncă Octav, Predescu Ion

În mod paradoxal, referendumurile de care ştiu eu acum au fost organizate numai prin OUG (în mod neconstiuţional) şi niciodată prin Decret Prezidenţial, Parlamentul, conform Art.90 având numai rol consultativ în iniţierea procesului de referendum. Practic nu găsesc nici un referendum organizat din 90 până astăzi care să fi fost făcut la iniţiativa Preşedintelui, aşa cum prevede Constituţia.

Dar această lege mai are şi "meritul" separării (prin definerea de două ori) a majorităţii necesare în cazul referendumului.

Art. 5. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Aceste definiri, care nu au fost incluse în Constituţie sau prevăzute în aceasta ca fiind posibil de stabilit prin lege organică nu sunt necesare, deoarece fără nici o precizare referendumul înseamnă consultarea voinţei poporului, deci voturile a jumătate + 1 din alegători într-un sens sau în altul, sunt amândouă ambigue, neprecizând clar prezenţa sau numărul de voturi pentru. Prima definiţie seamănă mai mult cu o prezenţă de 50% dar nu spune care este necesarul de voturi pentru iar cea de a doua seamănă mai mult cu un necesar de 50% voturi pentru care automat implică şi prezenţă. Cele două articole discriminează între cele două tipuri de referendumuri dar mai mult decât atât deschide calea abuzurilor în următoarele legi de care sper să vorbesc mai jos.

Referendumul nu este decât de un singur dar poate fi iniţiat în mai multe moduri diferite. De către preşedinte, conform Art.90 şi de către Parlament sau 500,000 cetăţeni conform Art.95. sau 150.

ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Dar legea 3/2000 din care s-a citat mai sus prevede două moduri diferite de evaluare a rezultatelor referendumului.

Ea a fost aplicată deja la referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003

http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendumul_constitu%C8%9Bional_din_Rom%C3%A2nia,_2003

Interesant felul cum au fost date rezultatele, ca şi cum prezenţa obligatorie ar fi fost de 50% iar voturile pentru au necesitat o majoritate din acest 50%... Practic după un mic calcul împărţind cei care au votat da la total cei care au votat adică 8.915.022 la 17.842.103 rezultatul este... 0.499662063379, adică 49,966 %. Acest referendum, conform celor 2 articole din legea 3/2003 nu ar fi trecut dacă referendumul ar fi fost pentru demiterea preşedintelui... şi majoritatea calculată că în Articolul 10 (2). Cu foarte puţin... Exact cum s-a întâmplat la referendumul din 2011. Dar conform Articolulului 5, în la referendumul pentru revizuirea Constituţiei din 2003 ar fi trecut şi cu numai 25%.

Deci conform acestui precedent, legea s-a aplicat cu 50% necesar prezenţi din care 50% să fie de acord, adică 25% din numărul total de alegători să fie de acord, foarte aproape de noua lege 341 din 2013 de care voi vorbi mai jos. Dacă astăzi s-a ţine un referendum similar, ar trece cu practic 25% din voturile celor cu drept de vot exact ca în legea 341 din 2013.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendum_pentru_demiterea_pre%C8%99edintelui_Rom%C3%A2niei,_2012

Însă atenţie! În 2013 a apărut legea 341. După multe meandre şi o şedere aiurea pe la CCR (Doi din iniţiatorii legii 3/2000 care stă la baza 341/2013, ei listaţi mai sus, Gaspar Acsinte şi Ion Predescu au fost judecători la CCR până în 8 iunie 2013) a fost publicată în Monitorul Oficial, după cum am spus la început, la 16 decembrie 2013, dar conform ultimului articol, cu dată de aplicare peste un an.

Această lege prevede doar în cazul referendumului pe alte probleme decât pentru demiterea preşedintelui o prezenţă abisală de 30% cu un necesar de voturi pentru de 25%.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/F1097217781/pr159_13.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13300

Sesizarea de neconstituţionalitate şi trimiterea legii la CCR a fost făcută pe 4 iunie, legea a plecat de la CCR către preşedinte spre promulgare pe 6 iunie cu aviz favorabil iar cei doi judecători, Gaspar Acsinte şi Ion Predescu au plecat de la CCR pe 8 iunie.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/aspazia-cojocaru-ion-predescu-si-acsinte-gaspar-isi-incheie-azi-mandatele-la-ccr-645069.html

http://www.ccr.ro/fosti-judecatori

Interesant cazul Iuliei Moţoc care a demisionat ziua următoare după publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, la 16 decembrie 2013.

Deci ce stat de drept este acela unde doi din judecătorii de la Curtea Constituţională examinează legea 341/2013 care provine din cea pe care chiar ei au iniţiat-o în 1997 şi anume 3/2000 şi o accentuează prin scăderea prezenţei la 30% şi menţine majoritatea de voturi necesare pentru la 25%, o găsesc constituţională şi a doua zi îşi încheie mandatul de 9 ani la acea curte?

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341

În cazul referendumului pentru demiterea Preşedintelui, legea în vigoare (tot neconstituţională), care stabileşte majoritatea de voturi necesară pentru demiterea preşedintelului total diferit, la 50% este legea 62/2012 de care am vorbit mai sus, care pur şi simplu preia articolul 10 (2) din legea 3/2000.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10504

În ceea ce priveşte starea curentă de fapte, circulă în presă un zvon lansat de Ponta şi Antonescu despre un referendum despre revizuirea Constituţiei odată cu alegerile Parlamentare în mai "după OUG-ul" lui Boc.

Aceasta nu se poate din mai multe motive.

- Conform site-ului Camerei deputaţilor iniţiativa a fost încheiată definitiv prin respingere " încetarea procedurii legislative prin respingere definitiva de către Camera Deputatilor" la 21.05.2013 cu 259-49 voturi şi 18 abţineri.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12163

- Comasarea referendumului cu alegerile Europene nu poate avea loc după OUG 103/2009, aka Legea lui Boc din presă pentru că acea parte a ordonanţei care se referea la organizarea referendumului nu a fost preluată prin Legea 62/2012 link-ată de mai sus şi pentru că este neconstituţională, organizarea de referendum făcându-se numai prin lege organică iar guvernul României post-decembrie nu a fost abilitat niciodată să emită ordonanţe în zona legilor organice după cum am spus mai sus în acest post. Art. 73 şi 115 din Constituţie precum şi din alte motive.

- Iniţierea de referendum, conform Constituţiei, nu se poate face decât de Preşedinte Art.90, 1/4 din membrii parlamentului cu aprobarea a 2/3, Art.150 etc. după cum am spus mai sus în acest post, condiţii care nu sunt îndeplinite, legea constituţională nr.

O altă ordonanţă guvernamentală neconstituţională, prin faptul că reglementează alegerile, iar

ARTICOLUL 73 spune că
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;

spune că pentru aceasta este necesară o lege organică iar în acelaşi timp

ARTICOLUL 115 spune că
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

este http://www.cdep.ro/proiecte/2012/400/60/3/oug.pdf

cu a sa lege de retro-aprobare 46/2012 al cărui proces legislativ poate fi urmărit aici http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12979

ordonanţă care a creat parlamentul monstruos cu 407 de deputaţi.

Dacă defilaţi până la capăt pdf-ul de mai sus veţi vedea a cui este semătura.

În panoplia Camerei Deputaţilor mai există o lege a referendumului, 375/2003, cea promulgată chiar înainte de referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003. Ea nu modifică însă cu nimic legea 3/2000 discutată mai sus.

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/500/20/3/leg_pl523_03.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=4184

Pe acelaşi site în această pagină http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=23809&frame=0 se găseşte o listă lungă de modificări aduse legii 3/2000 până în prezent. În stânga, accesibile prin clic. Însă nici una nu modifică problemele discutate aici, adică existenţa a mai multe tipuri de referendumuri şi neconstiuţionalitatea ei prin conţinutul articolului 5.

Faimosul OUG 103/2009 "Legea lui Boc" invocată de Ponta în prima sa apariţie când a anunţat data referendumului pe care nu o cunoaşte fiindcă nu poate fi stabilită decât prin lege iar această lege nu a fost încă iniţiată în Parlament, este singurul act care încearcă să modifice acest articol, nu ştiu cum şi nici nu mă interesează fiindcă nu apare în legea 62/2012 de aprobare a OUG-ului 103/2009 deci modificarea nu mai există.

Părerea mea este că legea 3/2000 a fost de la început şi a rămăs neconstituţională, la fel ca şi referendumul care i-a urmat.

http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1

Chiar acum am citit undeva că se invocă crearea unui nou partid. Eu personal mă bucur însă că avem acum acces la datele referitoare la acţiunile politicienilor prin aceste site-uri şi putem să-i urmărim pentru a nu-şi mai face de cap.

Greutatea politicii nu trebuie să apese prea mult pe un partid sau altul sau pe o persoană sau alta.

Ordonanţe guvernamentale şi limitele lor

Voi pune aici link-ul la cuprinsul Constituţiei României pentru refereniţă pentru toate citatele care vor urma. http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339&idl=1 Orice articol se poate accesa prin clic.

Din Constituţia României,

ARTICOLUL 108
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.

(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.

(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României.

Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.

ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;



Aceste legi de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe se dau la expirarea celor vechi, dar din ce am văzut sunt toate la fel sau asemănătoare.

Legea Lege 127/2012 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=12776

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2012/pr258_12.pdf

Deci

OUG 103/2009 este nelegală şi neconstituțională. http://www.cdep.ro/proiecte/2009/400/90/9/oug499.pdf

OUG 46/2012 este nelegală şi neconstituțională. http://www.cdep.ro/proiecte/2012/400/60/3/oug.pdf

Două legi

Primele două legi înrămate imediat mai jos au ceva comun. Modifică legea 3/2000. Toate trei legile înrămate în această postare au în titlu cuvântul referendum şi sunt legi inutile care (re)definesc referendumul în România prin introducerea referendumului local, păstrarea referendumui "clasic" sau normal așa cum au fost toate până acum doar pentru demiterea președintelui, cu aprobarea a 50% din electorat și al altui tip, mai special, pentru toate celelalte inițiative posibile în  Constituție, care pot include și modificare Constituției, cu prezența de numai 30% și aprobarea a numai 25% din electorat.

Împreună, legile 3/2000 și 341/2013 crează posibilitatea dezmembrării României legal, prin referendum.

Legea 341/2013, care este neconstituționala dar promulgată şi pe care eu o numesc legea prăpastiei, modifică Articolul 5 Alineatul (2) din legea 3/2000 și spune că prezența minimă necesară la referendum începând din 16 decembrie 2014 este de 30% din alegători "(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente" şi adaugă Alineatul (3) "Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanent".

Adică numai 25% din cetățenii cu drept de vot trebuie să spună da pentru validarea unui referendum, la o prezență de numai 30%. Această lege intră în vigoare pe 16 decembrie 2014. Această lege a fost inițiată de un grup de deputați PSD în frunte cu Valeriu Zgonea. Această lege a avut două sesizări la CCR din care numai uneia, cea a lui Băsescu, pe niște probleme imaginare, i s-a dat răspuns bineînțeles negativ.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=13300

Legea 3/2000 definește referendumul local și două tipuri diferite de referendum din care unul separat pentru demiterea președintelui și a fost inițiată de un grup de parlamentari în frunte cu Adrian Năstase.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341

Legea 62/2012 confirmă Articolul 10 din Legea 3/2000  "Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale" și păstrează tipul de referendum pentru demiterea președintelui adică spune că demiterea președintelui prin referendum la iniţiativa Parlamentului se face cu votul a jumătate +1 din alegători.

Diferenţă de 25%. Nu există nici o altă lege care să reglementeze alte tipuri de referendum până în 16 decembrie 2014 în afară de Legea 3/2000. Începând de la acea dată, cele două legi vor coexista, existând două legi pentru două tipuri de referendumuri deoarece în Legea 341/2013 nu este un articol care să abroge Articolul Unic Alineatul (1) din Legea 62 din 2012.

Prezentul, şi după jurământ viitorul preşedinte, va putea chema românii la referendum şi obţine un rezultat dacă 30% din alegători se prezintă şi 25% spun da, dar parlamentul, conform unei posibile aplicări selective a Legii 62 din 2012 ar putea avea nevoie de 50% din alegători să spună da pentru demiterea președintelui!

Legea 341 din 16 decembrie 2013

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=341&an=2013

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13300

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/F1097217781/pr159_13.pdf



Legea 62/2012

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=109942&frame=0

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf



Legea 3/2000

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=23809&frame=0

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22286

Constituţionalitea Preşedintelui

[Reeditat, original scris la 15 decembrie 2013 09:38:00 PM]
[Completat la 20 decembrie 2013 cu acest link http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=13300 la legea pentru modificarea referendumului promultată pe 14 decembrie 2013 care este tema principală al acestei postări şi a acestui link care arată cum a fost publicată în Monitorul Oficial conform acestui site http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-341%20-2013-%28153615%29.html, luni, 16 decembrie 2013. Ultima parte a ultimului paragraf se referă la aspecte procedurale din Constiuţie, nu la problema de fond a legii, descrisă mai jos.]


(Am mai scris despre constituționalitatea existenţei unui Ministerul al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Nu poate exista un minister care să dezvolte ceva ce nu există, conform Constituției României. Existenţa acestui minister probează şi nesesizarea neconstituționalității lui de către o multitudine de factori şi entităţi politice din România atestă complicitatea tuturor. Constituţia României precizează clar formele administrativ teritoriale ale statului român în articolul 3 alineatul (3).
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0a3

ARTICOLUL 3
(1) Teritoriul României este inalienabil.

(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine)

Dar acum mă voi strădui să scriu despre constituționalitatea exercitării funcţiilor Președintelui în exerciţiu al României.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16209134-traian-basescu-promulgat-legea-privind-organizarea-referendumului.htm

Deci încă o dată...

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s3a77

ARTICOLUL 77
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a100

ARTICOLUL 100
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

Ok. Deci în Art.77 alineatul (1) se spune că "Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire" (de la parlament). Nu scrie "se poate face" cum ar fi trebuit, fiindcă preşedintele are două posibiltăţi după cum scrie în alineatul (2). Poate să o promulge, poate să o trimită în parlament spre examinare, o singură dată sau poate să sesizeze Curtea Constituțională de neconstituționalitatea ei (nu se precizează de câte ori pentru că e vorba de o sesizare la o instanţă judecătorească, care conform unui principiu de drept, nu se poate face decât odată). Aici apare un alt loophole în Constituţie pentru că nu se precizează ce se face în cazul în care părerea Președintelui, care conform articolului 80 alineatul (2) "veghează la respectarea Constituției" intră în contradicţie cu cea a Curţii Constituționale şi a Parlamentului.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a80

Dar ştim, conform art. 147 alineatul (4) că De la data publicării, "deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor". Deci şi Preşedintele trebuie să se supună hotărârii Curţii Constituţionale, indiferent care ar fi aceasta.

În Art.77 alineatul (3) scrie "promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii" (de la CCR). Această ambiguitate (folosirea expresiei "se face") se poate rezolva prin referinţă la alineatul  (1) pentru a respecta principiul general al consecvenţei unui text. Nu poţi folosi o expresie într-un alineat (1) ("se face" cu sensul de "se poate face") şi aceeaşi expresie în alt alineat (3) din acelaşi articol  ("se face" în sensul de "trebuie făcută") cu sens opus. Deci interpretând alineatul (3) ca şi pe alineatul (1), ca o precizare a termenului în care se poate face această promulgare, nu şi ca o obligativitate, nu rezultă obligativitatea promulgării vreunei legi de către preşedinte.

Datorită ambiguităţii cu care a fost scris acest Articol din Constituția României, se poate interpreta că Preşedintele României poate să nu promulge deloc o lege.

(Ceea ce în practica legislaţiei americane se numește "loophole". Iar acest articol are două sau mai multe. Desigur, a folosi un loophole într-o lege (în acest caz chiar Constituția României, aprobată prin referendum)  presupune un anumit tip de moralitate, des întâlnită pe la avocaţi, dar dacă e să o faci pentru
binele ţării?)

În toată Constituția nu există precizări la posibilitatea altcuiva de a promulga o lege atâta timp cât preşedintele este în funcţiune. În schimb există precizări referitoare la "vacanţa" preşedintelui.

ARTICOLUL 97
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a97

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ARTICOLUL 98
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a98

(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

Mai mult decât atât, în Articolul 100 se prevede şi sancţiunea în cazul în care o decizie nu este publicată în Monitorul Oficial, deci nepromulgată

ARTICOLUL 100
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a100

Activitatea unui preşedinte în funcţiune, sau a oricărui alt şef al unei organizaţii oficiale a unei ţări în funcţiune (miniştri, şefi de corp legislativ, etc.) nu poate fi dublată de altcineva. Asta ar echivala cu existenţa a două entităţi cu aceeaşi funcţie în stat.

Mai mult. În Art.77 (2) se precizează că o lege poate fi trimisă spre reexaminare Parlamentului o singură dată. Nu scrie însă de câte ori poate fi trimisă Curţii Constituționale spre verificarea constituționalității. Şi aici pot să precizez că o lege poate fi neconstituțională după mai multe criterii, deci se poate ca să fie trimisă înapoi Curţii Constituționale de mai mult decât o singură dată, dacă Preşedintele între timp descoperă alt tip de neconstituționalitate sau pur şi simplu dacă este convins de neconstituționalitatea ei.

Curtea Constituțională este un tip de instanţă special, care poate fi sesizată numai de anumite instituții ale ţării şi nu are nici un mecanism de apel. Deci nu ar fi fost absurdă retrimiterea legii înapoi la Curtea Constituțională atâta timp cât Preşedintele este convins de neconstituționalitate ei.

Dar el când a apărut în public, a spus că a vrut, prin sesizarea sa, doar să întârzie promulgarea legii pentru a nu se suprapune cu alegerile prezidenţiale de la anul.

Deşi la data când a trimis legea la Curtea Constituțională, Preşedintele a scris în sesizare În lipsa unei participări de cel puţin jumătate plus unul din corpul electoral, apreciem că noua variantă de reglementare a cvorumului de participare, aleasă de legiuitor, nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului" http://www.evz.ro/detalii/stiri/traian-basescu-a-trimis-parlamentului-spre-reexaminare-legea-referendumului-presedintele-1047170.html

O mare ciudăţenie a acestui caz constituie tocmai faptul că cel care sesizează instanţa, în cazul nostru Preşedintele, este cel care, dacă această lege ar fi fost in vigoare la data ultimului referendum, ar fi fost demis! Deci Preşedintele dacă ar bloca această lege ar apar în ochii publicului ca şi cum ar încerca să blocheze o lege care i-ar fi înlesnit demiterea! (bine, legea este întârziată, va intra în vigoare doar la un an de la publicarea în Monitorul Oficial şi nu-l mai poate afecta).

Dar iată aici întreg textul al deciziei CCR, care cuprinde şi sesizarea

http://lege5.ro/Gratuit/gm4dmmjzgu/decizia-nr-471-2013-cu-privire-la-respingerea-obiectiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-3-2000-privind-organizarea-si-desfasurarea-referendumu

Orice instanţă, inclusiv Curtea Constituțională, poate să judece un caz numai o dată şi numai în limitele sesizării. Dacă sesizarea nu a fost bine făcută, ea nu poate să dea o decizie mai bună decât satisfacerea sesizării "deoarece contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate", precum şi prevederilor art. 2 alin. (1) şi (2) din aceasta".

Această lege, prin micșorarea prezenţei la 30% încalcă principiul de drept al majorităţii prin care un corp legislativ poate să-şi exercite prerogativele. În cazul referendumului, întreg poporul (cei cu drept de vot) devine corp legislativ, prin sistemul democraţiei directe. Dar pentru ca un corp legislativ să-şi exprime voinţa, este necesar votul (prezenţa) a cel puţin jumătate din membri. Dacă nu sunt prezenţi jumătate + 1 din membri, nu mai este corp legislativ unic pentru că cealaltă jumătate absentă, în teorie poate să voteze altfel, la fel de legitimat ca prima jumătate şi astfel. în mod perfect legal, se divizează părerile poporului român încălcându-se principiul indivizibilităţii. (În cazul nostru poporul român este divizat chiar în 3 şi ceva, fiindcă prezenţa necesară este de doar 30%!) Aceasta a fost scris în Constituție în Art.1 alineatul (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. şi (3) "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate." Ori prin admiterea de referendumuri la care nu se prezintă măcar jumătate din cei cu drept de vot, se încalcă Articolul 1 alineatul (1) şi (3) din Constituția României. Astfel ar fi trebuit să fie făcută sesizarea la Curtea Constituţională şi sunt curios cum ar fi negat ei aceasta.

Acestea sunt încălcări profunde de atribuţii constituţionale ale Preşedintelui, care nu a făcut cum trebuia sesizarea încălcând Articolul 80 din Constituție "(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate".

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a80

Comentarii la alt articol

Am citit (ba nu, am răsfoit) http://www.cotidianul.ro/pdl-gmbh-partid-platit-de-pocaiti-sponsorizat-de-reich-i-199364/. LOL pe unul din autori o cheamă Ceauşescu.

Şi hai să începem aici. Simbolismul este o componentă majoră a desfăşurării acestor acţiuni neîntâmplătoare, de mult şi laborios pregătite. De ex. Boc aminteşte de von Bock şi generalul iarnă. Numele lui Băsescu a fost analizat de mult pe forumuri în toate felurile. Adevărul e că numele intrigă şi sunt ceva mesaje şi aici. Dar lista e foarte lungă şi practic nici un personaj public din România nu pare scutit mai ales în acest moment de povara simbolismului numelui lui. Practic s-a ajuns foarte departe fiindcă s-a pornit de foarte mult timp. Nu ştiu cum sunt alte ţări, dar România pare o placă turnantă, cel puţin din punct de vedere mediatic. (Bine, câteodată stau şi mă întreb, gândindu-mă la inaccesibilul acum Poem Demagologic al lui Dan Amedeo Lăzărescu, dacă nu cumva, am fost lăsaţi, din nou, cu vrerea co-europenilor noştri din nou în gura lupului, că tot am fost noi obişnuiţi, din punct de vedere istoric, să stăm "în faţa tuturor răutăţilor" cel puţin temporar, până trec apocalipsele milenare. (Dar acu, la sfârşit, mie îmi pare că noi cel puţin vom rămâne pe bune în gura lupului care ne-a şi păstorit până aici. Vorba lui Păunescu, "Candles of the wedding in their paws the bears / Wolfs are blowing in (the) fire of the sheepfold". Stau chiar acum şi mă întreb dacă această poezie nu e de fapt o alegorie a intrării României în UE http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2012/11/impossible-wedding-by-adrian-paunescu.html).

Dar bănuiala cea mai tristă, conformă cu primele paragrafe, e că Ceauşescu însuşi, cel puţin cât a fost înţelegerea lui, el fiind crescut fiind de alţi comunişti, unii intelectuali, a băgat de bunăvoie România în această acţiune, fără voia majorităţii şi poate fără voia vreunui român.

Se prevalează de nu ştiu ce infracţiune de finanţare a partidelor. La noi a avut loc un referendum fără a se şti cvorumul nici în ziua de azi. Aia, nu ştiu cum să mai atrag atenţia, e mare, tată. Şi se merge în continuare pe necunoscută în această direcţie. (După ce l-au votat pe Liubanovici, acu stranierii nu mai contează? Am ajuns la acel punct critic când se aruncă şi acest număr afară din cvorum? Dar de fapt care e cvorumul, dacă iar se vorbeşte de referendum?) Şi se fac propuneri cruciale ca regionalizarea în comisii. Amestecate cu alte probleme, false. Apropo, sper că după cum ştiam eu că mai era democraţia, orice propunere care se face în comisii trece şi prin parlament, dacă e să ajungă la "referendum".

Băsescu a fost "ochit", împreună cu multe alte personaje, mult mai demult, din timpul lui Ceauşescu. Vezi cum a derulat ancheta după Rouen.

Creştinii evanghelici sau neoprotestanţii nu sunt altceva decât creştini care renunţă la serviciile preoţilor şi merg numai pe ce scrie în Biblie. (Bine şi aici poate să înceapă o discuţie lungă, căci sunt atâtea versiuni de Biblie). De aceea, ei o citesc şi recitesc mereu. Practic dacă începi o conversaţie cu unul din ei, la 2-3 replici vei primi şi versetul din Biblie.

Sunt şi ei de mai multe feluri. Penticostalii pe care îi ştiu eu în Portland cotizează 10% din venit la biserică şi au job-uri sau case de bătrâni. Leaderii se ocupă de păstorit. Deci este foarte mult loc de joly jockers, după cum s-a amintit în alt articol în Cotidianul pentru că cei de rând îşi văd de treaba lor iar biserica e cam centralizată şi nu i-ar observa. Care nu se pot strecura acolo decât cu voia leaderilor. Biserica penticostală din Portland are o disciplină şi o cunoaştere totală a membrilor. Ei se ţin departe de păcate vizibile public. Nu cred că ar găsi nimeni printre ei ceva să arate cu degetul.

În schimb, conform unui verset din apocalipsă, nu cred că s-ar da înapoi, chiar în mod oficial, să lase pe alţii să păcătuiască în timp ce ei se sfinţesc, împlinind şi ajutând poate puţin împlinirea unei profeţii sau porunci din acest verset . Astfel se poate croi o întreagă doctrină politică, chiar partide, etc. Sau chiar strategii şi alianţe. Sau polariza categorii într-o ţară. Sau duce ţări de râpă.

Dar ei de asemenea sunt obligaţi de Biblie să respecte legile ţărilor unde îşi trăiesc activitatea după acest verset. Bine, tradus într-un fel sau în altul.

Dar dacă nu există legi explicite care să oblige să denunţi dacă ştii de o încălcare a legii, aşa cum sunt în unele state din SUA, atunci nimeni nu-i poate împiedica să asiste pasiv (şi aici începe altă discuţie, pentru că ei astfel sunt extraşi din societatea în care trăiesc şi renunţă la o importantă funcţie socială a unui membru al unei naţiuni, cea de a pune umărul la ridicarea stării morale a acelei naţiuni) cum un număr de oameni, care poate merge până la o ţară, se duc dracului. Dar dacă într-o ţară nu poţi să supravieţuieşti decât pe corupţie, atunci ei cum se descurcă altfel decât încălcând legile. Iar cei ce sunt parlamentari, fac legi şi votează ştiind că vor fi încălcate. Dacă ei s-ar sfinţi în continuare aşa cum porunceşte versetul, atunci ar sărăci şi şi-ar pierde influenţa şi ar dispare pur şi simplu pe criterii economice.

Dar oare ar merge până acolo încât să construiască un soft, rulat pe un supercomputer, care să detecteze la o persoană care se declară creştin orice abatere de la Biblie, orice păcat şi să îl sancţioneze instant, spre deliciul unei întregi audienţe? (Bine, cu mult "cheating" adică programul poate ajusta pedepsele până la un punct când devin brainwashing ca totul să continue într-un ciclu) LOL îmi închipui ce ar face un asemenea soft dacă ar intra, total neobservat în baza de date a unei reţele sociale. Un lucru e sigur, ar putea demonstra superioritatea unora în faţa altora. Creştineşte vorbind.

Calomnia din Codul Penal

"afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară ori dispreţului public."

Ce controversă? Dacă eu denunţ o persoană sau un grup în public fiindcă nu am alte mijloace sau fiindcă "legea" îi ignoră şi ceea ce spun eu e adevărat (şi ca urmare organele se sesizează, începe un proces juridic în urma cărora ei sunt sancţionaţi penal) mă fac vinovat de calomnie?

Da, sunt două aspecte, prezumţia de nevinovăţie şi libertatea de exprimare. Dar prezumţia de nevinovăţie se aplică în justiţie iar în media care este o extensie a vieţii sociale se aplică dreptul la exprimare. Eu îmi exprim opinia despre cineva, şi e posibil să greşesc dar toţi oamenii sunt supuşi greşelii şi asta nu ne ia dreptul la exprimare.

Introducerea acestui tip de definiţie a calomniei în codul penal şi sancţionarea penală încalcă dreptul la exprimare din Constituţie, foarte simplu.