May 31

12:10 AM Credeți-mă, deși nu mai este nimeni sus, dimineața zgomotele din construcție și trântitul ușilor la mașini, pornirea unor mașini cu tobe modificate se fac numai în anumite momente, când mă gândesc intens la ceva. Acest tip de condiționare inversă a început să-și spună cuvântul: Mi-e lehamite să mai scriu sau să răspund "coincidențelor" din media.

În România s-a urmărit, încă de pe vremea comunismului dar mai ales după, asocierea cuvântului afacere cu chestii negative, prin munca perseverentă a presei. Pot vedea asta pentru că în SUA cel puțin se respectă o aparență la un anumit nivel, ceva cu care sunt obișnuit atât de mult încât o chestie ca asta îmi sare în ochi.

Dau aici exemplul. Nu poți să pui cuvântul afacere lângă "carduri clonate". Deși dacă mă gândesc bine, cuvântul afacere este folosit în franceză mai mult cu sens peiorativ, cuvânt care în franceză la rândul lui pare a proveni din italianul (sau mă rog latinul) pejore. În engleză cuvântul affair (de origine franceză, ca și în română) este folosit aproape exclusiv în sensul de legătură în afara căsătoriei. În româna scrisă însă nu l-am întâlnit demult sau poate niciodată în forma asta (fraudă).

Ar fi sunat chiar așa de rău titlul dacă spunea "fraudă" sau  "escrocherie"?

Cred că titlul e și o capcană, în SUA, tot așa, din perseveranța presei se încearcă crearea psihozei că românii clonează carduri.

Auto deprecierea cuvintelor poate fi o problemă de securitate națională.

Nu mult după ce m-am mutat aici a apărut o știre cu o "româncă" și doi copii minori care au instalat un skimmer la un bancomat la un magazin de conveniență apropiat. O știre de bun venit, mi-am spus atunci. Dar când am văzut poza, mi-a dat seama că de fapt era o țigancă de prin Ungaria sau Serbia.

Acest tip de jurnalism subversiv merge bine și cu alte "afaceri" ca de exemplu înstrăinarea obiectelor de patrimoniu pre-romane. Nu scoți din țară obiecte care să ateste prezența dacilor în zonă, înainte de maghiari, huni sau chiar romani, fiindcă ele constituie dovezi. Înstrăinarea și pierderea acestora nu se poate recompensa cu nici o sumă de bani și sunt probleme de securitate națională și ar trebui tratate ca atare.

La fel a fost și apartenența la spațiul Schengen începând din 2007. Toți politicienii români care au spus că nu suntem în spațiul Schengen timp de 2024-2007 ani sunt trădători (nu aveam nevoie de pașaport, dar s-au menținut controalele la frontiera cu Ungaria).

9:05 AM Auto deprecierea, ca metodă aluzivă de a-i deprecia pe alții. "A spune bârfe". Ceva nu sună bine, românește. Bârfa nu e o poveste să o spui. A bârfi înseamnă a vorbi de rău în absentia, de multe ori fără dovezi și implică un dialog. A spune bârfe te duce cu gândul la a denunța actul de a bârfi.

Întrebare. Cât de mult te poți auto deprecia înainte de a te autodesființa? Ce contează însă dacă ești doar un personaj reutilizabil și nu o persoană reală?

9:20 De ce UDMR dacă e Ținutul Secuiesc? Nu ar trebui UDSR? Sau poate chiar USR?

9:30 Contabilul singuratic. (Nu iese!).

Cele 7,7 milioane de angajați din România au un salariu brut total de 796 miliarde pe 2025 la un salariu mediu lunar estimat la 8620 lei. Ei însă plătesc aproximativ 65% din venit pe taxe, pe venit  10% = 79 miliarde, CASS 10% = 79 miliarde, CAS 25% = 199 miliarde, TVA 136 miliarde, un total de 494, mai mare cu 150 miliarde decât bugetul de venituri!

Da bine CAS 25% merge la Bugetul Asigurărilor Sociale, deci la Bugetul de Stat (cu 357 miliarde venituri prevăzute pe 2025) angajații contribuie cu "numai" 300 miliarde.

10:05 Chiar fără "credite de angajament", la Ministerul Transporturilor (pagina 17) avem un minim de 43 miliarde (cu un maxim de 150, "cu credite de angajament" = buget variabil, multianual, neconstituțional (bugetul se face anual)), adică 8.5 miliarde de euro. La un preț mediu de 20 milioane de euro pe km, am putea construi (sau plăti) în 2025 425 km de autostradă.

11:12 Când am găsit la MT, sub tab-ul "Strategia în Transporturi" o alegere în meniu numită "Proiecte" m-am bucurat mult însă bucuria nu a ținut decât până am apăsat pe acea alegere de meniu și am văzut. 2014?

11:25 Statul nefuncțional de la cap se împute. Încerc să caut sume și statistici, am vrut să văd dacă se corelează și cât TVA s-a încasat de la populație și cât de la firme. Dar nu știu ce are pagina asta, nu apar alegerile din meniuri întregi. Oare fiindcă am eu setat în Windows caractere mai mari? Ok mă duc pe calc celălalt unde nu am făcut nici o setare la Windows. Nu merge nici acolo.

Stânga jos. Proiect finanțat de Uniunea Europeană, copyright-ul se termină în 2017 (nu că ar conta la ceva, la fel ca anunțul stupid despre cookies pe orice site la care mergi prima dată, dar arată stadiul de neglijență al unui site) care poate încă ar merge, dacă te pricepi la ghicit.

2:42 TVA, un acronim exotic. De fapt și eu am fost cucerit când am auzit prima dată. Taxa pe Valoare Adăugată. Întrebare: Ce valoare adaugă comerciantul când desface containerul din China și pune gadget-ul pe raft? Da faptul că mergi totuși la un magazin și găsești marfa pe raft și nu trebuie să mergi într-un depozit.

La fel și în alte țări în Europa. VAT în UK. Vatever.

În SUA îi spune simplu. Taxa pe vânzare. Sales tax. Dar nu toate statele o au.

Mă gândeam (în timp ce simultan spălam rufe, vase și făceam mâncare) că mai este și alt mod de a calcula totalul plătit de populație pentru TVA. Din moment ce tot ce cumperi conține această taxă, iar lumea cheltuie, (am văzut ieri pe un site) 87.5% din tot ce câștigă, e simplu. 55% rămân bani în mână din 796 miliarde. La asta aplicăm 87.5%, TVA (cât mai e acum, 19%) și aflăm. 72 de miliarde.

June 6

1:00 AM Ăștia au trecut la treabă și acum se iau și de contabilul singuratic! Ce aspirații poți să ai dacă pui în portofel 119 de miliarde și te păcălești singur că ai pus 199? Păi ce altceva e Ministerul de Finanțe decât contabilitatea țării? Singura chestie e că sunt mincinoși.

Oamenii nu sunt niște cifre, ci niște vaci bune de muls de 65% din venit! În SUA impozitele și contribuțiile sunt fix la jumătate! Și ăștia bagă la apărare 13%, nu 5% cât ar vrea Nicușor! 3,2 trilioane la pensii și îngrijiri medicale seniori!

Ce e Legea Bugetului altceva decât cifre? 

(Și totuși, cum calculezi deficitul (o cifră), fără bilanț contabil sau fără o balanță venituri-cheltuieli centralizată (de) pe ministere?. Ceva ce tot românul ar vrea să vadă publicat undeva, poate chiar în Monitorul Oficial?)

Nu, o țară nu e un SRL, o țară e un sac fără fund care nu are nevoie de bilanț contabil ci doar de politicieni să dea din clanță și de câte ori vorbesc, țara mai pierde niște milioane. Și ei vorbesc, tot timpul. Și acum se bagă, să le ia apărarea, Mihai Radu. Un crop care arată mai mult ca un buzz_gore bulicios.

Și au trecut 5 zile de când din_escu nu a spus unde a știut de operațiunea Pânza de Păianjen cu o zi înainte!

6:12 Dacă Japonia deține 1.1 trilioane în obligațiuni, atunci cine deține restul de până la 36? Câte investiții directe și cât pământ și imobile au cumpărat japonezii de 50 de ani de când exportă Toyote în SUA (Și Honde și Nissane și Subaru și Mazde și Acure și Lex_US și Infinity și Mitsubishi și toată lista).

6:30 Căutam vârsta lui Andrei Dumitrescu, să-i găsesc asemănarea, și am dat peste altceva.

3:30 Friday market high. As i said, it is customary for the market to end high on Fridays and continue on Monday (on "news" from weekend). Today was on strong job reports, "Musk temporarily making up with Trump", other bunch of lies.

But there is something i need to share. For almost four hours, Tesla shares traded at 300.5 ± 1.5, that is less then 0.5% variation. How is that possible, in a free market, that is not controlled with AI driven, high speed, high frequency (thousands of times per second) trade algorithms? (should ban those, they are discriminatory against small ordinary traders who can't afford them).

Then it all went out of range of those capabilities, with the usual high volume trade (bottom chart) at the end (end beginning) of the session. But it was enough to drag the whole market up all day.

Another weird thing, the big selloff (red in the bottom chart) until i woke up yesterday after my morning sleep.

4:35 I wrote these days (last time this morning) about the enormity of taxes for Romanian employees, that together with the sales tax (TVA or VAT) amount to a burden of 65% of their income.

Today i saw this news, that came after i mentioned that in the US Social Security, Medicare and Medicaid amount to 2 trillion, quoting from memory. However, i was kinda wrong, the three combined amount to a staggering 3.2 trillion (1.6 trillions SS, 1 trillion Medicare and rest Medicaid), of which Medicaid is partly funded by states. After i wrote that, i see this news.

No amount or reviews of SS and Medicare income could possibly make a dent in that amount.

Which got me mad enough to do the same calculation for the US. Total wages of an US employee in one year amount to 63,795. Multiplied by the number of employees, 163.9 million, we get... 10.45 trillion.

The contribution for Social Security and Medicare on payroll slips combined is...

So roughly half of it comes from other sources... 

BTW just remembered something. If we divide the total amount paid to Medicare from budget (about one trillion, see table below) partly financed from that deficit, to the number of recipients (abut 68 million) and months in a year, we get an amount of over one thousand (a month) competitive to pay any private insurance, not just average, while with Medicare it is difficult to find a doctor because of bill slashing and have to go to an "advantage" plan for prescriptions...

This big fraud only could count for almost one trillion cause i don't believe Medicare pays more than 20% of that amount to cover bills... A bit more than the amount still paid by the recipients.

However they now unleashed the DOGE to scare the recipients. 

Din meandrele bugetului

Pensionarii speciali. Cei cu pensii foarte mari sunt de fapt foștii magistrați. Dacă înmulțim numărul lor cu pensia și 12 luni rezultă 1.7 miliarde lei. Derizoriul emoțional. De remarcat aici că ei chiar dacă nu se pensionează, sunt plătiți tot de la buget (cu același salariu), prin Ministerul Justiției, deci nu contează la deficit. Singurul efect dacă rămân e că va fi o aglomerație de magistrați în justiție.

Să fie aceste pensii și pensionarea devreme o formă de mită acordată de stat magistraților, unii care înțeleg bine toate aceste meandre?

În secțiunea Ministerului Muncii din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat semnată de domnul Ilie Bolojan în calitate de Președinte a Senatului (10 februarie 2025) și de domnul Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României (12 februarie) votată bineînțeles de Parlament și publicată în Monitorul Oficial, la pagina 33 avem o sumă propusă pe 2025 de 19.811.740 mii lei (aproape 20 miliarde lei) cu titlul 03 Pensii și Ajutoare Bătrânețe.

Adevăratele pensii speciale?

De asemenea la pagina 1 din aceeași anexă, avem o sumă de 36.643.610 mii lei (36,6 miliarde) cu titlul 51 Transferuri Între Unități ale Administrației Publice iar la pagina 13 avem suma de 60.111.942 mii lei (60 miliarde) sub titlul ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA.

Pe site-ul Ministerului Muncii există o pagină care explică cheltuielile de Asistență Socială (2024) cu un total de 36.459.397.167 lei (36 miliarde lei).

Aceste cheltuieli sunt folosite în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului.

Toate astea nu au nici o legătură cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale ("pensionarii sociali"), care este de asemenea administrat de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii, semnată și votată în aceleași condiții care are un Total Cheltuieli pe 2025 de 162 miliarde lei sub titlul (greșit de) Asistență Socială (ar fi trebuit Asigurări Sociale). Împreună cu Legea Bugetului de Stat, ea formează grupul de 2 legi denumite Legile Bugetului și care se votează la fiecare început de an.

Această sumă provine în mod exclusiv din contribuțiile pentru pensie ale salariaților de 25% din brut sau CAS pe care le estimez la 199 miliarde pe 2025 (și de asemenea intră în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului).

În România s-a păstrat prin aceste acronime confuzia din timpul regimului dinainte între CAS și CASS. CAS înseamnă Contribuția pentru Asigurări Sociale (pensiile) și este (acum la 35 de ani de atunci) de 25% din salariul brut iar CASS este Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate și este de 10% din salariul brut.

O altă contribuție obligatorie din salariul brut este impozitul pe venit de 10% iar toate 3 fac diferența între brut și net. Sumele ar trebui virate de angajator către ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală aflată în subordinea Ministerului Finanțelor și a Primului Ministru.

Dacă în cazul CAS angajatorul nu prea poate comite evaziune (adică neplată), fiindcă sumele se duc să alimenteze Bugetul Asigurărilor Sociale de unde se plătesc pensiile în fiecare lună și ar ieși scandal, în cazul celorlalte două, cine poate ști iar un exemplu recent îl avem în față, Dragoș Anastasiu. Această evaziune este o cauză a lipsei banilor din veniturile bugetare.

La fel cum angajatorii nu pot fenta CAS, o altă sursă majoră sigură a veniturilor bugetare este TVA. Am înțeles că toate casele de marcaj din România sunt conectate direct la ANAF.

Am pus mai sus un link la bugetul Ministerului Muncii și aș mai vrea să adaug ceva. Ministerul Muncii este cel mai bogat minister. El administrează două bugete. Unul e Bugetul Asigurărilor Sociale, prin Casa Pensiilor, de 162 miliarde, iar acolo nu se poate umbla, deși apare o discrepanță de aproape 30 miliarde în plus la venitul din contribuțiile salariaților.

Al doilea este felia lui din Bugetul de Stat, de 96 miliarde, din care se pot justifica sigur numai 36.

Totalul este de 162 + 96 = 258 miliarde!

Din cele câteva încercări de dări de seamă, incomplete, la 4 ministere, am văzut că nu există un formular unitar gen balanță contabilă ce ar permite centralizarea acestor balanțe în vederea calculului cheltuielilor bugetare totale ceea ce mai departe nu permite calculul deficitului. Statul român nu are contabilitate!

Estimez că cel puțin 200 miliarde din total 522 (sau 499 conform aceleaiși Legi a Bugetului) dispar. În aceste condiții nu putem vorbi de deficit sau austeritate și în general în acest haos nu mai putem vorbi despre nimic.

Refuzul Președintelui

Președintele Iohannis nu-și îndeplinește atribuțiie constituționale și ne dă nouă teme pentru acasă. Prin această inițiativă Iohannis recunoaște lipsa de voință a lui, a CCR, de a stopa legile, ordonanțele neconstitutionale. Căci ambele tipuri de ordonanțe pe care el se gândește să le interzică prin referendum nu pot fi urgențe și ar putea fi sesizate de el și oprite de CCR pe acest motiv de neconstituționalitate. Indirect, Constituția îi dă lui Iohannis acest drept.

ARTICOLUL 77

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei...

Articolul 115

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Dar mai întâi. Să zicem că se face referendum și se interzic cele cerute de Iohannis. Cum se aplică? Apelând la rușinea guvernului de a nu mai emite asemenea ordonanțe?

Căci în lipsa înscrierii rezultatului referendumului în Constituție sau în vreo lege, nu creezi nici un instrument juridic de aplicare a lui. Dar chiar dacă Iohannis ar cere înscrierea în Constituție interzicerea celor două tipuri de ordonanțe. Va aplica CCR Constituția?

Apoi.

Articolul 115 alineatul 5 din Constituția României

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

Hai să stabilim firul procedurilor bazate pe acest articol. Deci guvernul emite ordonanța și o depune spre dezbatere în același timp cu publicarea în Monitorul Oficial.

Dacă cele două camere sunt în sesiune una din camere poate alege să nu se pronunțe timp de 30 zile iar apoi să o trimită la camera cealaltă, care nu se pronunță nici timp ea și ordonanța intră în vigoare pentru că Publicarea în Monitorul oficial are loc de obicei în doar câteva zile. Iohannis nu are nimic de semnat sau trimis la CCR. Dar poate sesiza CCR că guvernul tocmai a emis o ordonanță de urgență neconstituțională. Fiindcă tot în Constituție este scris că Președintele este garantul Constituției. Dacă CCR se grăbește, o poate bloca înainte de aplicare.

Dacă CCR ignoră neconstituționalitatea nu se poate face nimic. Chiar dacă s-ar vota prin referendum ca aceste două tipuri de ordonanțe să fie interzise și aceasta să fie înscris în Constituție.

Dacă cele două camere nu sunt în sesiune și se convoacă "doar pentru o ordonanță", ele teoretic pot sta în sesiune și discuta 30+30 de zile fără să se pronunțe? Ordonanța între timp apare în Monitorul Oficial și se aplică. Totuși Președintele, Avocatul Poporului și CCR o pot stopa.

Președintele nu-și îndeplinește atribuțiile constituționale și încă mai convoacă un referendum fără sens fiindcă nu întreabă dacă interzicerea celor două tipuri de ordonanțe să fie înscrisă în Constituție.

Iar în Constituție este deja scris că în cazul unui OUG trebuie să existe o urgență iar Președintele Iohannis ar putea să sesizeze CCR pe acest articol asupra orice OUG care nu este o urgență. Sunt zeci și sute de asemena ordonanțe în vigoare iar Președintele sau președinții nu au sesizat nici o ordonanță pe acest motiv.

De asemenea. Legea de abilitare pe 2018 include posibilitatea guvernului de a face rectificări bugetare prin ordonanță.

Rectificările bugetare sunt inutile. De obicei ministerele mari cu mult buget și impact asupra bugetului țării ca de exemplu Ministerul Transporturilor nici nu-și cheltuiesc banii. Motivele, sumele și locurile unde se operează rectificări sunt de obicei puerile și pur psihologice.

Am scris într-o postare acum două zile de ce este această lege anuală de abilitare este (a fost) neconstituțională prin includerea rectificărilor bugetare. Pentru că o ordonanță simplă nu se poate da pe un domeniu al legilor organice, și asta este scris în Constituție.

Bineînțeles că ar fi motiv de suspendare de către Parlament. Dacă nu ar fi vorba de ordonanțe emise de guvernul aceluiași Parlament. Avem aici cred un caz de încălcare și ne-aplicare circulară a Constituției cu complicitatea (blatul) Parlamentulului și a Președintelui. Cu premeditarea unei noi întârzieri prin acest referendum care abate atenția de la adevăratele probleme.

Dar și mai grav. Prin legea referendumului (au fost mai multe) 341/2013 s-a modificat prezența necesară la un referendum la 30% cu un număr de voturi valide de 25% din cei înscriși pe listele electorale. Asta înseamnă că un referendum, pe teme importante sau nu se poate aproba cu 12,5%.

Link-uri în legătură cu această postare:

Temele referendumului

Legea de abilitare 2018

Legea de abilitare 2019

"reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare" Asta poate fi cam orice nu?

Nerealizările din bugetul Ministerului Transporturilor se acumulează în credite de angajament.

Extras din Bugetul Ministerului Transporturilor

Legea 341/2013

Ordonanțele de urgență emise în 2018

1..99 | 100..114

Și legile emise de Parlament în aceeași perioadă. O OUG la 3 legi. Dar mai sunt și ordonanțele simple pentru care nu pot pune link aici. Cu alte cuvinte Guvernul României legiferează în loc să-și vadă de treabă ca de exemplu să execute bugetul Ministerului Transporturilor și să construiască autostrăzi, etc..

1..99 | 100..199 | 200..299 | 300..363

Deciziile CCR (De pe site-ul Camerei Deputaților)

Decizii emise de CCR în 2018

Decizii emise de CCR în 2019

Vi se par multe deciziile CCR?

Cu toate acestea numărul nu corespunde cu cele 8819 de cereri de excepții ridicate de instanțele judecătorești, (conform datelor de pe site-ul CCR) doar în 2009.

CCR este de departe instituția cea mai importantă din România. Un întreg Titlu V din Constituție îi este dedicat. Dacă nu puneam acest link nu aveam să știu niciodată că o sesizare se poate face și de un grup de deputați sau senatori sau chiar din oficiu. CCR deci poate modifica sau bloca orice lege, orice ordonanță chiar dacă nu o sesizează nimeni sau poate interveni la cererea judecătorilor în procese pe rol, dând așa numitele decizii de excepție de neconstituționalitate (au fost cu miile sau zecile de mii). Pentru cine vrea să afle mai mult despre deciziile CCR iată aici pagina lor de căutare. Se poate căuta de exemplu pe ani. 2009 a fost un an foarte interesant. Rezultatele sunt însă mai mult de 500.

Sau. Puneți în căsuța "părți" așa cum dă exemplu chiar pagina, Avocatul Poporului. (pentru a declanșa căutarea după introducerea a cel puțin un termen se apasă pe butonul de căutare). Sau doar cuvintele deputați sau oficiu. Adrian Coman. (Atenție, trebuie să defilați pagina căci rezultatele apar mai jos, sub formularul de căutare).

https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx

Iată link-uri la toate actele normative din baza de date a Camerei Deputaților. Se pot obține toate documentele din postare (în afară de cele de pe site-ul CCR) și multe altele pe toți anii.

1941 acte dinainte de 22 decembrie 1989

53 acte din perioada de 22-31 decembrie 1989

1424 acte din 1990

1121 acte din 1991

1506 acte din 1992

1490 acte din 1993

1896 acte din 1994

2146 acte din 1995

3012 acte din 1996

3165 acte din 1997

2659 acte din 1998

3112 acte din 1999

3803 acte din 2000

4871 acte din 2001

5360 acte din 2002

5589 acte din 2003

7344 acte din 2004

6794 acte din 2005

7492 acte din 2006

7142 acte din 2007

7787 acte din 2008

8786 acte din 2009

7212 acte din 2010

6734 acte din 2011

6465 acte din 2012

6304 acte din 2013

6099 acte din 2014

6489 acte din 2015

6821 acte din 2016

7075 acte din 2017

6676 acte din 2018

670 acte din 2019

(sursă: site-ul Camerei Deputaților, Repertoriul Legislativ)

Printre cele 1348 decrete semnate de Iohannis în 2018 sunt fără greș 116 pentru promulgarea ordonanțelor de urgență emise de guvern.

July 3rd

10:05 Am i time travelling or google is messing with me, again? But what do i want, it's free.

10:20 During most weekends and days before holidays market should always be up. As i said, the 7 magnificent, others, are so over evaluated they have become Ponzi schemes with their stocks having little value other than psychological re-sale value.

10:50 Deficitul a fost calculat greșit pe baza unor estimări exagerate incluse în Legea Bugetului de Stat (coloana Total cheltuieli în foaia de calcul). Sumele respective au link la paginile din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat. Motivul? Pentru a crește taxele și a lua împrumuturi de la anumite bănci. România plătește anual 40 miliarde dobânzi (coloana Just1, Ministerul Finanțelor = Acțiuni generale).

Suma de 831 miliarde este calculată probabil adunând estimările pentru Bugetul de Stat și încă alte câteva bugete însă pare greșită, depășind chiar totalul din Legea Plafoanelor.

Deficitul ca indicator economic (al unui stat) se calculează numai la Bugetul de Stat (prima pagină din Legea Bugetului de Stat) și se împarte la PIB pentru a se exprima procentual.

Însă Bugetul de Stat din prima pagină a legii de 499 de miliarde nu coincide cu sumele totale adunate din paginile ministerelor din anexa la aceeași lege, de 522  miliarde (foaia de calcul), o altă greșeală introdusă preventiv-intenționat pentru confuzie, în caz că cineva se va uita la aceste lucruri, iar acum foarte mulți oameni se uită la aceste lucruri.

Veniturile și cheltuielii bugetare reale folosite la calculul deficitului se iau din execuțiilor bugetare (bilanțurile contabile) ale ministerelor. Ministerele cu pondere mare în buget care au publicate aceste execuții, coloana Just1 din aceeași foaie de calcul, arată clar cheltuieli mult mai mici față de estimările din Legea Bugetului,  Doar din aceste diferențe la câteva ministere mari putem vedea că deficitul dispare.

La Ministerul Educației de exemplu avem cheltuieli reale proiectate la 20 miliarde anul acesta, iar în Legea Bugetului apar 64. La Muncii putem justifica doar 36 de miliarde din 96, etc.. (Coloana Just1 în foaia de calcul).

1:13 Pentru că așa a fost scris scenariul. Dacă e așa de nașpa, de ce a vrut Bolojan?

1:15 Aceasta este o amenințare perenă pe scena politicii noastre. Pensiile sunt plătite dintr-un buget separat, numit Bugetul Asigurărilor Sociale, aprobat printr-o lege separată, alimentat cu 25% contribuție pe fluturaș. Salariile cresc mereu deci și această contribuție crește. Anul acesta este vorba de 155 miliarde lei oficial, 199 miliarde lei real.

La numărul de declarații false de când e în funcție până acum Bolojan ar trebui arestat pentru fals în declarații. Apropo, parlamentarii erau mici copii când Ciolacu le-a dat date false despre execuția bugetară și au mărit deficitul prin lege în fiecare an?

June 4

Nu am cuvinte să-mi exprim indignarea față de această ieșire plină de minciuni crase. Dumnealor ne fac să ne simțim vinovați pentru că nu am ști aceste lucruri și se joacă cu cuvintele. Lumea știe că angajații susțin pensionarii. Am văzut de atâtea ori în presă încât m-am săturat. 8 pensionari la 10 angajați.

Problema e puțin complicată fiindcă vorbim de două bugete mari (mai sunt și altele). Bugetul de Stat și Bugetul Asigurărilor Sociale. Bugetul

Asigurărilor Sociale este alimentat de CAS 25% (Contribuția pentru Asigurări Sociale - pensiile) iar Bugetul de Stat din celelalte dări (CASS 10% (nume asemănător pentru puțină confuzie, Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate), impozitul pe venit (al salariaților, 10%, TVA, accize, impozit pe profit). Bugetul de Stat e împărțit pe ministere iar toți banii se distribuie la aceste ministere prin legea Bugetului de Stat (poate ați auzi discuții la începutul fiecărui an).

Ne întindem mai mult decât ne este plapuma, adică suma totală a Bugetului de Stat este mult mai mare ca și contribuțiile, iar diferența, sau deficitul, e finanțat de împrumuturi. Dar cine face asta altul decât Parlamentul prin Legea Bugetului?

Conform Legii Bugetului Asigurărilor Sociale, contribuțiile angajaților sunt 119 miliarde, iar suma totală este 154, cu o diferență de 35 miliarde, finanțată de la Bugetul de Stat.

Dar se verifică cifrele? Conform Institutului Național de Statistică salariul mediu pe 2025 este de 8620 lei lunar și venitul mediu brut anual al tuturor angajaților este de 769 miliarde lei și contribuția CAS de 25% pentru pensie însumează 199  miliarde lei!

Una din explicații ar fi că aproape jumătate din angajatori nu virează suma de 25% din fluturaș către buget, ANAF etc.. Oare e nevoie de servicii care împreună papă și ele niște zeci de miliarde, și nu pe salarii, pentru a afla lista cu cei care nu plătesc?

Să nu crești salariile mai mult decât productivitatea? Asta e treaba angajatorilor privați. Nu putem vorbi de productivitate (financiară) în cazul bugetarilor.

Numărul de 4 reguli par luate din postarea mea de ieri unde am spus că e dezastru la 4 Ministere mari, unde nu există nici o contabilitate pentru cheltuieli. Nu există un bilanț contabil al ministerelor finanțate de buget, unde sumele sune enorme.

Bugetul Asigurărilor sociale de 154 miliarde este administrat de Ministerul Muncii. Dar Ministerul Muncii mai are un buget propriu, repartizat de la Bugetul de Stat de 95 miliarde, cel mai mare cred din toate ministerele,  (acces mai rapid pe drive). Ce se întâmplă cu acești bani?

Ne-a ajutat cu ceva această ieșire la rampă a domnului Contabil Șef? Nu, a creat mai mult emoții negative și confuzii. Nu a vorbit ca un contabil, din cifre, ci ca un politician șmecher care ne urechește. (bully).

Da este inadmisibil că nu am știut toate astea. Deși se lamentează, domnul Contabil Șef nu le spune (sau confirmă măcar ce spun eu) nici măcar acum! Scriu de ani de zile că politicienii nu vorbesc niciodată despre aceste cifre încât m-am săturat!

Lipsa unei educații economice de bază? Tot ce am spus mai sus și în postările recente se pot preda într-o oră de dirigenție (the easy way). Dacă profesorii respectivi s-ar educa ei înșiși mai întâi. Însă probabil stau și se uită și nu le vine să creadă ce scriu eu aici. Sau poate se tem să înoate împotriva curentului. Să-și creeze singuri dureri de cap, degeaba.

Ar putea Guvernul, INS (Institutul Național de Statistică) sau vreun ONG să publice un pliant, să educe lumea. Însă nu o pot face fiindcă cifrele nu se verifică.

Eu nu voi uita niciodată aceste chestii pe care le-am învățat cu obidă (the hard way), una câte una, pe când făceam aplicații de salarii și balanțe contabile în primii ani 90. Uram confuzia între CAS și CASS. Și vreți să știți partea interesantă? Nimic nu s-a schimbat, poate doar procentele.

Soluția este foarte simplă. Publicarea listei cu toate firmele din România care nu plătesc prin virament contribuțiile de pe fluturași.

8:20 În timp ce-mi puneam de un ceai, mă gândeam. Credeți că Jean Luc, Ioan Luca al nostru s-ar fi chinuit degeaba să scrie pentru noi O scrisoare pierdută dacă nu era ceva real? Da ne-am distrat când am citit sau văzut piesa, pe vremea dinainte de 90 era o critică la adresa (vechiului) sistem dar s-a gândit cineva la cât de multe sunt implicațiile în realitate sau cât de veche e problema?

1:20 PM Caractonime. Avem un Sinner (păcătos), un Messi (mizerabil), avem un Știreanu, acum avem și un Politic LOL bun de scos în știri ca să ne scoată ochii în zilele când urâm cel mai mult pe această specie subumană.

1:22 După ce am arătat că aia au dat foc la niște vechituri de 70 de ani ca să justifice continuarea războiului, ăștia o cârpesc din mers ca să ne țină pe noi cu nervii în priză.