Gaura neagră CCC (Cîțu, Ciucă și Ciolacu)

Spuneam ieri că am "descoperit" scrisoarea ascunsă a lui Poe din finanțele românești. Era chiar în văzul tuturor, pe site-ul BNR.

Discret, dar nu secret. adică ceva despre care nu a vorbit nimeni din presă niciodată (cu niște excepții puțin vizibile).

O gaură de 38 miliarde euro pe 6 luni (estimăm 76 miliarde euro anual), sub formă de servicii financiare pentru împrumuturi pe termen scurt (scadență sub un an) (adică rate, dobânzi și comisioane la împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde euro) de 38 miliarde timp de 6 luni.

Suma de 76 miliarde euro, calculată în lei, este comparabilă (mai mare) decât tot bugetul de stat, partea de venituri de 357 miliarde lei. De unde se acoperă? Din noi împrumuturi și posibil din bani fraudați din buget.

Dacă ei au avut opțiunea de a împrumuta pe termen lung în loc de termen scurt nu avem de unde să știm. Titluri pe termen scurt?

Plus cele 14 miliarde euro sau diferența între soldul la 1 ianuarie și 30 iunie proiectată pe tot anul, cheltuieli în valută în mare parte nejustificate ale guvernului.

Da și mie mi-a fost greu să cred când am văzut prima dată. Dobânzi și rate de 38 miliarde euro pe 6 luni pentru împrumuturi pe termen scurt de 50 miliarde. Asta în timp ce pentru restul datoriei externe de 162 miliarde pe termen lung, se plătesc dobânzi și rate de 10 miliarde și ceva (euro) în aceeași perioadă de 6 luni.

Bine, o mare parte din serviciul financiar pentru împrumuturile pe termen scurt sunt scadențele, împrumuturile pe termen scurt prin definiție se reînnoiesc complet la maxim un an.

Am găsit aici o sumă privind dobânzile, cumulate pe termen lung și scurt, 20 miliarde lei la 4 luni sau 60 pe un an dar suma totală de 255 miliarde pe 4 luni sau 765 pe un an nu se potrivește fiindcă ar însemna cheltuieli mult peste bugetul de cheltuieli de 499 miliarde anual, calculat cu un deficit deja de 142 miliarde (7%).

Calculată în euro, suma este 12 miliarde, puțin mai mare decât plata serviciilor pe termen lung. Să fie diferența de 2 miliarde dobânzi pe termen scurt? Asta ar însemna că dobânzile pe termen scurt la 50 miliarde ar fi mai mici procentual decât cele pe termen lung?

Cheltuielile cu aceste împrumuturi, așa numitul (în balanța BNR) Serviciu al datoriei externe pe termen scurt, adică dobânzile și ratele, pot să fie parțial acoperite prin falsificarea cheltuielilor bugetare de care scriu de atâta timp, ministerele primind sume mult mai mici decât cele stabilite în buget, falsificarea având loc și prin misteriosul titlul 51 VI Transferări (de fonduri) între unități ale administrației prezent mai mult sau mai puțin la aproape fiecare minister mare.

Dar dacă ne uităm la graficul (prin grija lui Florin Rau) al creșterii datoriei externe, vedem că ea a s-a menținut constantă în timpul lui Dăncilă, apoi a crescut începând din timpul guvernului Orban 1 și a explodat în timpul lui Cîțu și a rotativei Ciucă-Ciolacu, care azi iese la înaintare întâmpinare pe alte teme.

Din graficul lui Florin Rau mai vedem că datoria externă pe termen lung a crescut între 2019 și prezent cu 80 miliarde euro sau aproximativ 13,3 miliarde pe an și s-a dublat iar din site-ul BNR vedem că în 2025 avem 12 miliarde dobânzi și 14 miliarde cheltuieli administrative ceea ce împreună formează aproximativ 135 miliarde lei, sau cea mai mare parte din deficitul programat de 142 miliarde lei.

De fapt, Ciolacu este consecvent, fiindcă el a fost cel care, după falimentarea României, a încercat să aducă acest cuplu la putere, autoexcluzându-se prin semnarea în fals a unui acord internațional ne-necesar (primul ministru nu poate semna acorduri internaționale).

May 30

12:05 AM Deci tocmai calculasem că românii alimentează, de pe statul de plată, 100 de miliarde din cele 3 sute care formează bugetul de venituri real.

Ei mai alimentează bugetul de câte ori cumpără ceva. Suma de pe orice chitanță fiscală care se numește TVA.

Ok deci am găsit aici și celebra lege a Bugetului de Stat, care include aceste sume pentru 2025. Voiam să văd mai mult cât e TVA și am aflat. 136 miliarde. Mergea foarte greu pe site-ul ANAF așa că l-am ridicat pe drive-ul meu, sper să nu se supere cineva de la ANAF, e cu scop educațional. Însă de pe drive nu pot să pun link direct la pagina 51, nu știu, nu mă lasă.

Astfel vedem că pentru anul ăsta ei au calculat veniturile la 357 (de la 300 anul trecut) și cheltuielile la 746 (de la 650) (cu credite de angajamente, ce-o fi aia). 57 miliarde mai mult venituri (cum am arătat, rețineri, TVA, că de impozit pe profit la firme, îi ducem dorul) și 100 de miliarde mai mult cheltuieli, deci crește deficitul cu 43 miliarde.

Știm până acum că pentru 2024 românii au alimentat de pe fluturașii lor Bugetul de Stat cu aproximativ 100 de miliarde lei (impozitul pe veni 10% și CASS 10%, 20% din venitul total brut pe toți angajații din România în 2024, de 500 miliarde) care sumă va crește în 2025 cam cu 10% sau indexarea salariilor.

TVA-ul care este plătit și de firme când cumpără materii prime bla bla dar și de populație și este estimat la 136 miliarde. A nu iată ce spune aici un doctor. Deci dvs. mai plătiți încă 25% din venit, adică un total de 136 miliarde, tot pentru búgetul de stat? da bine mai puțin fiindcă mai sunt și pensionarii care cumpără marfă de pe rafturi cu TVA-ul scris pe etichetă.

Restul de mai mult de o sută de miliarde până la 357 nu am nici cea mai mică idee de unde vine. Teoretic ar fi impozitul pe profit, dar timpul meu nu e infinit și nici nu vreau să vă plictisesc prea mult.

Diferența între venituri și cheltuieli este de... mereu chestia aia cu credite de angajament care mă înnebunește... venituri 357.353,0 milioane lei cheltuieli 746.350,4 milioane lei cu credite de angajament şi 499.582,9 lei fără credite de angajament. Deci deficitul minim este de  499-357, care din nefericire se alimentează din împrumuturi și se raportează (împarte adică) la PIB-ul de peste un trilion și nu la venituri sau cheltuieli buget cum ar fi normal (că ar ieși enorm). De maxim nu mai discutăm.

Dacă se poate o altă lege a bugetului pe 2025? Nu e nici o lege care să spună că legea bugetului trebuie dată o dată pe an, de fapt se fac în fiecare an rectificări. A  nu spune la  Constituție. Anual poate însemna pe tot anul dar nu neapărat o dată pe an. Dar atunci ce sunt rectificările?

Trebuie să remarc aici că ar fi corect dacă bugetul ar fi resetat de fiecare dată când avem un Președinte nou.

Mă rog, dacă vă place ciolan pe varză călită și nu șnițel vienez, mergeți dvs. în continuare pe bugetul vechi care însă e varză fără ciolan fiindcă ciolacul s-a terminat.

9:20 Boloș pare pesimist.

Mai sus am analizat (puțin) cele 3 mari surse de venituri ale Bugetului de Stat al României din care cea mai importantă pare TVA și urmează 20% din salariul brut al tuturor Românilor, și a treia, impozitul pe profit al firmelor (teoretic). Primele două sunt suportate de cetățeni Altă sumă de 25% din salariile tuturor românilor alimentează Bugetul Asigurărilor Sociale.

Cândva, acum vreun an am început să pun link-uri permanente (în dreapta sus a acestei pagini) la bugetele (de data asta, de cheltuieli) ale României separat pe fiecare din ultimii trei ani.

Încercați să accesați aceste link-uri și să deschideți fișierele pe fiecare minister mare în parte. Sumele sunt undeva în niște tabele în paginile fișierelor, cu prima sumă fiind totalul.

În toți acești ani apare o constantă. Sume exorbitante la unele ministere, care nu sunt explicate nicăieri unde se duc și am să dau iar exemplu Ministerul Transporturilor (150 miliarde, drive pagina 17), Muncii (95 miliarde, drive pagina 12), Dezvoltării, Sănătății (30 miliarde din care 2.8 salarii, drive pagina 9), etc.. E vorba de un total de aproximativ 300 miliarde anual, nejustificat.

E adevărat că în ultimul an s-a accelerat ritmul construcției de autostrăzi, dar asta înseamnă doar câteva miliarde (de euro) anual din totalul de 30 miliarde de euro de la Transporturi (un km de autostradă = 20 de milioane de euro, 100 km = 2 miliarde). Cu 30 miliarde de euro poți să plătești 1500 km de autostradă într-un singur an, probabil tot ce a mai rămas din necesarul României.

Adunate, totalurile de la începutul fiecărui fișier trebuie să dea suma enormă de 750 miliarde lei, sau jumătate din PIB (GDP) prevăzută ca și cheltuieli pentru anul acesta (mai sus).

(Se pare că serverul Ministerului Finanțelor e un PC vechi legat la internet printr-un modem din ăla vechi cu dial-up (după buget), altfel nu pot să-mi explic de ce fișierele respective se descarcă atât de greu).

10:26 Pentru prima dată, după multe luni de zile, văd în topul preferințelor românilor din știri altceva decât fotbal. E vorba despre emoțiile stârnite de o decizie CCR, al cărui moment a fost ales cu atenție), vechea metodă, de a a acoperi un scandal cu alt scandal.

Părerile ca de obicei sunt foarte împărțite, însă rațional vorbind, iată care e situația.

Nimeni nu-și imaginează probabil (în afară de copiii de la grădiniță) că declarațiile respective erau reale când nu erau certificate de vreo agenție de stat (sub povara unei penalități în caz de minciună).

Nu contează averea unuia când e vorba de funcții importante în stat, unde în România oricum sunt ocupate degeaba. Nu am auzit de asemenea chestii în SUA de exemplu. Contează, dacă de exemplu averea a crescut cu un miliard de euro sau mai mult, la unii miniștri (așa cum se întâmplă de fapt) la sfârșit de mandat, dar acest lucru nu a fost oprit niciodată de aceste declarații stupide.

10:50 But hey! It's free!

Bugetele României 2017-2018 în grafice

Multă lume nu știe ce e guvernarea. Guvernarea e administrarea (cheltuirea) bugetului. Iată aici toate datele importante cu sumele la ministere, numărul angajați, cheltuieli în afară de salarii, etc. Nu contează practic cine guvernează, tot ce contează e acest buget care a fost votat în Parlament la începutul anului prin două! legi ale bugetului pe anul în curs (primele două link-uri din această pagină de pe cdep.ro). Puteți vedea din graficele acestea că în acest buget sunt niște sume foarte mari de zeci de miliarde de lei care nu știm unde se duc (dispar).

(Pentru a deschide graficele faceți clic pe orice link apăsând roata mouse-ului și link-ul se va deschide separat (sus în browser)). Plimbați mouse-ul peste zonele colorate pentru a afla sumele.

Bugetul României 2018 - cheltuieli - versiunea minimă 177 miliarde fără sume realocate prefecturi

Bugetul României 2017 157 miliarde cheltuieli fără sume realocate prefecturi

Bugetul României 2018 cu credite de angajament, 256 miliarde

Bugetul României 2018 fără cheltuieli personal, 135 miliarde

Printre altele. Acest grafic de mai jos arată. Chelutieli în afară de salarii, 5 miliarde la Ministerul de Interne, 23 miliarde la Ministerul Agriculturii, 9 miliarde la Transporturi 5 miliarde la Sănătate și 5 la educație care nu știm unde se duc. (Banii pentru medicamente și materiale sanitare la sănătate sunt doar 184 milioane, iar pentru hrană 9 milioane).

Bugetul României 2018 cheltuieli personal (salarii bugetari) 42 miliarde

Graficul următor arată peste 500 de mii de angajați în învățământ și peste 300 de mii la Ministerul de Interne.

Număr personal conform bugetului de 42 de miliarde pe 2018 și unui salariu mediu de 2400 (2017) cu un total de 1,462,362 (bugetari)

Bugetul României pe 2018 cu link-uri la bugetele ministerelor.

O diagramă cu numărul de paturi de spital din diferite țări. România are 61 la 10 mii de locuitori. Asta înseamnă oficial 122.000 paturi de spital. În Bugetul Ministerului Sănătății la pagina 18 din acest fișier se arată cifra de 7.993 mii lei pentru hrană. Dacă împărțim această cifră la 365 de zile și la 122.000 paturi spital găsim cifra de 17 bani pe zi/pat spital. O situație similară o găsim la penitenciare. Și într-un caz și în altul dacă nu le aduce cineva hrană de acasă bolnavii/deținuții nu pot să supraviețuiască.

Am luat de pe un forum niște sume în legătură cu costul construirii autostrăzilor. În Polonia în 2012 un km de autostradă a costat în funcție de numărul de benzi și teren între 15 milioane și 30 de milioane de euro pe km, asta în lei ar fi cam 100 de milioane pentru 2 benzi pe sens pe teren combinat (șes și munți). Bugetul Ministerului Transporturilor pe 2018 în afară de salarii este de peste 9 miliarde de lei și ar ajunge pentru construcția a 90 de km de autostradă. Din nou nu știm unde se duc aceste 9 miliarde de lei.

Despre situația pensiilor de la Ministerul Muncii am mai scris pe larg aici.

O altă situație inexplicabilă este la Ministerul Agriculturii cu o sumă de 23 de miliarde (5 miliarde de euro) care se duc probabil pentru subvenționarea firmelor străine care dețin și lucrează cele mai mai mari suprafețe de terenuri din România.

Toate acestea în contextul unui deficit bugetar (diferență între venituri și cheltuieli) acoperit de împrumuturi de cca 36 miliarde de lei sau 10 miliarde de dolari. Pagina 32 Anexa 1 Legea 2/2018.

June 26

12:28 Am adăugat încă o coloană la diagrama bugetului și anume cheltuieli justificate. Până acum am identificat trei. Salariile bugetari la toate ministerele, 36 miliarde Asistență Socială provenind din bugetul Ministerului Muncii, 20 miliarde pensii speciale tot de la Ministerul Muncii pe care eu nu le consider justificate, așa că nu le adaug, aproximativ 13 miliarde buget CNAIR care provine de la Transporturi (estimat din cel de 12 și ceva anul trecut) și cam atât. Ele ar mai fi dar nu cred că vor modifica prea mult acea diagramă.

În rest, există probabil o listă imensă de proiecte și proiecțele alimentate de la buget pe care nu le știe nimeni.

12:48 Ok am găsit cred ce căutam demult. Execuție bugetară făcută ca la carte la Ministerul Educației, pe luni, cumulativ. Asta e tot, 5 miliarde și ceva pe 5 luni? Se adaugă și alea 3 de jos sau alea sunt "din" Asta ar însemna aproximativ 14 sau 20 pe tot anul? Dintr-un buget de 64 miliarde?

Da știu la Ministerul Educației nu se ajunge nici măcar să se cheltuiască cele 37 miliarde prevăzute în buget pentru salarii. Iar suma de 44 miliarde lipsă normal intră la calculului deficitului de 142 miliarde (pentru a se justifica noi împrumuturi pentru care plătim dobânzi, adică întreaga sumă de 86 miliarde anual la Ministerul de Finanțe - Acțiuni generale).

6:52 AM Nu am fost la fel de norocos la Ministerul Sănătății. O pagină perfect similară cu cea de la Educație, dar ce mi-a adus. Când am făcut clic pe primul link (ultimul în ordine cronologică), mi-a descărcat automat un fișier xls în folder-ul Downloads și cum nu am Excel a trebuit să-l încarc pe google drive pentru a beneficia de cititorul de xls de la google. Priviți și dvs..

Ce bine că am găsit o execuție bugetară făcută ca lumea la Educație fiindcă avem termen de comparație. Iată execuțiile bugetare de la Ministerul de Finanțe făcute pentru toate ministerele. Nu îmi pare ceva serios.

A și lista cu salariile pe luna martie. Dar de ce atâția consilieri și nici un contabil? A ok este unul, coordonator financiar, dar e plătit prost.

Cât despre concedii medicale. Am calculat odată (octombrie 2024) că se plătesc de către Ministerul Sănătății cam 5 miliarde anual pe concedii medicale, e mult când comparăm cu total salarii de 2.8 din minister, toți doctorii și alți angajați din toată țara. Cine e de vină că ei plătesc? Dar restul până la 28?

9:47 La Ministerul Agriculturii am găsit ceva din 2022. Bine nu știu dacă au vreo lege care spune că trebuie să aibă bilanțurile la zi publicate. Dar ar fi un semn de respect pentru plătitorii de taxe și impozite. Și dacă tot au început, de ce s-au oprit la 2022? Așa că nu știu ce să trec la sume justificate. Și de ce fiecare minister face așa, de capul lui?

10:03 Însă în Legea Bugetului pe 2023 găsim la Agriculturii o sumă de 25 miliarde, mai mult ca dublu față de bilanțul pe 2022. Deci estimăm o execuție de 12 miliarde pe anul acesta.

4:13 Legea Bugetului prevede pe prima pagină Cheltuieli Buget de Stat la 499 miliarde de lei, iar în Anexa 3 la aceeași lege sunt detaliate cheltuielile pe așa numiți "Ordonatori de Credit", din care 17 ministere. Am luat toate sumele de la toți ordonatorii de credit și le-am adunat în această foaie de calcul (și am pus link la prima pagină cu pagina din anexă de unde am luat sumele) iar suma rezultată este de 522 miliarde.

)În afară de asta, la majoritatea ministerelor sumele nu se justifică la nivel de jumătate).

Iată ei au venit și au tăiat sporurile salariilor tuturor bugetarilor și prin asta au făcut economie de 1 miliard și ceva din 93 total salarii bugetari (teoretic conform bugetului căci suma plătită în realitate este mult mai mică).

De mulți ani aceste sporuri erau ca parte din salarii, a fost un șiretlic szeretlek ca la o nevoie să poată fi tăiate fără a tăia practic salariile iar nevoia a venit. Din 1.3 milioane bugetari, cei peste 500 mii de profesori plătiți de la buget erau/sunt cei care puteau să înțeleagă cel mai bine am făcut eu în această foaie de calcul.

Da știu pare puțin complicat, asta e democrația, cei care aleg nu prea știu ce se întâmplă de fapt în contabilitatea statului (mațele fiarei, labirintul iadului).

5:55 L'État, c'est moi le budget!

Do you thing you as Americans are at bay from (huge) budget frauds? As i said, Trump should look for ninja in his own backyard at the hole in the Medicare budget.

Rectificări, moțiuni și alte minciuni

Nu frumusețea va salva lumea, ci contabilitatea. Poate și lingvistica. Există câteva cuvinte în limba română pe care le urăsc mai mult decât altelele. Unul din ele este moțiunea, care seamănă prea mult cu moț. Altul este bugetul, care ați ghicit, seamănă cu búget (sensul de buhăit, umflat, găunos), sau chiar bug, iar altul este chiar rectificarea, care seamănă prea mult cu rect. Trucul, de la început, a fost că doar prin rostirea acestor cuvinte, mintea ți-o ia în altă parte și nu te poți gândi la conceptele respective, au ca să spun așa o built-in barieră de potențial, ca semiconductoarele.

Scriu această postare pe blog pentru ca să nu mai repet la infinit aceleași lucruri de câte ori iese Iohannis, alții, cu câte o minciună. Apropo, minciunile spuse în public de oameni de stat, în funcții oficiale trebuie sancționate penal, pentru că transcrierile acestor discursuri reprezintă documente oficiale care falsifică sau contrazic legi.

Democrația originală a lui Iliescu a fost totuși implementată în România. De 30 de ani, în fiecare an pe la jumătatea anului se repetă două evenimente unice în istoria democrațiilor. Una este moțiunea de cenzură anuală. Din ce știu eu au trecut doar două din 30, iar una îmi amintesc că a fost a PSD-ului împotriva propriului guvern Dăncilă. În rest, aceste moțiuni sunt de fapt voturi de încredere (reinvestire) a acestor guverne, care suferă, mai mult decât în orice țară de care știu, de eroziune accelerată chiar din primele zile după începerea mandatelor. Normal, pentru că fac mârlănii care nu se mai fac nicăieri în lume.

Nedarea de seamă a sumelor enorme lipsă la contabilitate, cam jumătate din buget sau 200 miliarde de lei anual, din estimările mele. Promovarea constantă a fărădelegilor, în public, de către oficiali în funcții. Din ele, una exemplu recent este așa zisa lipsă a banilor pentru dublarea alocațiilor.

Nu-mi amintesc exact care a fost primul an, cred 2017 când am luat la bani "mărunți" Bugetul de Stat al României. Am luat datele din anexele legilor bugetelor și le-am pus în foi de calculator. Între timp, am aflat că sunt de fapt două bugete, unul de stat și unul al asigurărilor sociale iar aceste foi au devenit o tradiție (personală).

Aceste două bugete sunt formate din banii luați din salarii și de la firme. Impozitul pe venit, TVA, impozitul pe profit și accizele în mare finanțează Bugetul de Stat. Diferența, adică deficitul, este finanțat din împrumuturi de stat. Bugetul de Stat se repartizează pe așa zișii ordonatori de credite, din care unii sunt ministerele, alte instituții bugetare.

Bugetul Asigurărilor Sociale este format din contribuțiile CAS de pe statele de plată.

Bugetele sunt stabilite prin Programele de Guvernare ale fiecărui guvern și legiferate, de obicei în primele zile ale anului, prin două legi organice. Conform Constituției, lege organică înseamnă necesitatea a jumătate+1 din voturilor tuturor parlamentarilor, nu doar a celor prezenți într-o anume zi. Majoritatea doar a celor prezenți este folosită pentru legile așa zis ordinare, cele mai numeroase.

Legile organice nu pot fi modificate prin ordonanțe și în general pin nimic în afară de altă lege organică (Constituție).

Rectificările bugetare de la jumătatea anului sunt de obicei minore și pe probleme mai mult psihologice. Nu-mi amintesc exact, dar cred că nu greșesc prea mult dacă spun 1-2 miliarde. Rectificările se fac prin ordonanță, ceea ce este neconstituțional.

Tot pe la jumătatea anului apare de obicei în madia zvonul că nu mai sunt bani. Cunosc metoda asta. Taică-meu făcea așa ca să "frâneze" cheltuielile familiei. Pe la jumătatea intervalului dintre chenzine (erau doi salariați) apărea fenomenul că nu mai sunt bani, se ducea să împrumute, etc.. La un moment dat, apare cu o mașină, o Dacie, nu nouă, dar plătise pe ea (spunea el) 50 de mii. Nu mai sunt bani de pensii, e refrenul pe care-l aud mereu. Psihologie (parșivă), pentru ca oamenii să aibă la ce se gândi.

Nici un leu din cei aproape 400 de miliarde lei (exemplu din anul acesta) nu lipsesc din buget. Nici cei 11 miliarde și jumătate de la Transporturi de anul acesta, care ar ajunge pentru construirea a 400 de km de autostradă, la prețul mediu de 5 milioane euro pe km, sau 1000 km la șes, nici cei 12 miliarde și jumătate rezervați alocațiilor din totalul de vreo 41 de miliarde de la Ministerul Muncii.

Dacă împărțiți 12,5 miliarde la 12 luni și la 300 veți găsi exact suma de 3,6 milioane sau numărul de copii din România. Curios lucru, o sumă doar ceva mai mică a fost prevăzută și pentru anul trecut și anii dinainte. Iată pagina 32 din Bugetul Ministerului Muncii care arată aceste sume în josul paginii. Atenție, se încarcă greu (cel puțin mie aici în SUA, webmaster-ul de la site-ul Camerei Deputaților a ales să limiteze viteza).

La pensii, adică Asigurări Sociale, buget separat votat pe lege separată nu ies la socoteală mult mai multe miliarde, cu zecile. Toate acestea și mult mai multe date le găsiți detaliat în această postare.

Iată pagina 18 din Anexa la legea Bugetului Asigurărilor Sociale care arată suma totală prevăzută pentru 2020 de 84,831 miliarde lei. Dacă împărțim această sumă la 12 și la pensia medie declarată de 1.436 lei rezultă într-adevăr un număr de 5 milioane de pensionari. Dar acel număr este greșit, conform aceleiași Strategii de Guvernare inclusă în Legea Plafoanelor, în România sunt în jur de 3,5 milioane de pensionari (mai jos în pagină, în lege, de pe site-ul Camerei Deputaților, calitatea scanării este sub standard, am pus în schimb pagina din Wikipedia, care arată exact același lucru).

Dar asta nu e tot. La pagina 32 din Bugetul Ministerului Muncii (Bugetul de Stat, nu cel al Asigurărilor Sociale de mai sus, pensii) pe lângă alocații copii, de 12,5 miliarde mai există o sumă de 11 miliarde lei, care eu cred că este suma ce reprezintă misterioasele pensii speciale.

Deci ca să fie treaba imposibil de înțeles, Ministerul Muncii administrează două bugete, sau mai bine zis cel al Asigurărilor Sociale (pensiile) de 87 miliarde dar și o felie de 41 de miliarde din Bugetul de Stat, din care se plătesc alocațiile, 12,5 miliarde, descris mai sus, peste 10 miliarde ajutoare sociale și probabil pensiile speciale de 11 miliarde.

Iată, din Legea Plafoanelor, sumele care compun așa zisul Buget General Consolidat al României, ce include Bugetul de Stat și cel al Asigurărilor sociale.

Rezervele României, datorie, produs intern brut

Între 1983 și 1989 Nicolae Ceaușescu a vrut să plătească o diferență de 10 miliarde de dolari între plățile României sau ceea ce înțelegem noi prin datoria externă. Pentru asta a impus restricții la alimente și prin lipsa lor dar și prin prețurile destul de mari pentru salariile de atunci. Magazinele s-au golit și românii au trecut la foame și la resurse precum gospodăriile rudelor de la țară.

Faptul a avut următoarele beneficii. Românii au fost menținuți în limitele unei greutăți corporale normale. (E posibil ca sfetnicii lui Ceaușescu să fi știut de efectele negative ale alimentelor procesate industrial. Astăzi știm că principala cauză este nano-particulele de oxid de crom din rezervoare, țevi și diverse mașini care prelucrează alimentele).

Alt beneficiu a fost că a intrat în conștiința românilor ce înseamnă a avea datorie externă, care a fost făcută pentru tehnologizarea țării inclusiv crearea locurilor de muncă, și a locuințelor la oraș,  învățarea unor meserii precum și intuiția existenței unor mărimi financiare ca un miliard sau zece miliarde de dolari.

Printre efecte negative, umilirea, scăderea încrederii în conducerea țării și a românilor în ei înșiși.

Am sintetizat aici multe informații referitoare la acest subiect, la zi la data postării în legătură cu unele evenimente și informări din media.

"Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2019 au fost de 35.86 miliarde de euro"

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23062338...

https://www.google.com/search?q=price+of+gold+euro

în tone aur

https://www.google.com/search?q=35860%2F37.11

Deci conform BNR doar 10% din rezervele României sunt în aur aflat în străinătate.

Pe de altă parte datoria României

https://www.google.com/search?q=romania+debt

Un procent care mai trebuie înmulțit cu GDP adică PIB care trebuie aflat

https://www.google.com/search?q=romania+gdp

Deci datoria României este aproximativ

https://www.google.com/search?q=211.8*0.35

Din care 5.5 miliarde este plata dobânzii anuale și a scadențelor.

(Bugetul Ministerului de Finanțe este împărțit în două din care 26 miliarde lei este dobânzi și scadențe (Acțiuni Generale)).

https://drive.google.com/file/d/1kV-TLwN1sCYJ1dlq9j-EniuzxW4PgAar/view

https://www.google.com/search?q=euro+leu

Din declarațiile BNR către hotnews, cursurile aur/euro și euro/leu la data postării

https://www.google.com/search?q=26086646%2F4713

Recent Ministrul de Finanțe a angajat România într-un nou împrumut de 3 miliarde euro. Cred că are legătură cu măririle de salarii în special la Ministerul Educației. Bugetul acestui minister a crescut cu 42% sau 10 miliarde, la 33 miliarde lei (din care 5 miliarde lei sunt "Transferuri între Unități Administrative, care nu știu ce înseamnă")

https://www.google.com/search?q=Teodorovici+3+miliarde+2019

https://drive.google.com/open?id=12Ube8TBYCNiJ7Zwn8Gm-AyUUCQetrk8h

Constituția României, Articolul 138, Bugetul public naţional

"(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare."

(Și împrumutul poate fi socotit o sursă de finanțare, dar trebuia inclus în buget).

Cât despre câți bani trimit acasă românii care lucrează în străinătate ei sunt undeva în zona sub 4 miliarde euro.

https://www.google.com/search?q=bani+trimi%C8%99i+de+rom%C3%A2nii+din+str%C4%83in%C4%83tate

Iar bugetul României pe 2019 a crescut, la unele ministere mari (peste 1 miliard, exemplu Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției (ce convenție?)) cu până 111%. Este greu de calculat din cauza creditelor de angajamente dar este undeva în zona 200 miliarde lei sau 1200 tone de aur.

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției Privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, 4,8 miliarde lei (cât jumătate din Ministerul Transporturilor). (Numai monitorizarea costă cât aproape bugetul Ministerului Dezvoltării?)

https://drive.google.com/file/d/12gxkhwmel8QEmAWMWzNlAbqw4r43Sm_g/view

https://www.google.com/search?q=Consiliul+de+Monitorizare+a+Implement%C4%83rii+Conven%C8%9Biei

Alte date au fost luate din această postare care folosește Anexa 3 la Legea Bugetului pe 2019.

https://georgesblogforfriends.blogspot.com/2019/02/buget-2019-proiect.html

Din meandrele bugetului

Pensionarii speciali. Cei cu pensii foarte mari sunt de fapt foștii magistrați. Dacă înmulțim numărul lor cu pensia și 12 luni rezultă 1.7 miliarde lei. Derizoriul emoțional. De remarcat aici că ei chiar dacă nu se pensionează, sunt plătiți tot de la buget (cu același salariu), prin Ministerul Justiției, deci nu contează la deficit. Singurul efect dacă rămân e că va fi o aglomerație de magistrați în justiție.

Să fie aceste pensii și pensionarea devreme o formă de mită acordată de stat magistraților, unii care înțeleg bine toate aceste meandre?

În secțiunea Ministerului Muncii din Anexa 3 la Legea Bugetului de Stat semnată de domnul Ilie Bolojan în calitate de Președinte a Senatului (10 februarie 2025) și de domnul Klaus Iohannis în calitate de Președinte al României (12 februarie) votată bineînțeles de Parlament și publicată în Monitorul Oficial, la pagina 33 avem o sumă propusă pe 2025 de 19.811.740 mii lei (aproape 20 miliarde lei) cu titlul 03 Pensii și Ajutoare Bătrânețe.

Adevăratele pensii speciale?

De asemenea la pagina 1 din aceeași anexă, avem o sumă de 36.643.610 mii lei (36,6 miliarde) cu titlul 51 Transferuri Între Unități ale Administrației Publice iar la pagina 13 avem suma de 60.111.942 mii lei (60 miliarde) sub titlul ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA.

Pe site-ul Ministerului Muncii există o pagină care explică cheltuielile de Asistență Socială (2024) cu un total de 36.459.397.167 lei (36 miliarde lei).

Aceste cheltuieli sunt folosite în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului.

Toate astea nu au nici o legătură cu Legea Bugetului Asigurărilor Sociale ("pensionarii sociali"), care este de asemenea administrat de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii, semnată și votată în aceleași condiții care are un Total Cheltuieli pe 2025 de 162 miliarde lei sub titlul (greșit de) Asistență Socială (ar fi trebuit Asigurări Sociale). Împreună cu Legea Bugetului de Stat, ea formează grupul de 2 legi denumite Legile Bugetului și care se votează la fiecare început de an.

Această sumă provine în mod exclusiv din contribuțiile pentru pensie ale salariaților de 25% din brut sau CAS pe care le estimez la 199 miliarde pe 2025 (și de asemenea intră în calcularea totalului cheltuielilor bugetare și a deficitului).

În România s-a păstrat prin aceste acronime confuzia din timpul regimului dinainte între CAS și CASS. CAS înseamnă Contribuția pentru Asigurări Sociale (pensiile) și este (acum la 35 de ani de atunci) de 25% din salariul brut iar CASS este Contribuția pentru Asigurări Sociale de Sănătate și este de 10% din salariul brut.

O altă contribuție obligatorie din salariul brut este impozitul pe venit de 10% iar toate 3 fac diferența între brut și net. Sumele ar trebui virate de angajator către ANAF - Agenția Națională de Administrare Fiscală aflată în subordinea Ministerului Finanțelor și a Primului Ministru.

Dacă în cazul CAS angajatorul nu prea poate comite evaziune (adică neplată), fiindcă sumele se duc să alimenteze Bugetul Asigurărilor Sociale de unde se plătesc pensiile în fiecare lună și ar ieși scandal, în cazul celorlalte două, cine poate ști iar un exemplu recent îl avem în față, Dragoș Anastasiu. Această evaziune este o cauză a lipsei banilor din veniturile bugetare.

La fel cum angajatorii nu pot fenta CAS, o altă sursă majoră sigură a veniturilor bugetare este TVA. Am înțeles că toate casele de marcaj din România sunt conectate direct la ANAF.

Am pus mai sus un link la bugetul Ministerului Muncii și aș mai vrea să adaug ceva. Ministerul Muncii este cel mai bogat minister. El administrează două bugete. Unul e Bugetul Asigurărilor Sociale, prin Casa Pensiilor, de 162 miliarde, iar acolo nu se poate umbla, deși apare o discrepanță de aproape 30 miliarde în plus la venitul din contribuțiile salariaților.

Al doilea este felia lui din Bugetul de Stat, de 96 miliarde, din care se pot justifica sigur numai 36.

Totalul este de 162 + 96 = 258 miliarde!

Din cele câteva încercări de dări de seamă, incomplete, la 4 ministere, am văzut că nu există un formular unitar gen balanță contabilă ce ar permite centralizarea acestor balanțe în vederea calculului cheltuielilor bugetare totale ceea ce mai departe nu permite calculul deficitului. Statul român nu are contabilitate!

Estimez că cel puțin 200 miliarde din total 522 (sau 499 conform aceleaiși Legi a Bugetului) dispar. În aceste condiții nu putem vorbi de deficit sau austeritate și în general în acest haos nu mai putem vorbi despre nimic.

Fluturașul

Ce conține fluturașul de salariu. Diferența dintre salariul brut și net de aproximativ 46% o reprezintă:

10% Impozit pe venit (salariu)

25% CAS Contribuția pentru Asigurări Sociale - pensie

10% CASS Contribuția pentru Asigurări Sociale Sănătate

45% total

Impozitul pe venit plătit de persoane în România de 10% este printre cele mai mici din Europa.

Contribuția pentru pensie plătită de angajat de 25% este cea mai mare din lume. Mai sunt câteva țări cu sume mai mari (Spania, Portugalia, Norvegia) dar este plătită în majoritate de angajator.

La fel și pentru asigurări sănătate.

Conform datelor din media, în România sunt 7,7 milioane de angajați, cu un salariu mediu brut de 5429 lei.

Dacă înmulțim cele două numere și apoi cu 12 (numărul de luni dintr-un an), aflăm venitul total al angajaților (brut) pe un an din România. 501 miliarde lei. Dacă mai înmulțim cu 0.25, aflăm contribuția totală CAS de 125 miliarde lei. Acest calcul este diferit de suma din Legea Bugetului Asigurărilor Sociale, de 108 miliarde.

Suma plătită către pensionari, (care este egală cu total venituri buget), este de 135 miliarde. Diferența de 27 miliarde sunt subvenții (mai jos în aceeași pagină). În realitate, această subvenție este de numai 10 miliarde (135-125).

Dacă împărțim această sumă la 12 și la pensia medie din România, ar trebui să ne dea numărul de pensionari și suntem pe aproape, numărul oficial fiind de 5 milioane. Deci avem 7,7 milioane de angajați care susțin 5 milioane de pensionari, împreună cu o subvenție de stat de 10 miliarde.

Dar hai să ne uităm la structura populației din România pe vârste. Oare avem 5 milioane de pensionari?

Vârsta de pensionare oficial începe la 65 de ani la bărbați și 62 la femei, dar sunt și pensionați înainte, mai ales cei cu pensii de urmași.

Puteți să adunați coloanele de după 65, numărul de persoane pe grupe se poate citi pe axa din dreapta. 600 mii bărbați, 700 femei 65-69, 450 mii bărbați, 530 mii femei 70-74, 270 mii bărbați, 410 mii femei, 75-79, 170 mii bărbați, 300 mii femei 80-85, 140 mii bărbați, 300 mii femei, peste 85. 3870 mii, aproape 4 milioane, am calculat bine? Bine la femei vârsta de pensionare este de 62 de ani, mai adunăm 300 mii.

Probabil diferența de aproape un milion sunt pensii de urmași și de boală.

10% CASS. Suma enormă rezultată, de aproximativ 50 miliarde lei (10% din 501 mai sus), nu se vede nicăieri în sistemul de sănătate.

Bugetul (de cheltuieli) al Ministerului Sănătății este de 19 miliarde. Cheltuielile de personal (salariile) sunt 2,5 miliarde. Medicamentele și întreținerea sunt undeva mai jos în fișier, niște sume derizorii, de milioane. Unde sunt restul până la 19? Unde se duc restul până la 50 adunate din CASS? Hai să spunem că 10 sunt redistribuite la pensii. O gaură de aproximativ 45 miliarde.

Concedii medicale. 8,4 milioane de zile pe trimestru înseamnă puțin mai mult de o zi pe angajat pe trimestru, hai să zicem 5 zile pe an. Primele 5 zile sunt plătite de angajator, deci asta nu pune presiune pe Bugetul de Asigurări Sociale, deși sunt  unii care iau mai mult de 5 zile, în medie 2,5 zile peste 5 (și unii care iau mai puțin).

Plata pe o zi de concediu se calculează împărțin salariul brut mediu de 5429 la 20 zile lucrătoare pe lună, aprximativ 271 lei (54 euro, brut, jumătate bani în mână, mai mult în construcții unde sunt taxe mai mici).

Deci se plătesc din buget, probabil prin Ministerul Muncii pentru un total de: 7,7 (milioane angajați) înmulțit cu 2,5 (zile peste 5) și 271 (plata pe o zi, 54 euro), aproximativ 5,2 miliarde.

June 11

2:30 Am verificat din nou să nu greșesc. Partea alocată din Bugetul de Stat pentru Ministerul Muncii pare să fie 95 miliarde (pagina 12), sau cea mai mare din toate ministerele, a șaptea parte din tot Bugetul de Stat.

Urmează Educației și Cercetării cu 75 miliarde (aici avem salariile profesorilor, 37 miliarde, pagina 32), Transporturilor cu 50, Dezvoltării cu 30 etc..

Însă Ministerul Muncii nu administrează doar partea sa de la Bugetul de Stat. El mai are, prin Casa de Pensii, grijă și de totalitatea Bugetului de Asigurări Sociale, cu cheltuieli de 155 miliarde (pensiile), pe care tocmai l-am ridicat pe drive lângă bugetele ministerelor mari.

O spun de ani de zile. Nu e ușor să afli pe net bugetele ministerelor. Totdeauna vin cu cifre relative. Au crescut, au scăzut. Dar niciodată, niciodată nu vin cu cifre cinstite. Am eu o postare veche cu bugetele la toate ministerele din 2019. Atunci, mi-am promis că o să fac una similară în toți anii. Dar m-am luat cu alte chestii...

Deci avem la Ministerul Muncii pe de o parte 155 miliarde tot sistemul de pensii din România care mie îmi pare mai real (dacă împărțim 155 miliarde la pensia medie și 12 luni ne dă 4,7 milioane pensionari) și pe de altă parte 95 de miliarde din Bugetul De Stat. Cel mai bănos minister din România. 250 miliarde, un sfert din Bugetul de Stat.

Ce fac ei cu acei 95 de miliarde, nu o spune nimeni. Bănuiesc că aici se ascund mult amintitele pensii speciale. Oare să fie atât de mult? Nu, Ministerul Muncii nu plătește "salariile tuturor angajaților la stat", fiecare minister o face în parte din propriul buget, ca de exemplu 37 miliarde la Educație, pagina 32, link mai sus.

Salariile plătite de Ministerul Muncii pentru proprii angajați sunt trecute la "cheltuieli personal" și sunt în valoare de sub un miliard (629 milioane).

10:10 Have you ever try to migrate with your phone to a different provider and the only way was "to root" your device? Do you know what it means?

In Android (Linux) root access is the same as administrator access in Windows. It gives you privileges to do anything including getting rid of restrictions (using some app that needs and gets "root access") imposed by the provider who invested in your device.

Which means Android runs in user (non-administrative) mode by default. More than that, most of the times is locked in user mode. Though you (partly) own the device, you are never supposed to use administrative privileges unless you decided to hack it.

Of course a phone is not a computer from many standpoints of view, you don't need administrative privileges, it maintains self, nothing is left to the owner but technically it is nothing but a Linux powered (and powerful) computer which runs an app to allow you to make phone calls and many others to allow you to do other things.

One of the reasons they don't give you root access is most users will mess with them so badly that in a short time the "phone" would be useless.

Now we are ready to read this phrase.

I wanted to continue yesterday exactly on this subject but forgot when MSN (what else, Microsoft Network) that is on my list of sites to open (simultaneously) every time i want to read the news today pushed me a commercial with best antivirus software.

Why would i need antivirus software? Because Windows was built sloppy, with none of the security features present on Linux from its design. It was and is a flimsy, quick and dirty operating system "for the masses" working in administrative mode by default and because of that it has been patched and patched so many times it became the bloatware we look at today and we have to have on it an antivirus software, otherwise...

Problem is of course, how much time Seattle Wa Shinto based Microsoft made Windows "powered" computer owners have spent over years, put together on the whole planet, to fix their computers (for this reason and so many others, like i spent two more hours last night trying unsuccessfully to fix the jittering problem on Windows Media Player) and how much this has this contributed to global warming and fulfilling Buddha's sermon of the seven suns?

Have you ever had to run an antivirus on Android? No and one of the reasons is the vendors won't be able to sell them if you did.

1:17 It's been a busy day on my blogs but it's about to get busier. This phrases quoted a couple of days ago opened my eyes.

I said a few days ago that Japan had its own untouchables. Also about the connection at least at one time between Ancient Egypt (and Mesopotamia) and Eastern Asia, on the silk road.

It is said that when the samurai caste was (about to be) abolished, most samurai took office jobs within the administration. It is logic to assume they continued the same type of jobs and endogamy (not mixing with other castes and especially with the Burako).

So far from videos, images and other (visual) experiences i started to distinguish at least two different types of Japanese faces. One that i call the office face, that seem to be close to images from Ancient Egypt like that of Nefertiti with features almost close to Europeans and certainly to Chinese.

On the other hand, i see the monkey or snake type of face (Khufu), more prevalent in the teams around the apartment where i live. The kind i find a bit repulsive, even among sexy women.

8:05 PM Azi în timp ce mă plimbam (5 km, o oră și) mi-a venit o idee (cum) să fac un folder pe drive cu toate ministerele, numai prima pagină. Suficient pentru a se vedea cheltuielile prevăzute, cu angajament, ce-o mai fi și aia (fonduri multianuale), precum și cheltuieli personal (salarii). Deși părea mult mai greu la început, nu mi-a luat mai mult de o oră două.

Deocamdată sunt sortate în mod alfabetic, urmează să adaug miliardele în fața numelui fiecărui fișier pentru a le putea sorta și pe mărime. În toată perioada cât am lucrat tipa de sus, care plecase înainte de 1 iunie, a fost aici și m-a frământat. Se pare că nu a predat încă apartamentul.

9:30 Ok am reușit să le sortez în ordinea (inversă) a mărimii bugetului. Primele două cifre sunt miliarde. Sper să nu fi greșit când am transferat numerele.

Observații. Primele 11 sunt de ordinul miliardelor, iar ultimele sunt insignifiante ca mărime. E greu de înțeles de ce pui într-o singură oală bugete de zeci de miliarde cu bugete de zeci de milioane. Ca să faci totul mai greu de urmărit?

Toate ministerele au undeva la început cheltuielile de personal, care sunt salariile. Un exemplu. La Educație avem 37 miliarde salarii (care ar ajunge la 345 mii angajați, majoritatea cadre didactice) iar restul până la 64?

Ce mi-a sărit în ochi. ICCJ are un buget de 3 miliarde și jumătate, iar neobosita CCR are 50 milioane. Ministerul Finanțelor are două bugete, Acțiuni Generale e dobânzile, 86 miliarde, aici am ajuns. În rest, mirați-vă și dvs.

10:20 Da. Să ne spună cum au calculat deficitul. Trebuia să ia cheltuielile de pe 6 luni (mă rog, 5) sau 3 și să calculeze PIB-ul la 3 luni și să împartă. Dacă publică deficitul, trebuie să publice și cheltuielile iar dacă publică cheltuielile trebuie să spună și pe ce (proiecte).

1:15 PM (June 12) Voi adăuga aici câteva rânduri fiindcă sunt idei legate cu ce am postat mai sus.

Poate ați văzut că în toate capetele de fișier postate (două link-uri mai sus) există o coloană numită execuție preliminată 2024. Ce înseamnă asta.

Aceste fișiere sunt luate din celebra Anexa 3 la legea Bugetului pe 2025, proiect, singura formă care există pe site-uri (Camera Deputaților, Senat, Ministerul de Finanțe, ANAF, toate identice).

Legea și anexele sunt întocmite în noiembrie-decembrie 2024 și este votată în ianuarie-februarie 2025, în fiecare an data depinzând de mofturile lor.

Deci la data întocmirii "Bugetului" pe 2025 nu se cunosc execuțiile bugetare pe 2025. Mi se pare un pic ciudat, fiindcă, mă rog, nu se cunoaște PIB-ul, nu se cunoaște deficitul, nu prea știi cum să programezi deficitul următor (fiindcă deficitul, domnilor, este prevăzut în această lege care prevede cheltuielile).

Mai departe, se votează proiectul ca primarii parlamentarii, nu-mi amintesc să fi fost respins vreodată, studiez problema de cel puțin 6 ani, după care... Jubilation, nimic nu mai contează până anul următor.

Mai departe nu se obosește nimeni să transforme legea din proiect în lege-lege, cu acele cifre actualizate, ca nu cumva cineva alții decât ei să calculeze deficitul real. Ideea că trebuia să postez asta mi-a venit imediat ce am ieșit să mă oxigenez, mă gândeam în timp ce scriam mai sus dar pe drum m-am mai gândit și există și alte consecințe ale acestei "mici omisiuni".

După cum spuneam, deficit înseamnă împrumuturi. Falsificând deficitul, se justifică noi împrumuturi, cu care ați ghicit, se finanțează găuri brunete ca cea de la Ministerul Muncii, iar capătul celălalt al găurii de vierme se poate ghici unde se află. Iar nouă, ne mai pun biruri, ne mai vorbesc filosofie.

De unde să avem noi deficit 142 de miliarde? Contribuțiile cu 60% la buget ale angajaților, 45% pe statul de plată și până la 60% TVA și indirect accize și alte biruri, fac un total de 493 miliarde (venitul de 8910 înmulțit cu 7,7 milioane de angajați și 12 luni și 0,6).

La capătul celălalt al găurii de vierme se finanțează infrastructura (nu că s-au terminat demult construcțiile de autostrăzi în Ungaria), vaste programe sociale, ca de exemplu 32 mii euro la al treilea copil, și mai mult ca sigur niște buncăre pe sub Budapesta unde sunt reproduse în cel mai mic detaliu, după proiecte, încăperi oficiale și camere de televiziune din toate statele, unde armata lor de actori plătiți din banii noștri merge la program în fiecare zi și-și execută actele pe care noi le vedem la televizor după care se duc acasă sau își văd de ale lor. (Știristele care apar singure pe ecran pot să aibă foarte bine amenajată acasă o cameră cu tot decorul).

(Și ce Dracula fac ei cu 96 miliarde la Muncii?).

April 11

9:30 Deci au fost 4 pacienți cu aceeași boală (neprecizată) la care s-a efectuat aceeași procedură (de când prelevarea unor probe bioptice e chirurgie?) la care s-a făcut aceeași greșeală, (nu s-a precizat intervalul de timp), cu același rezultat?

Cred că e din categoria exemplelor de cum se crează știri cu un anumit impact emoțional și psihologic care bat în cu totul altă direcție.

Chiar mă gândeam ieri. Majoritatea formațiilor de muzică celebre au avut 4 membri.

Bjorn Ulvaeus, Anni-Frid Lyngstad, Agnetha Fältskog.

9:50 Ce spuneam. Când se avântă la rampă, EI întotdeauna vorbesc procente și diferențe, nu sume. Ce bani să ceară? Grindeanu încearcă să ne dea un fel de high de contact, acum, de sărbători, încercând să susțină că EI se luptă acum cu un monstru imaginar, Bugetul, încercând să-i smulgă mai mulți bani pentru noi bineînțeles.

Ministerul Transporturilor are prin lege un buget între 23 și 59 miliarde (cu credite de angajament) din care doar 70 milioane cheltuieli personal. 70% investiții ar fi 41 de miliarde. 3% cheltuieli personal cum spune halucinează Grindeanu ar fi 1.77 miliarde, în condițiile în care salariile sunt 70 milioane. Cred că Grindeanu a mâncat prea multe ciuperci în post sau postul a fost prea lung pentru el.

15% merg la CNAIR (Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură) și CFR (dar nu pe investiții, investițiile sunt de 40 de miliarde)? asta ar fi 9 miliarde pe anul acesta. Încă un articol care își contrazice titlul. 800 milioane în titlu, o marjă foarte largă (între 1 miliard și 4 miliarde) mai jos în articol însă scrie împărțit la 4 ani. Asta în condițiile în care CFR este o regie autonomă totuși, cu cheltuieli și venituri, banii de la buget fiind suplimentari.

Există pe aceeași pagină din pdf (parte din Legea Bugetului de Stat) coloana "execuția preliminară pe 2022). (Bugetul pe site-ul Camerei rămâne întotdeauna  ca proiect, iar dările de seamă rămân pe vecie preliminare).

Sumele executate anul trecut sunt puțin mai mici ca și cele propuse pentru anul acesta. Ce investiții au făcut anul trecut, în fiecare an, cu 40 miliarde de lei totuși. Vorbim de un singur minister, Transporturi.

Unde se duc când se duc (banii) și de dus se duc, mereu, în fiecare an. Eu am calculat odată vreo 200 miliarde lipsă în fiecare an.

Pharaell Williams and Nile Rodgers

2:20 Boloș o ia de la început. Ce bătaie de joc, au pus ăștia sinteza pe verticală. 36 miliarde + 35 miliarde fonduri europene la ministerul lui. Unde se duc banii? Unde s-au dus cei de anul trecut? A nu se crede că de exemplu fondurile de investiție din Ministerul Transporturilor, de 41 miliarde, spune Grindeanu mai sus, vin de aici. Ăsta e minister separat, cu bugetul său.

11:15 O întâmplare din februarie, cu patru fete, relansată azi. Apropo poza pare făcută cu o cameră profesionistă iar ele niște actrițe foarte tinere dar actrițe. 

1:00 Attila or Artila.

June 16

12:16 AM La mine e luni și un sfert, s-a terminat weekend-ul. Abia am ajuns acasă și am văzut știrile și mi-am pus mâinile în cap!  O iau de la coadă.

Independența justiției? O frază de dânșii inventată. CCR acum nu mai e coruptă, e violată. Că miniștrii au livrat România pe tavă, asta fac ei din 90. Ăsta e job-ul lor de bază.

12:22 Fură!

12:35 Dovadă că suntem iar în campanie electorală. De data asta pentru funcția de Prim Ministru. A intrat în cursă și Georgescu. El nu vrea să ne mărească taxele în schimb ne hrănește cu pâine și apă. Nișe fiori mi-au trecut prin spate. Dacă ăștia nu ne mai dau guvern atâta timp cât nu suntem de acord să mărească taxele? O altă posibilitate de groază ar fi să-și dea Nicușor Dan demisia, declarându-se învins, ca Constantinescu.

6:55 Ministerul Energiei. Buget de la stat 2024. 5,8 miliarde. Profit record. Contul de profit și pierdere.

7:37 Ok deci am găsit. Pe pagina asta se pot accesa numai datele despre asistența socială și pensiile, dar e suficient. Pensiile sunt din Bugetul de Asigurări Sociale, dar Asistența Socială e din Bugetul Ministerului Muncii care în 2024 a avut un buget de la stat de 82 miliarde.

Sub grafic e tabelul, care începe cu totalul, 36 miliarde.

Interesant e că avem compensații de 3 miliarde pentru energie electrică, iar Hidroelectrica, ce este firmă tot de stat, are profituri. Adică luăm bani de la buget și dăm înapoi la buget.

1:55 What? Mda, nu pot să-mi fac cont să văd mai multe fiindcă nu am număr de mobil de România. Dar văd destule. Cifră de afaceri 2 miliarde înseamnă că a făcut plăți de 2 miliarde, nu?

5:00 CNAIR Situație financiară 2024. Cifră de afaceri, 2 miliarde.

5:40 Buget de la stat CNAIR 2024. Alocații de la buget, 11 miliarde. "Alte cheltuieli", 9.6 miliarde. Buget de la stat Minister Transporturi 2024, 36 miliarde.

6:16 Ministerul Dezvoltării. Buget de la stat 2024, 24 miliarde. Buget data.gov.ro.

May 31

12:10 AM Credeți-mă, deși nu mai este nimeni sus, dimineața zgomotele din construcție și trântitul ușilor la mașini, pornirea unor mașini cu tobe modificate se fac numai în anumite momente, când mă gândesc intens la ceva. Acest tip de condiționare inversă a început să-și spună cuvântul: Mi-e lehamite să mai scriu sau să răspund "coincidențelor" din media.

În România s-a urmărit, încă de pe vremea comunismului dar mai ales după, asocierea cuvântului afacere cu chestii negative, prin munca perseverentă a presei. Pot vedea asta pentru că în SUA cel puțin se respectă o aparență la un anumit nivel, ceva cu care sunt obișnuit atât de mult încât o chestie ca asta îmi sare în ochi.

Dau aici exemplul. Nu poți să pui cuvântul afacere lângă "carduri clonate". Deși dacă mă gândesc bine, cuvântul afacere este folosit în franceză mai mult cu sens peiorativ, cuvânt care în franceză la rândul lui pare a proveni din italianul (sau mă rog latinul) pejore. În engleză cuvântul affair (de origine franceză, ca și în română) este folosit aproape exclusiv în sensul de legătură în afara căsătoriei. În româna scrisă însă nu l-am întâlnit demult sau poate niciodată în forma asta (fraudă).

Ar fi sunat chiar așa de rău titlul dacă spunea "fraudă" sau  "escrocherie"?

Cred că titlul e și o capcană, în SUA, tot așa, din perseveranța presei se încearcă crearea psihozei că românii clonează carduri.

Auto deprecierea cuvintelor poate fi o problemă de securitate națională.

Nu mult după ce m-am mutat aici a apărut o știre cu o "româncă" și doi copii minori care au instalat un skimmer la un bancomat la un magazin de conveniență apropiat. O știre de bun venit, mi-am spus atunci. Dar când am văzut poza, mi-a dat seama că de fapt era o țigancă de prin Ungaria sau Serbia.

Acest tip de jurnalism subversiv merge bine și cu alte "afaceri" ca de exemplu înstrăinarea obiectelor de patrimoniu pre-romane. Nu scoți din țară obiecte care să ateste prezența dacilor în zonă, înainte de maghiari, huni sau chiar romani, fiindcă ele constituie dovezi. Înstrăinarea și pierderea acestora nu se poate recompensa cu nici o sumă de bani și sunt probleme de securitate națională și ar trebui tratate ca atare.

La fel a fost și apartenența la spațiul Schengen începând din 2007. Toți politicienii români care au spus că nu suntem în spațiul Schengen timp de 2024-2007 ani sunt trădători (nu aveam nevoie de pașaport, dar s-au menținut controalele la frontiera cu Ungaria).

9:05 AM Auto deprecierea, ca metodă aluzivă de a-i deprecia pe alții. "A spune bârfe". Ceva nu sună bine, românește. Bârfa nu e o poveste să o spui. A bârfi înseamnă a vorbi de rău în absentia, de multe ori fără dovezi și implică un dialog. A spune bârfe te duce cu gândul la a denunța actul de a bârfi.

Întrebare. Cât de mult te poți auto deprecia înainte de a te autodesființa? Ce contează însă dacă ești doar un personaj reutilizabil și nu o persoană reală?

9:20 De ce UDMR dacă e Ținutul Secuiesc? Nu ar trebui UDSR? Sau poate chiar USR?

9:30 Contabilul singuratic. (Nu iese!).

Cele 7,7 milioane de angajați din România au un salariu brut total de 796 miliarde pe 2025 la un salariu mediu lunar estimat la 8620 lei. Ei însă plătesc aproximativ 65% din venit pe taxe, pe venit  10% = 79 miliarde, CASS 10% = 79 miliarde, CAS 25% = 199 miliarde, TVA 136 miliarde, un total de 494, mai mare cu 150 miliarde decât bugetul de venituri!

Da bine CAS 25% merge la Bugetul Asigurărilor Sociale, deci la Bugetul de Stat (cu 357 miliarde venituri prevăzute pe 2025) angajații contribuie cu "numai" 300 miliarde.

10:05 Chiar fără "credite de angajament", la Ministerul Transporturilor (pagina 17) avem un minim de 43 miliarde (cu un maxim de 150, "cu credite de angajament" = buget variabil, multianual, neconstituțional (bugetul se face anual)), adică 8.5 miliarde de euro. La un preț mediu de 20 milioane de euro pe km, am putea construi (sau plăti) în 2025 425 km de autostradă.

11:12 Când am găsit la MT, sub tab-ul "Strategia în Transporturi" o alegere în meniu numită "Proiecte" m-am bucurat mult însă bucuria nu a ținut decât până am apăsat pe acea alegere de meniu și am văzut. 2014?

11:25 Statul nefuncțional de la cap se împute. Încerc să caut sume și statistici, am vrut să văd dacă se corelează și cât TVA s-a încasat de la populație și cât de la firme. Dar nu știu ce are pagina asta, nu apar alegerile din meniuri întregi. Oare fiindcă am eu setat în Windows caractere mai mari? Ok mă duc pe calc celălalt unde nu am făcut nici o setare la Windows. Nu merge nici acolo.

Stânga jos. Proiect finanțat de Uniunea Europeană, copyright-ul se termină în 2017 (nu că ar conta la ceva, la fel ca anunțul stupid despre cookies pe orice site la care mergi prima dată, dar arată stadiul de neglijență al unui site) care poate încă ar merge, dacă te pricepi la ghicit.

2:42 TVA, un acronim exotic. De fapt și eu am fost cucerit când am auzit prima dată. Taxa pe Valoare Adăugată. Întrebare: Ce valoare adaugă comerciantul când desface containerul din China și pune gadget-ul pe raft? Da faptul că mergi totuși la un magazin și găsești marfa pe raft și nu trebuie să mergi într-un depozit.

La fel și în alte țări în Europa. VAT în UK. Vatever.

În SUA îi spune simplu. Taxa pe vânzare. Sales tax. Dar nu toate statele o au.

Mă gândeam (în timp ce simultan spălam rufe, vase și făceam mâncare) că mai este și alt mod de a calcula totalul plătit de populație pentru TVA. Din moment ce tot ce cumperi conține această taxă, iar lumea cheltuie, (am văzut ieri pe un site) 87.5% din tot ce câștigă, e simplu. 55% rămân bani în mână din 796 miliarde. La asta aplicăm 87.5%, TVA (cât mai e acum, 19%) și aflăm. 72 de miliarde.