Momente cheie în scandalul ne-măririi alocațiilor.

22 februarie 2019:

Se publică în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență pentru mărirea alocațiilor OUG 9/2019 semnată de către Dăncilă. Ordonanța trebuia să intre în efect la data depunerii pentru examinare, mai întâi în Senat. Ea însă nu a fost aplicată de către Dăncilă, Orban și cumva s-a transformat într-un proiect de lege.

Constituția spune foarte clar că orice ordonanță rămâne în efect dacă camera competentă nu se pronunță asupra ei în 30 de zile. Proiect de lege înseamnă nepronunțare.

Ordonanța modifică cel puțin un articol din legea 61/1993. Iată textul modificării articolului
«
ART. I Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 3 (1) Alocaţia de stat pentru copii se stabileşte în cuantum de: a) 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap; b) 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3); c) 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap."

În continuare voi paste aici de pe site-ul Camerei Deputaților toate etapele parcurse de legea pentru aprobarea acestei ordonanțe până la trimiterea pentru promulgare, la 30 decembrie 2019. Alocațiile devin 300 de lei și 600 pentru anumite categorii. Legea a fost semnată de Iohannis dar Orban a refuzat să o aplice, devenind încă o dată, penal, după ce prima dată nu a aplicat ordonanța.

»
«
11.03.2019:
- adoptată de Senat
adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(1) din Constitutia României
Forma adoptată de Senat

Adresa Senatului
Adresa Guvernului

- înregistrată la Camera Deputatilor pentru dezbatere trimis pentru raport la:
Comisia pentru muncă şi protecţie socială

termen depunere amendamente: 21.03.2019
termen depunere raport: 28.03.2019

- trimisă pentru aviz la:
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia pentru sănătate şi familie
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

19.03.2019 primire aviz de la:
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

26.03.2019 primire aviz de la:
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

primire aviz de la:
Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

27.03.2019 primire aviz de la:
Comisia pentru sănătate şi familie

06.05.2019 primire aviz de la:
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci

18.12.2019:

- primire raport (9 amend. admise) de la:
Comisia pentru muncă şi protecţie socială

- dezbatere în plenul Camerei Deputatilor
consultati stenograma sedintei

- înscrisă pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor

18.12.2019 adoptată de Camera Deputatilor
rezultat vot pentru=179, contra=0, abtineri=29, nu au votat=3
consultati stenograma sedintei
Forma adoptată de Cameră
Forma pentru promulgare

23.12.2019 depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii

30.12.2019 trimitere la Presedintele României pentru promulgare.

23.12.2019 depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii

30.12.2019 trimitere la Presedintele României pentru promulgare

14.01.2020 promulgata prin Decret nr.29/2020


devine Legea nr.14/2020

»
Dacă faceți clic pe icoana pdf unde scrie Forma pentru promulgare, veți vedea că articolul din ordonanță se modifică și va avea următorul cuprins.
«
Art. I. – Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 19 februarie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru modificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 22 februarie 2019, cu următoarele modificări: 1. La articolul I punctul 1, alineatul (1) al articolului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 3. - (1) Alocaţia de stat pentru copii se stabileşte în cuantum de: a) 600 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap; 2 b) 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1 alin. (3); c) 600 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap.”
»
Dacă privim cu atenție textul legii, vedem că nu există o estimare a impactului bugetar. Personal am făcut niște calcule pe baza acestei diagrame.

Estimez numărul de copii sub 18 ani din România la 3,6 milioane. Dacă înmulțim suma cu 300 și cu 12 avem puțin peste 6 miliarde. Execuția bugetară pe Ministerul Muncii pe anul trecut s-a depășit de la 26 la 32 miliarde. Dar mai știm că anul acesta suma prevăzută pentru alocații este de 12,5 miliarde iar anul trecut a fost de 10.

În aceeași zi a votării și adoptării acestei legi la Camera Deputaților adică 18 decembrie se depune spre dezbatere proiectul Legii Bugetului de Stat, care include Bugetul Ministerului Muncii, care plătește alocațiile pentru copii.

Iată aici procesul legislativ. La Anexa 3, se poate vedea suma alocată pentru Ministerul Muncii, la pagina 18 de aproape 42 de miliarde de lei care a fost mărită față de execuția bugetară a anului trecut cu 10 miliarde și față de prevederile prin Legea Bugetului pe anul trecut cu 15 miliarde. Iată pagina 32 (din pdf, 15 din sinteză) din anexa la Bugetului Ministerului Muncii care arată suma alocată curent pentru alocații copii de 12,5 miliarde. Suma aceasta ar fi suficientă pentru plata unei alocații de 300 de lei la 3,46 milioane copii.

Bugetul Ministerului Muncii, care face parte din Bugetul de Stat, aprobat prin legea 5/2020, nu trebuie confundat cu Bugetul Asigurărilor Sociale, adoptat prin Legea 6/2020, deși el este administrat to de Ministerul Muncii.

Totul devine foarte simplu. Dacă vă uitați la procesul legislativ "pasted" mai sus vedeți că legea măririi alocațiilor după votare a fost trimisă pe 18 decembrie la "Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii", un pas care lipsește din Procesul Legislativ al Legii Bugetului iar de acolo la Președintele Iohannis pentru promulgare, care a pus-o deoparte. Legea Bugetului a fost votată pe 6 ianuarie și promulgată de Președinte în aceeași zi. Tot în aceeași zi a ieșit Orban al nostru și a spus că nu au bani pentru alocații deși la pagina 32 de mai sus se vede că sunt (16.5 miliarde lei, sub capitol 06), și că va proroga legea cu 6 luni.

La 30 iulie 2020 Iohannis semnează Decretul nr.432 pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a art. I pct. 1 din Legea nr. 14/2020 etc.. Orban "nu a prorogat" legea, legea și ordonanța rămân în vigoare, alocațiile dublate trebuiau plătite retroactiv iar bani sunt/au fost la Ministerul Muncii. Orban, Cîțu spune că nu sunt bani în timp ce grosul incalculabil al bugetului se duce pe apa sâmbetei, adică nu știe nimeni unde.

Concluzie. "Socialiștii" au dat cu această ordonanță care s-a  transformat în lege la sfârșit de epocă, știind că "liberalii", "plusiștii" care vor veni fiind ei mai "de dreapta" (dar nu cu mai multă dreptate), n-o vor aplica. Ca să votezi și semnezi de mai multe ori, să încerci să prorogi și până la urmă pur și simplu să nu aplici o lege care ar fi adus puțină bucurie și stabilitate în multe case cu copii, și să arunci banii cine știe în ce cont străin, asta da tupeu și aroganță. Nu. Crimă. Genocid.

Despre ICCJ

Este o sarcină herculiană a încerca să înțelegi din Constituție cum funcționează Înalta Curte de Casație și Justiție.

Hai să aducem în față articolele din Constituție în care este pomenită.


ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.


ARTICOLUL 96

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.


ARTICOLUL 109

(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.


ARTICOLUL 126

(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.


ARTICOLUL 133

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;

c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a) .

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2) .


ARTICOLUL 134
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.


Până acum, Interesant de văzut


ARTICOLUL 126

(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

Unde este legea organică a ICCJ?

După cum spune și numele, este o curte de casație (ultima instanța de apel). De aceea nu ar trebui să judece cazuri în... primă instanță.

Această portiță însă a fost creată prin Constituție. Însă doar pentru judecarea parlamentarilor.


ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


DNA, o procuratură paralelă, a fost creată pe lângă ICCJ. Mai are și filiale în toată țara. Însă DNA a fost creată prin OUG. Constituția interzice emiterea de OUG-uri care afectează instituțiile fundamentale ale statului.

Însă nu găsesc legea organică a ICCJ așa cum a fost prevăzută în


ARTICOLUL 126


(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.


Există în site-ul Camerei Deputaților un regulament, care se spune este întocmit pe baza aceleiași legi 304/2004.

Însă acest regulament pare să intre în contradicție cu legea 304/2004.

În Regulament avem

"a1) aprobă compunerea completelor de 5 judecători şi a completelor din cadrul secţiilor;"

https://www.legalis.ro/2012/06/25/regulamentul-privind-organizarea-si-functionarea-iccj-modificari/

În legea 304/2004 avem

Art. 28. – (1) Completele de judecată se compun din 3
judecători ai aceleiaşi secţii.

Textul legii

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/700/30/7/cd737_03.pdf

Nu este vorba de conflict constituțional între două instituții. E vorba de conflictul Parlamentului cu el însuși care nu a emis o lege organică de funcționare a ICCJ, conform Articolului 126.

În lipsa acestei legi ICCJ și-a tras singură regulament! Și nu a văzut nimeni până acum?

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=52167

July 4th

7:05 Aproximativ de un an nu mai pot să intru pe site-ul Camerei Deputaților, cdep.ro. Este singurul site de pe tot internetul pe care nu pot să intru.

Am vrut să intru să văd cum au votat partidele Legea Bugetului pe 2025, cu un deficit prevăzut în lege de 142 miliarde lei sau 7% din PIB "Bugetul este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. ".

Dar nu pot, m-au blocat, așa că... m-am dus la site-ul Senatului. Așa am aflat că la data votării legii respective în Senat, președintele Senatului era domnul... Ilie Bolojan. Da știu el doar număra voturile acolo dar nu am auzit să spună ceva.  Acum însă vrea măsuri de reducere a deficitului bugetar, care este stabilit prin lege...

În partea de jos a acestei pagini se vede că "S-au înregistrat 254 de voturi pentru și 192 de voturi împotrivă." (din 465).

Cu alte cuvinte, ei au stabilit prin lege acest deficit pentru a se împrumuta și a veni acum cu noi taxe și alte măsuri de împovărare.

Pagina de căutare a votului electronic la Senat.ro nu funcționează așa că am încercat o căutare google, dar tot ce am găsit este această lege. Se poate vedea mai jos că există votul pe partide nominal așa cum există pentru fiecare lege. Aș fi vrut doar atât. Să văd cum a votat... Bolojan.

Dacă puteam să intru pe site-ul Camerei Deputaților puteam să aflu imediat.

Din această pagină pompoasă de pe site-ul USR rezultă însă că PNL-ul a votat în întregime Legea Bugetului deci putem bănui că și Bolojan, care acum se luptă să ia măsuri împotriva legii votată și semnată de el!

În matematică se numește reducere la absurd. În politică, e normal.

Singura soluție este abrogarea mai întâi a Legii Bugetului semnată de Bolojan și scrierea alteia, cu alte cheltuieli și alt deficit.

9:05 I wanted to say it for a longtime but never found the words. Do you know what is wrong with the perennial, traditional bipartisanship in the US, that is dividing the population in two parties parts equal in numbers, always in opposition about anything (important) ? The most wrong part if it is half of Americans think the other half is wrong. Or so THEY want us to believe.

And the only bad or ugly thing about the Big Beautiful Bill is the whole budget is probably fake (based on what i proved about Medicaid and Medicare, with more than one trillion out of 7 being fraud).

5:35 Nu cerceta aceste legi!

Bolojan a ocupat într-un răstimp de 6 luni 3 cele mai importante funcții în stat plus cea de președinte al PNL. (Chemați Cartea Recordurilor!). Deși în unele ocazii a manifestat un complet analfabetism economic și mai tot timpul o încăpățânare de buldog.

Președinte al Senatului, pe când a votat cu tot PNL-ul (și Președinte PNL) și parafat legea cea mai importantă, adică cea a Bugetului de Stat.

Președinte (interimar) al României când a supravegheat aplicarea ei, cu depășirea, spune el a deficitului "legal" (deși baza de calcul, adică execuțiile bugetare ale ministerelor nu există).

Iar acum ca Prim Ministru, țipă latră jos și tare că nu sunt bani pentru aplicarea ei deși a uitat că este creația lui... Și în loc să taie cheltuieli fantastice inexistente de genul 96 miliarde la Ministerul Muncii (în afară de 155, pensiile), vrea taxe sporite și biruri.

Nu vi se pare că totul e o fază de tipul "el centrează, el driblează și (după un timp) tot el dă cu capul"?

Întotdeauna am avut câte un om providențial în România. De data asta, l'état, c'est Bolo.

December 29

4:00 Just asked google a question. What organs are affected most by microwaves. Eyes said google because there's little blood circulation and can't be cooled.

I know, the official theory says microwave effect on human body is heating only. But how the heating occurs? The electromagnetic waves create electric currents at the same frequency in tissues, that's how.

Anybody who accidentally put a piece of aluminum foil in the oven saw sparks created by vaporizing of the aluminum by the high currents flowing in the foil. 

Or if you put meat like in meatloaf and other stuff in the same time in the micro. Meat is going to get  heated more because it has more electrolytes in it than by example mashed potatoes.

And of course the more conductive a tissue the more is going to be heated at the same exposure or distance from source.

Aqueous solution of baking soda is 2 or 3 orders of magnitude more conductive than blood which has some equally conductive salt in it but in much lower concentration than the baking soda in pancreatic juice.

Where i'm tried to get at. The stomach content is acidic. Hydrochloric acid is a good conductor of electricity and is going to get heated more by your cell phone than surrounding tissues. All the acidity in your stomach needs neutralizing in the duodenum by the baking soda produced in the pancreas. Pancreas is like a sponge that produces among other things baking soda and is full of it. That's where i'm getting at.

Pancreas most likely absorbs hundreds of times more microwave radiation than any other tissues. And we literally are bathing in it. If you don't believe me, download any app that identifies the networks and devices around you. Think of the multitude of phones in busy places or in classrooms.

5:10 În loc de darea de seamă pentru cheltuielile bugetare pe 2022. Legea a stat luni de zile prin Parlament, Senat, poate CCR, ca orice lege înainte de a ajunge la Președinte pentru promulgare, de ce nu am auzit nimic până acum?

4:17 O chestie de mașină pe care n-am știut-o până azi (și a fost motiv de panică). Nivelul la ulei cu motorul rece la o temperatură de 10 C după o scurtă pornire este cu aproape jumătate de litru mai jos decât cu motorul cald după 5 minute la ralenti, cu acul de temperatură la nivel normal, din motive de dilatare a uleiului cu temperatura dar și de persistență a uleiului gros și rece în partea de sus a motorului (dacă l-ai pornit fără să-l încălezști).

Și dacă tot am scris asta, încă una despre cum poți să verifici nivelul de uzură al unui motor. Poate la fel de complet ca un test de compresie, dar mult mai ușor de făcut. De fapt cel care vinde mașina nici nu știe că tu o testezi. Trebuie doar să conduci mașina cu motorul rece, megi câțiva metri și frânezi. Apoi lași motorul să se încălzească la regim (urmărești acul de temperatură care de obicei trebuie să fie puțin mai jos decât mijlocul cadranului), cel mai bine să conduci mașina câteva minute că tot faci test și faci aceeași manevră la aceeași viteză, forță de apăsare a pedalei și dacă se poate în același loc.

Dacă există diferență mare între promptitudinea (distanța) de frânare cu motorul cald și cu motorul rece, înseamnă că motorul este uzat. Acest test spune ceva cu mult înainte de a vedea fum albastru pe eșapament, ceea ce indică uzură catastrofală cu arderea uleiului în cilindri.

De ce. Uleiul rece (gros) etanșează mai bine un motor uzat decât uleiul cald. Frânele sunt asistate cu vacuum din motor. (Temă. Încercați să identificați linia (furtunul) de vacuum dintre admisie și cutia diafragmei de asistare a frânei).

Dacă motorul este uzat și etanșarea inele-cilindru este compromisă, motorul nu mai are același vacuum (putere de aspirare în galeria de admisie după clapeta semi-închisă) cu uleiul rece sau cald mai ales din cauza presiunii cauzate de gazele la sute de atmosfere care trec de inele și presurizează motorul și intră înapoi în cilindrii aflați în faza de admisie.

Bine poți să faci același test cu un manometru de vacuum conectat pe un port de admisie, dar trebuie să-l ai, să știi unde să-l conectezi (de obicei la cutia de asistare a frânei) iar cel care vinde mașina trebuie să te lase.

Există de exemplu la mașini de peste 100k diferență de frânare cu motorul rece/cald, care crește iarna, e absolut normal, dar diferența nu trebuie să fie prea mare.

După cum am mai spus și în alte ocazii, se poate face "antrenament" pe o mașină uzată bună cu un număr de km asemănător, a unui prieten.

5:45 Can't wait to get my new camera tomorrow to show the last mods i've done to car's battery connectors (not all of them implemented at the time). Last night from Ilani to here, 40 miles, i've done 45 mpg.

11:03 O ipoteză șocantă. Știri inventate pentru a scoate din memoria dvs. alte informații mai ales la perioada dintre ani, un timp al bilanțurilor mentale (și nu contabile ale guvernului). E vorba de deranjanta cifră de 55 miliarde lei cheltuită de Guvern în primelele 10 luni ale anului, pe te miri ce, combinată cu conecția Australiană.

Internațională fiindcă problema e aceeași la toate guvernele mai ales în SUA unde sumele lipsă ajung la mii de miliarde.

Autocarul grecesc care s-a oprit într-un șarpe curcubeu, un film de Toni Greblă. De asemenea simbolizează neputința "intrării în Schengen" (unde suntem de mult), datorată și porozității frontierei grecești. Și l-au scos la suprafață pe Toni Grecu.

Lista continuă. Fata cu mâinile amputate de la Iași.

12:41 Imagini emoționale, numere de circ ca miracole de Crăciun. Nu e prima dată, avem de acum o mică tradiție.

Votul nominal pentru abrogarea pensiilor speciale

Atenție, fb nu face trimiterea la acest link (trunchiază link-ul, dispare partea de după semnul întrebării). Poate webmasterii de la cdep.ro au știut. Așa că l-am pus aici. O postare pentru un link. Nu-i  nimic, mai scriu comentarii aici. Parlamentarul cu numele Ciolacu Ion Marcel a votat DA (adică pentru respingerea abrogării). Am impresia că PSD se pregătește să-i dea masiv alegerile lui PNL. Dar PNL-iștii au votat și ei DA. Nu era nevoie. După cum spuneam, PSD în acest parlament poate vota orice, singur. Au majoritate aproape absolută (absolută chiar în Senat) iar dacă lipsesc suficient din ceilalți...  Scenariul a fost ăsta. PSD și PNL au votat DA. USR și UDMR a votat nu, că trebuia să fie și o opoziție. O democrație acolo. Discuție închisă (altfel ținea până la alegeri). Cine spunea că să fie numai 300 de parlamentari? Păi nu sunt niciodată mai mult de 300. Prezenți. A. PMP a lipsit de la această ședință? Ce chestie. Am observat mai demult. UDMR votează mai totdeauna politic corect. Nu ca păpușelele lor, PSD și PNL. Cum să scăpați de parlamentari? Foarte simplu. Nu-i mai votați.

http://www.cdep.ro/pls/steno/eVot.Nominal?idv=23126

A. Se poate sorta pe vot. Mai puțin efort.

http://www.cdep.ro/pls/steno/evot.nominal?idv=23126&ord=3

Acesastă listă poate fi accesată de pe pagina urmării proceseului legislativ (al proiectului introdus de USR, penultimul link, "rezultat vot").

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=16972

Băsescu şi Ponta, BEC şi INS

http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-15125995-live-text-traian-basescu-invitat-digi24-ora-20-00.htm

Hai să recapitulăm.

USL-ul anul trecut a iniţiat un referendum pentru demisionarea lui Băsescu. Pentru aceasta, şi-au tras ministru de interne pe Ioan Rus. "Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a anunţat, marţi, că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18.292.514" http://www.gandul.info/stiri/rus-numarul-total-al-cetatenilor-cu-drept-de-vot-este-de-18-292-514-9899590. Nu a zis nimeni nimic deci şi Băsescu şi Ponta şi Antonescu şi Voiculescu, toţi au fost de acord cu acest număr.

Dar dacă ne gândim că într-o ţară europeană la acest început de mileniu cam un sfert din populaţie sunt minori deci sub 18 ani deci fără drept de vot, din acest număr rezultă că populaţia totală a României ar fi de peste 22.286.642 locuitori. Dacă îi mai adunăm şi pe cei din penitenciare, pe cei care şi-au pierdut dreptul de a vota, etc, ajungem probabil la 23 milioane. Afară şi în ţară.

La 8 August, după 2 luni în funcţia de ministru de interne şi o săptămână după referendum, Ioan Rus a plecat la plimbare. Îşi făcuse treaba. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Rus Dar de atunci, a lăsat o lungă dâră prin news. (eu cred că este un prim bun candidat pentru ce spunea Băsescu la digi24), adică să răspundă juridic. (Numărul lui contrazice afirmaţia lui Băsescu că populaţia ar fi scăzut).

non-combat? http://www.ghimpele.ro/2013/04/usl-divizata-intre-sorin-frunzaverde-si-ioan-rus-razboiul-nevazut-al-grupului-de-la-cluj/

regionalizare acum sau niciodată? http://citynews.ro/politica/ioan-rus-ori-facem-descentralizarea-din-1012014-ori-nu-o-mai-facem-1242158

blat cu Băsescu? http://ingurapresei.a1.ro/politic/Mircea-Badea-Ioan-Rus-a-facut-blat-cu-Basescu-dint_5793.html

coabitare? http://www.evz.ro/detalii/stiri/ioan-rus-este-obligatoriu-ca-victor-ponta-traian-basescu-si-crin-antonescu-sa-coabiteze-1033410.html

neseriozitate? http://www.napocanews.ro/2013/05/neseriozitatea-unei-regionalizari-asumate-de-dragul-lui-ioan-rus-si-al-lui-sabin-gherman-turnatorul-lui-marin-sorescu.html

Ioan Rus, un fel de eminenţă cenuşie a noului PSD?

Bine dar nu la asta am vrut să ajung, să mă întorc la titlu. Deci USL-ul îi serveşte lui Băsescu un referendum fără cifre electorale realiste. (Că nu au fost realiste dovedeşte plecarea lui Rus pe 8 August).

Prin plecarea lui Rus, practic s-a invalidat referendumul. Psihologic vorbind. (A fost "acuzat" de PSD că i-a făcut jocul lui Băsescu).

Singurul scop al acestui referendum a fost de a pregăti populaţia care nu îl mai vroia pe Băsescu, să voteze masiv la următoarele alegeri pentru USL. Şi aşa s-a şi întâmplat. Nu a fost nici un puci fiindcă nu a fost nici un risc. Toţi erau în "blat" Nimeni nu urma să fie demis, indiferent de rezultat.

Hai să uităm puţin de referendum şi să ne ducem la ultimele alegeri. Pe site-ul BEC avem http://www.becparlamentare2012.ro/A-DOCUMENTE/rezultate%20finale/Anexa%208A.pdf

Deci din 18 milioane şi ceva cu drept de vot, s-au prezentat la urne... 7,7 milioane, adică 41.76%. Cam tot atâţia câţi au votat împotriva lui Băsescu la ultimul referendum.

Hai să mergem puţin şi mai înapoi în timp la alegerile din 2008. http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/anexa8abun.pdf

Nu ştiu, pare cam deja vu, cam tras la indigo.

Am visat eu sau am citit în ultima declaraţie a lui Băsescu unde spunea că populaţia a scăzut? Bine a crescut puţin din 2012 faţă de 2008 şi apoi a scăzut iar puţin în 2013.

A nu uite aici http://www.wall-street.ro/articol/Social/150926/basescu-despre-recensamant-populatia-scade-ca-urmare-a-natalitatii-scazute.html

A bine populaţia a scăzut numai la minori, pentru că a scăzut natalitatea. Şi probabil ca să justifice acelaşi număr de alegători, a crescut şi speranţa de viaţă în mod corespunzător.

Recensământul nu e un moft. Motivul pentru care ţările cu tradiţie democratică fac referendumuri este pentru redundanţă. Un organism politic care se păstrează de la un guvern la altul şi care nu are alt scop decât să numere persoanele pentru a avea o referinţă, un număr de arătat politicienilor mofturoşi. Imaginaţi-vă ce era în România pe la alegeri dacă nu erau recensăminte şi nu era o numărătoare independentă.

Sincer, m-am săturat să caut, dar probabil că este făcut printr-o lege. Cei ce completează acolo sunt responsabili în faţa legii. Formularele completate sunt toate la INS. Sunt rubrici pentru cei plecaţi. Rudele îi ştiu pe toţi. Recenzorii au întrebat rudele sau în cel mai rău caz vecinii. Spre deosebire de alegeri, unde sunt multe interese contradictorii, la recensământ nu prea are nimeni de ce să mintă. Într-o ţară condusă de acelaşi guvern datele dintre BEC şi INS trebuie să coincidă. Şi BEC şi INS sunt finanţate de statul român. Dacă aceste numere nu coincid, cineva a greşit. Dar din toate greşelile posibile, acestea sunt din cele cu mari consecinţe asupra viitorului României, din cele care fac rău ţării. Dar Băsescu nu poate acuza nici BEC nici INS. Pentru că practic, aşa cum ştim toţi, au fost amândouă subordonate lui pentru o lungă perioadă de timp.

La INS atât am găsit că se subordonează guvernului şi este finanţat de statul român.

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/about.ro.do;jsessionid=868952119f09bb1c3885addd4fa0100916fda12f6cfe7f56090eee9e8207289d.e38QbxeSahyTbi0Oc310

"Institutul Național de Statistica este condus de un președinte cu rang de secretar de stat" asta e aproape un ministru nu?

La BEC nu găsesc nimic dar nu ar trebui să fie că e subordonat ministerului de interne? S-ar părea că nu are un site în sine ci numai site-uri pe alegeri, pe ani, pe tip de alegeri.

Apropo, nu pot să deschid site-ul BEC pentru alegerile din 2004. Cred că ar fi totuşi interesant de văzut şi acele cifre. Din ce îmi amintesc, le-am văzut cândva şi sunt diferite radical faţă de cele din 2004 sau 2008.

http://www.bec2004.ro/

Atât INS-ul cât şi BEC-ul la vremea recensământului au fost subordonate guvernului. Guvernul şi parlamentul a ştiut problema românilor plecaţi în străinătate. Ca dovadă ca au ştiut sunt rubricile din formularele de recensământ.

Am mai spus-o şi o repet. Acel referendum a avut nişte scopuri pur psihologice. A determinat câştigarea alegerilor de către USL şi mai apoi a justificării coborârii prezenţei la 30% cu minim 25% da pentru următoarele referendumuri (în mintea electoratului, care vroia atunci ca Băsescu să fie demis, a rămas ideea că el ar fi fost demis dacă ar fi fost prezenţi mai mult de 46% .)

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-14847665-legea-referendumului-care-reduce-cvorumul-30-din-numarul-alegatorilor-fost-aprobata-senat.htm

Dacă Băsescu ar fi fost demis, sau dacă nu ar fi fost nici un referendum, nu ar mai fi fost necesară modificarea legii referendumului. Dar referendumul a avut loc, Băsescu a rămas iar legea a fost modificată anul acesta imediat după alegeri iar prezenţa a fost coborâtă nu la 45%, nu la 40%, nu la 35% ci la rotunda cifră de 30%. Pentru liniştea unora. Şi aceasta dovedește blatul de care vorbesc mai jos. Chiar dacă nu a fost blat Băsescu probabil prin consilierii lui ar ştiut ce urmăreşte noul USL şi ar fi trebuie să demisioneze mai ales după ce a văzut rezultatele referendumului lăsându-i fără motiv de a modifica legea prezenţei la referendum sau cu mai puţină motivaţie din partea populaţiei. Bine e greu de prevăzut ce se întâmpla dacă se făceau şi alegeri prezidenţiale şi cine le-ar fi câştigat. Dar nu prea mai aveau motiv să modifice legea referendumului ca să poată face regionalizarea.

http://www.becreferendum2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/Rezultate/rezultat.pdf

La începutul săptămânii curente pe site-ul INS în locul rezultatelor mult aşteptate a apărut un anunţ care spunea că rezultatele vor fi afişate în septembrie. Anunţul încă mai este (ultimul link de pe site-ul INS link-at mai jos) Dar iată că ele au apărut în 3 zile. Cred că a trecut tot guvernul lui Ponta la frunzărit formulare repede repede şi le-au terminat pe toate care mai erau în 3 zile în loc de 3 luni cum au crezut luni că au nevoie. Sau poate, aşa cum cred şi eu şi era şi normal, erau scanate... hă hă de mult, tată.

Iar Băsescu vine cu părerea lui şi le invalidează (pentru cine nu înţelege ce vrea să spună). Părere care coincide totuşi cu cifrele BEC, pe care însă nu le citează. Anulează cheltuiala guvernului, munca tuturor recenzorilor şi a institutului începând de când s-a făcut recensământul până acum. Implicit acuză foarte multă lume de neglijenţă sau rea intenţie. Dar şi pe sine. Recensământul a fost organizat de guvernul PDL al cărui preşedinte a fost în timp ce era şi preşedintele României, înainte de ruptură.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Boc_%282%29

Dintr-o singură lovitură realizează cel puţin două scopuri, la fel, psihologice. 3,5 milioane afară vs 750.000. Linişteşte prin creare de dubiu pe toţi care se iau după cifrele INS şi spun că referendumul a fost valid. Prin aceeaşi creare de dubiu liniștește pe toţi cei care cred că există o acţiune concertată pe care el a prezidat-o şi o prezidează şi anume scoaterea, definitivă, a cât mai multor români din ţară. Numai că cifra de 750.000 nu reprezintă cifra românilor din afară. Reprezinta cifra pe care INS-ul nu e sigur LOL incertitudinea INS-ului! "In timp ce avem 3,5 milioane de romani in strainatate, INS a avut certitudinea doar pentru 750.000."

http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-romanii-cuceresc-italia-pe-vremea-lui-traian-378008 

Din intervenţia de la digi24 nu lipseşte faptul că el nu este de acord cu modificarea Constituţiei (dar nu chestiunea regionalizării ci cea cu diminuarea puterii preşedintelui), o critică severă la Ponta din care noi să credem că nu e nici un blat, ameninţări, lovituri de stat şi puciuri. Nu ştiu în ce fază de ciclu mai e Băsescu acum, mâine va veni să plângă sau să râdă cu gura până la urechi ca să ne şteargă şocul acestor "cuvinte grele".

Apropo, dacă este separare a puterilor în stat, de ce îi trebuie lui Ponta mandat ca să plece undeva? Bine şi dacă pleacă, de ce iartă pe alţii de datorii, şterge sute de milioane, etc.?

Sincer nu mă interesează dacă pleacă Băsescu, vine Băsescu, pleacă Ponta, vine Ponta. Pentru mine toţi sunt la fel şi o să spun mai jos de ce.

Adevărata miză şi motivaţie a tuturor aceste manevre (dubiu asupra numerelor electorale, coborârea pragului prezenţei la referendum) este că s-a reuşit modificarea legii referendumului, ca prim pas spre uşurarea regionalizării, care este un obiectiv real (poate singurul) pe termen lung a unor politicieni români dintre care unul sigur e Ioan Rus iar altul la fel de sigur, Liviu Dragnea.

Apropo de Berlusconi, acest bărbat viril de 76 ani al Italiei, m-am uitat zilele trecute peste CV-ul lui Dragnea. În 1997 a absolvit un curs al Ministerului de Interne din Italia? http://en.wikipedia.org/wiki/Liviu_Dragnea în 1997 (bine nu era Berlusconi atunci prim-ministru, era într-o pauză), pe vremea când marele exod al românilor către vest era abia la început. Dacă era în 2007 mai înţelegeam, pe vremea aceea italienii aveau nevoie să ne înveţe cum să-i ajutăm în combaterea delincvenţilor români sau în repatrierea lor, dar în 1997, ce putea să-l înveţe pe Dragnea Ministerul de Interne al Italiei? Unde când şi cum e mai bine să plece românii în Italia fără să "deranjeze" prea mult populaţia de acolo?

De ce nu ne ajută acum guvernele Italiei sau Spaniei cu date din recensămintele lor, căci nu cred că toţi românii sunt ilegali acolo şi nu răspund la recensăminte. Sau poate sunt date pe site-urile instituţiilor echivalente cu INS-ului din România? Cred că mă duc să mă uit.

http://www3.istat.it/salastampa/comunicati/non_calendario/20101012_00/testointegrale20101012.pdf

În 2010 erau prezenţi în Italia 887.763 români din care 85% bărbaţi. Deci soţiile şi rudele lor care erau acasă au spus recenzorului.

Ok după ce am deschis site-ul italian, am zis că ia să deschid eu pentru orice eventualitate şi pe cel românesc. Pe care trebuia să-l deschid de la început, dar am crezut că am înţeles ce a spus Băse.

Pe site-ul INS avem http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/prezentare-rpl-2011_04.07.2013_Partea_III.pdf

În sfârşit se spune ce înseamnă populaţie stabilă. Este rezidentă.

1990 - 23.211.395
2011 - 20.121.641
difer.    3.089.754
Care se explică prin
spor negativ 22,5% (atenţie din total diferenţă), adică 695.194 (calculat aici, nu pe site)
şi emigrare 77,5 (tot din total diferenţă) adică  2.394.559 (calculat aici, nu pe site)

Unele cifre a trebuit să le calculez căci nu sunt acolo. Ce 750.000? Ce spune Băsescu? sunt aproape 2 milioane şi jumătate. Deci România are o populaţie totală (din calcule, nu de pe site-ul lor care nu spune direct) de 22.516.200 din care foarte probabil un sfert fără drept de vot, iar probabil cifra avansată de BEC,  pentru drept de vot este validă. Rămân valide şi următoarele întrebări.

De ce Ioan Rus a avut în 2012 mai mulţi cetăţeni cu drept de vot decât în 2008 dacă populaţia a scăzut constant din 1990. Sunt nişte grafice care arată că s-au deplasat din cei sub 18 ani spre cei peste 18 ani mai mulţi decât au dispărut natural. Poate. Dar în 11 ani sporul negativ a fost de 695.194, asta pentru 4 ani înseamnă o treime, deci vreo 300 mii şi ceva mai puţini total populaţie. A crescut în aceeaşi perioadă numărul celor care au împlinit 18 ani cu 500 mii  ca să justifice o creştere de vreo 200 mii cu drept de vot din 2008 în 2012? Iar "decreţeii" s-au născut în anii 70, poate şi în 80 la început. Că apăruseră anticoncepționale "de casă" etc. Dacă ultimul decreţel s-a născut în 89, el ar fi avut 18 ani exact în 2008. După 90, gata, nimic decreţei. 2008 - 1990 = 18. Să mă scuze toţi cei născuţi în acea perioadă pe care Băsescu îi numeşte decreţei fiindcă am preluat termenul lui dar mi-am pierdut răbdarea.

(Şi totuşi la 3,5 milioane cifră avansată de Băsescu lipseşte un milion faţă de INS. OK să zicem că aceea e incertitudinea INS-ului de 750.000 de care vorbeşte Băsescu.)

De ce a demisionat Ioan Rus imediat după referendum şi de ce a crezut PSD-ul şi alţii că a făcut blat cu Băsescu? Eu rămân la teoria de mai sus că referendumul nu a fost nimic şi chestia a fost doar psihologică.

Dacă am văzut că în Italia în 2011 erau vreun milion de români (de pe site-ul www.istat.it), probabil tot atâţia în Spania, unde pot să mai fie încă un milion şi jumătate? Hai poate 750000 în toate celelalte ţări din Europa.

(chiar UE nu are cifre cu migraţia? De ce pentru noi ce au alţii pe site-uri sunt necunoscute care atârnă la alegeri, referendumuri? LOL am obosit dar am să caut.)

(Deci în final avem de-a face cu 750.000 lipsă la socoteală (incertitudine care atârnă într-o singură direcţie). Inacceptabil. (LOL Cotidianul spunea că numai în 2012 au plecat peste 500 mii,  cu câţi mai pleacă anul acesta, se face încă un milion care nici nu va apare în recensământ)).

De ce INS-ul a dat cifre 0-19 ani şi nu 0-17? Ca să nu putem calcula uşor numărul cu drept de vot şi corela cu BEC?

De cine aparţine BEC, de vreun minister sau tot vreun secretar de stat?

Care a fost prezenţa la vot în 2004?

Oricum deşi confuze, ca şi discursul lui Băsescu, amestecat cu tot felul de ameninţări, acuzări, ameţeli, cifrele vin să mai îmblânzească peisajul electoral românesc, dar prezentarea de pe site-ul INS este încă greu de acceptat. (Vezi calculele de mai sus). Eu rămân la aceleaşi păreri chiar dacă cifrele sunt mai blânde sau mai mascate. Aceste cifre trebuie să iasă la socoteală la om, ca în orice ţară civilizată.

Ce fac toţi blogerii independenţi din România? Am văzut prea mulţi care înjură aiurea fără date concrete. Dacă înjuri aiurea, nici nu te bagă în seamă sau îţi mulţumeşte fiindcă faci un serviciu (poate chiar gratuit LOL) tocmai celui pe care îl înjuri. Ia pune câteva date reale să vezi cum sare pe tine că vrei răul ţării.

Ce a vrut Traian Băsescu de fapt să spună în această intervenţie?

România, stat de drept sau asediat?

Pornind de la şocul declanşat de semnalarea în presă a dezbaterii în jurul şi care a culminat cu semnarea pe data de 14 decembrie 2013 a legii referendumului, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 decembrie (exact la aniversarea începutului revoluţiei de la Timişoara), am început să caut să mă conving că iadul legislativ românesc e de fapt un coşmar şi voi da cumva de capătul acestor fărădelegi şi ar trebui să contribui să îl opresc.

În ultimele săptâmâni deci am început să caut frenetic prin Constituţie şi legi, descoperind site-ul Camerei Deputaţilor, unde stau aşa de frumos înşirate pe ani Constituţiile, legile, hotărârile şi celelalte acte care au trecut de-a lungul anilor prin Parlament şi nu numai, ca mărgelele pe aţă. Ele sunt copiate şi pe multe alte site-uri din România.

http://www.cdep.ro/pls/dic/legis_acte_parlam
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

Dar cine să le acceseze dacă nu am ştiut de ele şi nu ne-a păsat?

În sfârşit. Deci căutând pe acel site am dat de capătul unui lanţ vicios legislativ care începe în... anul 1997.

Voi încerca mai jos să simplific, să refac acest drum sinuos şi să sintetizez informaţiile pe care astfel le-am "descoperit". Constat cu amărăciune că nimic din marile probleme legislative care macină România de azi nu sunt cunoscute pentru că publicul românesc s-a dat pe mâna presei şi joacă pe încrederea în politicienii care-i reprezintă.

Voi începe cu înrămarea a cuprinsului Constituţiei din site-ul Camerei Deputaţilor unde fiecare articol poate fi accesat prin clic.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339



Nu credeam că voi avea alte surprize la scrierea acestei postări de sinteză. Dar iată că m-am blocat din nou. Citind din nou articoul 73 de mai sus am văzut că există un tip de legi numit legi constiuţionale.

ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
etc.

Disperat, m-am dus să mă uit şi la alţii să văd dacă au aşa ceva. Lois constitutionelles. Nu sunt. Pun aici pentru referinţă în tot ce va urma şi link-ul la Consituţia din 1958, în vigoare în Franţa.

http://www.assemblee-nationale.fr/connaissance/constitution.asp

Este vorba de legi de revizuire a Constituției care urmează să fie aprobate prin referendum. Un exemplu este acest Proiect de lege care a murit anul trecut în Parlament. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=12163

(Dacă tot suntem aici pot să menţionez că nu văd în baza de date a proiectelor legislative din Parlament http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home?cam=2 în 2013 sau 2014 nici un alt proiect de lege pentru modificarea Constituţiei. Atunci despre ce vorbeşte Petre Roman sau cum l-o fi chemând în ultima sa intervenţie? http://www.cotidianul.ro/procesul-de-revizuire-a-constitutiei-este-in-cea-mai-mare-parte-incheiat-230304/)

Deci să continuăm discutarea Articolului 73 de mai sus. Legile organice sunt un tip special de legi care sunt prevăzute în Constituţie în Art.73 care prevede şi limitează aceste legi.

Dar pentru continuarea discuţiei trebuie să aducem aici alt articol

ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
etc.

Această lege de abilitare conform alineatului (2) are un termen limită (în jur de un an) după care expiră, ea fiind mereu reînnoită. Iată aici un exemplu de lege de abilitare 253/2009 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=10259 care a intrat în vigoare la 03.07.2009. Textul legii este aici http://www.cdep.ro/proiecte/2009/300/00/8/leg_pl308_09.pdf

Această lege era în vigoare la data emiterii ordonanţei OUG 103/2009 idp=10504 http://www.cdep.ro/proiecte/2009/400/90/9/oug499.pdf

Prin însuşi titlul acestei Ordonanţe, "pentru modificarea şi completarea legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului" ea este neconstituționala pentru că după Art.73 din Constituție (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; şi Art.115 (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Deci legea de abilitare a guvernului nu poate autoriza Guvernul să emită ordonanţe în zona legilor organice, iar legea de abilitare 253/2009, link-ată mai sus,normal, nu o prevede.

Acel referendum a fost anulat dar din alte motive reale sau nu http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_parliamentary_reform_referendum,_2009 (în România până şi lucrurile normale se fac altfel pentru a crea mereu confuzie şi a nu da şansa de a înţelege ce se întâmplă).

Dacă urmărim procesul legislativ http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect? care a intrat în Parlament ca proiect de respingere a Ordonanţei 103/2009 la 14-10-2009, probabil pentru a se încerca blocarea acelui referendum neconstituțional vededm că a ieşit peste aproape 3 ani la 12.04.2012 ca Legea 62/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului în această formă http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf, care este o formă minimalistă a OUG-ului iniţial, din care nu se regăsesc decât aspectele referitoare la modificarea legii 3/2000.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22286
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=3&an=2000

Însă partea cea mai interesantă din acest proces legislativ de aprobare/respingere a OUG 103/2009 este existenţa cuvântului organic ca şi caracter al legii pe site. Or aceasta, din nou, confirmă neconstituţionalitatea acestui tip de OUG conform Art.115 (1) citat mai sus.

Primul punct din Articolul 1 din 62/2012 nu face decât să confirme Art.10 din Legea 3/2000.

Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Acest articol nu este necesar deoarece se se suprapune peste alineatul (3) din Art.95 din Constituţie. Referendumul presupune o majoritate prezentă şi o majoritate de voturi pentru.

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Celelalte două puncte din Legea 62/2012 modifică alte aspecte constituţionale, care la rândul lor au fost modificate neconstituţional de legea 3/2000.

Deci hai să aducem acum spre discuţie chiar legea 3/2000, care poate fi accesată prin link-urile de mai sus. Pentru asta cităm articolele 2, 5 şi 10.

Art. 2. - (1) Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.
(2) În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.
(3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Art. 5. - (1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Aceste două articole nu pot fi corecte nici din punct de vedere logic, căci este vorba de un singur referendum, după cum spune titlul, la singular. Dacă ar fi fost vorba de mai multe tipuri de referendumuri, legea ar fi trebuit să se cheme Lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor. Dar, deşi legea se cheamă legea referendumului, în ea sunt pitite vreo 3 tipuri diferite de referendumuri, din care unul e neconstituţional iar la altul se dă un necesar de voturi diferit ca la al treilea.

Prin denumirea ei, LEGE nr.3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, această lege, conform Constituţiei, Art.73 (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; citat mai sus este o lege organică şi nu una constituțională. Dar ea are atribute constituționale, întrucât defineşte un nou tip de referendum şi anume cel local, care nu este prevăzut în Constituție. Caracterul naţional al referendumului este definit în Constituție în

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

În Articolul 95 citat mai sus care vorbeşte de demiterea preşedintelui caracterul referendumului este implicit naţional.

De asemeni şi inţiativa de modificare a Constituţiei din

ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Revizuirea Constiuţiei şi referendumul care poate să urmeze având caracter naţional.

Această lege a fost iniţiată ca proiect în 1997 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341 de un grup de 6 parlamentari

6 deputati+senatori, din care:
deputati - PDSR: Afrăsinei Viorica, Bara Radu Liviu, Gaspar Acsinte, Năstase Adrian
senatori - PDSR: Cozmâncă Octav, Predescu Ion

În mod paradoxal, referendumurile de care ştiu eu acum au fost organizate numai prin OUG (în mod neconstiuţional) şi niciodată prin Decret Prezidenţial, Parlamentul, conform Art.90 având numai rol consultativ în iniţierea procesului de referendum. Practic nu găsesc nici un referendum organizat din 90 până astăzi care să fi fost făcut la iniţiativa Preşedintelui, aşa cum prevede Constituţia.

Dar această lege mai are şi "meritul" separării (prin definerea de două ori) a majorităţii necesare în cazul referendumului.

Art. 5. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Aceste definiri, care nu au fost incluse în Constituţie sau prevăzute în aceasta ca fiind posibil de stabilit prin lege organică nu sunt necesare, deoarece fără nici o precizare referendumul înseamnă consultarea voinţei poporului, deci voturile a jumătate + 1 din alegători într-un sens sau în altul, sunt amândouă ambigue, neprecizând clar prezenţa sau numărul de voturi pentru. Prima definiţie seamănă mai mult cu o prezenţă de 50% dar nu spune care este necesarul de voturi pentru iar cea de a doua seamănă mai mult cu un necesar de 50% voturi pentru care automat implică şi prezenţă. Cele două articole discriminează între cele două tipuri de referendumuri dar mai mult decât atât deschide calea abuzurilor în următoarele legi de care sper să vorbesc mai jos.

Referendumul nu este decât de un singur dar poate fi iniţiat în mai multe moduri diferite. De către preşedinte, conform Art.90 şi de către Parlament sau 500,000 cetăţeni conform Art.95. sau 150.

ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Dar legea 3/2000 din care s-a citat mai sus prevede două moduri diferite de evaluare a rezultatelor referendumului.

Ea a fost aplicată deja la referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003

http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendumul_constitu%C8%9Bional_din_Rom%C3%A2nia,_2003

Interesant felul cum au fost date rezultatele, ca şi cum prezenţa obligatorie ar fi fost de 50% iar voturile pentru au necesitat o majoritate din acest 50%... Practic după un mic calcul împărţind cei care au votat da la total cei care au votat adică 8.915.022 la 17.842.103 rezultatul este... 0.499662063379, adică 49,966 %. Acest referendum, conform celor 2 articole din legea 3/2003 nu ar fi trecut dacă referendumul ar fi fost pentru demiterea preşedintelui... şi majoritatea calculată că în Articolul 10 (2). Cu foarte puţin... Exact cum s-a întâmplat la referendumul din 2011. Dar conform Articolulului 5, în la referendumul pentru revizuirea Constituţiei din 2003 ar fi trecut şi cu numai 25%.

Deci conform acestui precedent, legea s-a aplicat cu 50% necesar prezenţi din care 50% să fie de acord, adică 25% din numărul total de alegători să fie de acord, foarte aproape de noua lege 341 din 2013 de care voi vorbi mai jos. Dacă astăzi s-a ţine un referendum similar, ar trece cu practic 25% din voturile celor cu drept de vot exact ca în legea 341 din 2013.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendum_pentru_demiterea_pre%C8%99edintelui_Rom%C3%A2niei,_2012

Însă atenţie! În 2013 a apărut legea 341. După multe meandre şi o şedere aiurea pe la CCR (Doi din iniţiatorii legii 3/2000 care stă la baza 341/2013, ei listaţi mai sus, Gaspar Acsinte şi Ion Predescu au fost judecători la CCR până în 8 iunie 2013) a fost publicată în Monitorul Oficial, după cum am spus la început, la 16 decembrie 2013, dar conform ultimului articol, cu dată de aplicare peste un an.

Această lege prevede doar în cazul referendumului pe alte probleme decât pentru demiterea preşedintelui o prezenţă abisală de 30% cu un necesar de voturi pentru de 25%.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/F1097217781/pr159_13.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13300

Sesizarea de neconstituţionalitate şi trimiterea legii la CCR a fost făcută pe 4 iunie, legea a plecat de la CCR către preşedinte spre promulgare pe 6 iunie cu aviz favorabil iar cei doi judecători, Gaspar Acsinte şi Ion Predescu au plecat de la CCR pe 8 iunie.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/aspazia-cojocaru-ion-predescu-si-acsinte-gaspar-isi-incheie-azi-mandatele-la-ccr-645069.html

http://www.ccr.ro/fosti-judecatori

Interesant cazul Iuliei Moţoc care a demisionat ziua următoare după publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, la 16 decembrie 2013.

Deci ce stat de drept este acela unde doi din judecătorii de la Curtea Constituţională examinează legea 341/2013 care provine din cea pe care chiar ei au iniţiat-o în 1997 şi anume 3/2000 şi o accentuează prin scăderea prezenţei la 30% şi menţine majoritatea de voturi necesare pentru la 25%, o găsesc constituţională şi a doua zi îşi încheie mandatul de 9 ani la acea curte?

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341

În cazul referendumului pentru demiterea Preşedintelui, legea în vigoare (tot neconstituţională), care stabileşte majoritatea de voturi necesară pentru demiterea preşedintelului total diferit, la 50% este legea 62/2012 de care am vorbit mai sus, care pur şi simplu preia articolul 10 (2) din legea 3/2000.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10504

În ceea ce priveşte starea curentă de fapte, circulă în presă un zvon lansat de Ponta şi Antonescu despre un referendum despre revizuirea Constituţiei odată cu alegerile Parlamentare în mai "după OUG-ul" lui Boc.

Aceasta nu se poate din mai multe motive.

- Conform site-ului Camerei deputaţilor iniţiativa a fost încheiată definitiv prin respingere " încetarea procedurii legislative prin respingere definitiva de către Camera Deputatilor" la 21.05.2013 cu 259-49 voturi şi 18 abţineri.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12163

- Comasarea referendumului cu alegerile Europene nu poate avea loc după OUG 103/2009, aka Legea lui Boc din presă pentru că acea parte a ordonanţei care se referea la organizarea referendumului nu a fost preluată prin Legea 62/2012 link-ată de mai sus şi pentru că este neconstituţională, organizarea de referendum făcându-se numai prin lege organică iar guvernul României post-decembrie nu a fost abilitat niciodată să emită ordonanţe în zona legilor organice după cum am spus mai sus în acest post. Art. 73 şi 115 din Constituţie precum şi din alte motive.

- Iniţierea de referendum, conform Constituţiei, nu se poate face decât de Preşedinte Art.90, 1/4 din membrii parlamentului cu aprobarea a 2/3, Art.150 etc. după cum am spus mai sus în acest post, condiţii care nu sunt îndeplinite, legea constituţională nr.

O altă ordonanţă guvernamentală neconstituţională, prin faptul că reglementează alegerile, iar

ARTICOLUL 73 spune că
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;

spune că pentru aceasta este necesară o lege organică iar în acelaşi timp

ARTICOLUL 115 spune că
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

este http://www.cdep.ro/proiecte/2012/400/60/3/oug.pdf

cu a sa lege de retro-aprobare 46/2012 al cărui proces legislativ poate fi urmărit aici http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12979

ordonanţă care a creat parlamentul monstruos cu 407 de deputaţi.

Dacă defilaţi până la capăt pdf-ul de mai sus veţi vedea a cui este semătura.

În panoplia Camerei Deputaţilor mai există o lege a referendumului, 375/2003, cea promulgată chiar înainte de referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003. Ea nu modifică însă cu nimic legea 3/2000 discutată mai sus.

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/500/20/3/leg_pl523_03.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=4184

Pe acelaşi site în această pagină http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=23809&frame=0 se găseşte o listă lungă de modificări aduse legii 3/2000 până în prezent. În stânga, accesibile prin clic. Însă nici una nu modifică problemele discutate aici, adică existenţa a mai multe tipuri de referendumuri şi neconstiuţionalitatea ei prin conţinutul articolului 5.

Faimosul OUG 103/2009 "Legea lui Boc" invocată de Ponta în prima sa apariţie când a anunţat data referendumului pe care nu o cunoaşte fiindcă nu poate fi stabilită decât prin lege iar această lege nu a fost încă iniţiată în Parlament, este singurul act care încearcă să modifice acest articol, nu ştiu cum şi nici nu mă interesează fiindcă nu apare în legea 62/2012 de aprobare a OUG-ului 103/2009 deci modificarea nu mai există.

Părerea mea este că legea 3/2000 a fost de la început şi a rămăs neconstituţională, la fel ca şi referendumul care i-a urmat.

http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1

Chiar acum am citit undeva că se invocă crearea unui nou partid. Eu personal mă bucur însă că avem acum acces la datele referitoare la acţiunile politicienilor prin aceste site-uri şi putem să-i urmărim pentru a nu-şi mai face de cap.

Greutatea politicii nu trebuie să apese prea mult pe un partid sau altul sau pe o persoană sau alta.

Hide Park

Încerc să merg în parc în fiecare zi. Este o alee betonată lungă de jumătate de milă (800 metri) de-a lungul râului Tualatin. E foarte mișto pe orice vreme, mai ales când nu sunt zgomote de construcții sau suflători (de frunze) și fum (de șemineuri, sau neidentificat) ceea ce s-a întâmplat destul de des.

Oricum. Mă duc pentru că astfel amorțesc definitiv (Am în buzunar și o mască în caz de fum). Merg cu mașina o milă până în parcare. Ca să ajung la aleea de beton care începe de la punctul roșu mai merg încă pe atât, pe stradă pe lângă clubul de tenis Stafford Hills (4 terenuri acoperite cred) sau printr-o pădurice lângă râu. Iată poza din google maps.
Multe faze s-au întâmplat pe acolo pe aleea lată de beton dintre copaci. Adică nu se întâmplă nimic vreau să spun. Merg și de obicei pe la ultima parte a traseului apar diverse personaje. Am și uitat de-a lungul timpului pe cine am crezut că am văzut pe acolo (Lista include pe Tump și Elizabeth Warren).

La începutul aleii este și o vilă (punctul roșu pe hartă) care a fost cumpărată de primărie și care acum se numește Community Center. Acolo în parcare apar tot felul de mașini, dar astăzi nu era nici una.

Vineri parcă mi s-a părut că o văd pe Hăineală printr-o fereastră și am luat-o pe stradă în loc să mai merg pe alee. Astăzi când am trecut pe acolo a apărut o tipă alergând care parcă zâmbea puțin la mine. A trecut o dată într-un sens și odată în alt sens. Am mai văzut-o când am ajuns în parcare, punctul de pornire în stânga (alerga încet), se urca într-un SUV mare, negru.

Am venit acasă și m-am uitat pe la știri. Am văzut știrea cu respingerea ordonanței pentru prorogarea legii dublării alocațiilor și m-am bucurat. Respingerea a fost votată în senat cu 95 la 14 parcă deci are toate șansele să fie respinsă și în Cameră. Sper că nu vor întârzia procedura pentru ca legea să fie aplicată chiar de luna asta. În știre se spune și numărul de copii care beneficiază. 3.6 milioane. Ceea ce m-a făcut să-mi dau seama de o greșeală pe care am făcut-o în mai multe postări. Am numărat, din grabă, pe graficul din Wikipedia doar băieții și am rămas cu ideea aceea. Băieții sunt cu albastru iar fetele cu roșu. Cam 100 mii din fiecare pe an timp de 18 ani în fiecare parte a graficului.

Este prima dată când se spune o cifră mai aproape de realitate, pentru că în România grupele de vârste între 0 și 18 și 55-72 și până la capăt sunt mai mici decât 19-54, care include decrețeii.

Deci am corectat greșeala în câteva postări mai recente după care, tot uitându-mă pe la știri am văzut poza asta și mi s-a părut că am recunoscut-o pe tipa din parc. Sincer, cred că au băgat-o pe tipă pe alee după care au băgat știrea ca să-mi dau seama de greșeală ca să spună că întâlnirea cu ea m-a influențat să modific cifrele și probabil tot ce voi face în următoarele zile. În realitate, doar au prevăzut ce voi face și au țesut o intrigă pe lângă, așa cum fac mereu.

Kövesi, cireașa de pe coliva justiției și a Schengenului

Pentru cei care vor să treacă direct la subiectul acestei postări.

Îmi este foarte greu să încep să scriu ce am vrut fiindcă Wikipedia m-a lovit din prima cu o chestie. Nu pot să folosesc cuvântul halucinant fiindcă un obiect, fie și o frază scrisă, nu poate să halucineze. Nici nu mă poate face pe mine să halucinez. Mă miră folosirea continuă în media românească a acestei expresii. Nu știu alt cuvânt. Există un cuvânt în engleză care s-ar potrivi, nightmarish, care în românește se traduce de coșmar, sau ceva care seamănă cu un coșmar, care este mult mai potrivit, dar nu pot să găsesc o expresie formată dintr-un singur cuvânt. Mă mai gândesc.

Am stat ani de zile amețit sub influența a ceva care ieșea din găurile de cârtiță, cele foarte aproape de clădire. Există un curent termic care în general în lipsa vântului, în orice anotimp, merge pe la suprafața pământului fiind atras de vidul parțial format de curenții ascendenți care urcă pe o clădire. Deci dacă există o gaură suficient de aproape de clădire, acel curent, prin efect Bernouli, trage orice gaze sau aerosoli ar exista în pământ, prin acea gaură, și apoi îl ridică pe suprafața clădirii, prin efect Coandă. Dacă există crăpături, iar la clădirile de lemn există foarte multe, cu cea mai importantă chiar la baza clădirii, unde începe side-ingul sau învelișul de scândură al acestor barăci, acel gaz sau aerosol va fi pompat în pereții goi și apoi înăuntru (bine, într-un ritm imperceptibil).

Nu știu exact ce vine din găurile de cârtiță, bănuiala e că e vorba de o enzimă paralizantă pe care cârtițele au au în salivă pentru a ameți râmele, cu care se hrănesc exclusiv și pe care le țin vii în niște buzunare în pământ, la capătul galeriilor lor, cu sutele. Râmele odată ajunse într-o galerie, sub influența acestei enzime se adună singure în aceste depozite de hrană și stau acolo vii și amețite, cu metabolismul scăzut, cu lunile.

Am învățat, după mulți ani de încercări, însă să alung cârtițele, cel puțin cele de lângă clădire, cu ajutorul acidului boric (marcă comercială Borax), care este/a fost folosit în SUA ca detergent și nu are nici o toxicitate pentru oameni. Odată pus Borax într-o gaură, în general ea nu se mai deschide, nu în același loc.

Dar mai recent, au început să revină. În momentul când am început să scriu această postare (am fost trezit de un telefon de spam după 4 ore de somn) am început să strănut incontrolabil și am știut că trebuie să fie noi găuri de cârtiță pe afară (așa începe). Deci m-am dus, am găsit și am astupat cu Borax 4 găuri chiar lângă fundație. Nu știu dacă aceste cârtițe sunt cumva manipulate de oameni pricepuți pentru a veni lângă clădire. Bănuiala mea este însă că acest comportament al acestor animale este una din sursele de inspirație ale masoneriei, care are expresii de genul "în adormire". Poate fi sursa obsesiei gazării la extrema dreaptă, care se inspiră din masonerie al cărei moto este a face pe oamenii buni mai buni. În acest model, masonii ar fi cârtițele iar profanii adică noi, râmele. Un lucru e sigur. Managementul acestui complex de apartamente nu vrea să eradicheze cârtițele, a pus capcane numai pentru șobolani, din care am găsit 6 morți pe alei în căldura verii numai eu. Fază la care tipul de sus s-a trezit, a început să umble, a dat drumul la mașina de rufe (cu mișcare reciprocă, ax vertical) care a început să scutură clădirea și să scoată din pereți ultimii aburi de cârtiță, la care mi s-a făcut un somn fantastic.

Orice îmi părea foarte dificil. Ce pot face azi, chiar după numai 4 ore de somn, după ce am eliminat de luni de zile cârtițele, nu puteam face înainte într-o oră. Îmi era foarte dificil de exemplu să înțeleg diferența dintre o ordonanță simplă și o ordonanță de urgență. Aceste două instrumente juridice atât de abuzate de guvernanții României. Bine între timp am descoperit și instrumentul prin care pot să pun fără efor un link direct pe un cuvânt într-o pagină (Selecționez cuvântul, Click dreapta, Copiază link) ceea ce elimină necesitatea citatelor.

O ordonanță simplă necesită o lege anuală de abilitare care să specifice domeniul respectiv. O ordonanță de urgență, nu, deci poate fi dată în aproape orice domeniu. Însă nici una nici alta nu pot da rezoluții în domeniul organizării sistemului juridic iar asta e stipulat de două ori în Constituție și explicat pe larg și gratis pe multe site-uri de reclamă ale diverșilor avocați.

Dar iată că deschid, după cum am spus, Wikipedia și mă lovește. ICCJ, Înalta Curte de Casație și Justiție, cea mai înaltă și ultima instanță de recurs în ierarhia justiției românești, a fost înființată (mă rog transformată din Curtea Supremă de Justiție, din vechea Constituție adică) prin ordonanță de urgență.

Bine, nu se spune unde a contestat Paul Florea, nu poți avea nici o pretenție de la Wikipedia, ea spune doar că că președintele de atunci, Paul Florea, "a contestat" această schimbare, dar pe alte motive, că i s-au dat sarcini în plus și anume recursurile finale ale cauzelor civile (care de fapt sunt o mană cerească). Însă nu are nici o importanță din moment ce nici el nici nimeni altcineva nu s-a supărat pe ce trebuia, adică această transformare fiind făcută prin ordonanță.

Dar putem să generalizăm. Ce altceva a mai fost înființat prin transformare prin ordonanță? Însăși faimoasa DNA, Direcția Națională Anticorupție, care se confundă în România cu doamna Anticorupție, adică Laura Codruța.

DNA, o secție a parchetului de pe lângă ICCJ, înființată, la fel ca ICCJ, în mod ilegal (dacă ținem cont de faptul că și Constituția este totuși o lege, votată nu de Parlament ci de noi toți, prin referendum).

Dar ce voiam de fapt. De ce am început postarea asta totuși. Sunt niște chestii în justiție, privită ca profesie, care nu se vor schimba niciodată.

Una din ele este ierarhia. Justiția în România ca și oriunde, se face în curți. Care în România sunt, în ordine ierarhică. Judecătorii. Tribunale. Curți de apel. ICCJ. Ierarhia nu se referă numai la organizarea administrativ juridică, unde judecătoriile, care nu au... personalitate juridică de exemplu, sunt subordonate tribunalelor ci și la căile de atac ale unei hotărâri (apel, recurs) care se face de obicei în instanța superioară (primei instanțe). Ancheta (probatoriul) se desfășoară numai în parchetul de pe lângă prima instanță. În apel și recurs se examinează din nou dosarul, nu se face o altă anchetă.

În general fiecare curte (judecătorie, tribunal) are pe lângă ea o procuratură care desfășoară anchetele și crează documentele din dosarul care apoi este înaintat instanței de care aparține. Astfel, la ultima curte de apel din România, care se și numește Înalta Curte de Casație și Justiție, nu e nevoie de o procuratură decât pentru situația stipulata în articolul 72 din Constituție când această curte este primă instanță (unde apelul se poate face tot la ICCJ, cu un complet de 9 judecători).

Înțeleg că ordonanța de urgență de înființare prin schimbarea numelui și a unor atribuții a Curții Supreme în Înalta Curte de Casație și Justiție a fost necesară pentru punerea de acord cu noua Constituție, votată puțin mai devreme în acel an, ordonanță pe care nu o găsesc în lista bogată în ordonanțe cruciale pentru propășirea României din Octombrie 2003 la vederea cărora unora le-ar putea da lacrimile (1...99, vezi și pagina următoare, 100...127). Dar de ce să o faci printr-o ordonanță neconstituțională când Parlamentul o putea face printr-o lege organică, în regim de urgență în aproximativ o lună? Ca oriunde și oricând, o ilegalitate atât de amplă fără sens aparent ascund altele, trebuie doar să mergi pe fir.

Eu cred că motivul e că nu s-au dorit discuții în Parlament despre noul ICCJ. Paul Florea dar și alții ar fi trebuit să spună ceva, și lumea ar fi putut să afle ce a votat la referendum.

Pentru că ICCJ este într-adevăr o instituție monstruoasă. Deși nu are practic decât un rol marginal în justiția reală, majoritatea proceselor având loc la instanțele de bază, judecătorii și tribunale, la ICCJ se desfășoară într-adevăr cele mai mari și necunoscute nouă matrapazlâcuri, prin casarea unor sentințe civile în cazuri mari, achitări spectaculoase, cine mai știe ce. O instituție stufoasă, cu multe ramuri, din care cea mai recent înființată, DNA, merită puțină atenție.

Conform noii Constituții, există un parchet pe lângă ICCJ, împărțit pe secții specializate, menit să asigure instrumentarea în cazurile arătate de articolul 72 mai sus și poate a altor câteva cazuri rare. Însă prin filialele teritoriale, DNA și DIICOT, instrumentează cazuri selectate în alte instanțe decât ICCJ, care au pe lângă ele propriile procuraturi, devenind astfel, la propriu, două sisteme de procuraturi paralele, încălcând flagrant Constituția care spune clar că Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, iar în cazul DNA instanța de care aparține este ICCJ.

Da, e adevărat, toate instanțele din România și parchetele de pe lângă ele sunt subordonate ICCJ iar filialele DNA și DIICOT funcționează pe lângă aceste instanțe de judecată subordonate ICCJ, dar totuși altele decât ICCJ, ale cărei secții sunt, ajungând astfel să ai 3 parchete pe lângă aceeași instanță (Parchetul normal de pe lângă judecătoria sau tribunalul respectiv, apoi filialele DNA și DIICOT care sunt secții ale Procuraturii de pe lângă ICCJ).

Mai mult decât atât, secțiile Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA și DIICOT, instrumentează prin filiale cazuri care pot ajunge, potențial, să fie judecate în apel de către ICCJ care astfel rejudecă dosarul cu probatoriul instrumentat de propriul parchet.

Cazurile sunt selectate și transferate pe anumite criterii, din care cel mai faimos este/a fost, știe toată lumea, articolul din Codul Penal numit Abuzul în serviciu. Un număr mare de dosare pe articolul din  Codul Penal Abuzuri în serviciu aflate în lucru, selectate și instrumentate de DNA, au fost închise ca urmare unei decizii CCR (Curtea Constituțională a României), care a "dezincriminat" (scos din Codul Penal) abuzul în serviciu (cel puțin în forma în care exista la începerea marilor anchete anticorupție).

În acel moment, toate dosarele în lucru pe acest articol au fost închise iar în majoritatea cazurilor timpul pentru a deschide un nou dosar, pe un articol de cod penal mai "clasic" ca de exemplu furt, delapidare, etc.. trecuse (prescriere) iar DNA nu putea să mute încadrarea anchetei începută la timpul când fapta nu era prescrisă pe alt articol deoarece nu avea competență decât pe articole specializate, "de corupție". Codruța Anticorupție a rămas cu buza umflată.

A fost acest moment planificat? A fost coordonare între CCR și DNA de la început, pentru a fi selectați anumiți infractori (oaspeți în România) pentru a fi investigați de DNA știind că asta se va întâmpla până la urmă, creând în același timp o eroină (pentru UE)?

Toată lumea în România știe, numele Laurei Codruța este sinonim cu anticorupția, lupta anticorupție în realitate s-a desfășurat prin transferarea unor cazuri de la Procuratură la DNA, care până la urmă a avut o rată de achitări mult mai mare a fost necesară pentru vorbăria în jurul aderării parțiale, fără Schengen în Uniunea Europeană.

Laura Codruța este simbolul, campioana acestei lupte și simbolul anticorupției din România în UE, "victimă a unei decizii CCR", fiind recunoscută ca atare de UE și instalată în funcția de Procuror Șef al Parchetului Uniunii Europene, unde este un exemplu și un simbol al luptei anticorupție (eșuată?). Oare acesta să fie argumentul (neenunțat) al Parlamentului Olandei? Oare acesta să fie ne-luarea nici unei poziții în aspectul Schengen de către ea, prezența recentă în țară, cearta cu Iohannis?

Partea ironică sau poate subliminală. Dacă se transformă prin răsturnarea p-ul de la PNA în d de la DNA (PNA, Parchetul Național Anticorupție până în 2002, transformat în DNA, Direcția Națională Anticorupție prin OUG) Corupta s-a schimbat în Codruța.


Codruța a plecat curată slăvită de la DNA iar istoria se repetă. În 2022 CCR pregătește o nouă modificare al unui articol de Cod Penal, cu un potențial de mii de infractori scăpați.

CCR, (ce cere) este într-adevăr o instituție foarte coruptă, poate cea mai coruptă instituție din România și pentru că e formată doar din 9 judecători, toți numiți de-a lungul timpului de Senat, Cameră și Președintele României la momentul ieșirii la pensie a unuia din ei iar activitatea ei nu este vizibilă publicului și nici nu este promovată pe larg sau cum ar trebui în media. CCR are abilitatea unică de a modifica legile care ea crede că nu sunt conform Constituției deși în multe din ele ea dă aviz înainte de promulgare. Numai în 2009, sub președenția lui Zegrean, a emis peste 8000 de excepții de neconstituționalite, operând tot atâtea modificări în legi, la cererea inculpaților prin avocații lor deștepți și bine plătiți. Pe total, CCR a modificat în jur de 15000 de legi (la data postării de mai sus), sau aproximativ tot atâtea câte a scos Parlamentul pe durata post 89.

Soluția la această problemă uriașă este ca de obicei una simplă. Modificarea regulamentului de funcționare a uneia din camere, astfel încât toate legile să fie trimise spre avizare la CCR înainte de promulgare. Astfel CCR nu ar mai putea să modifice nici o lege, neputând să se pronunțe de două ori în aceeași cauză.

Încât îmi vine și mie să recit ca poetul în subrime încrucișate

Nedreptate și-a putea
Și dreptate nu se poate.