It doesn't look pretty, it will after i hide them under some furniture and reroute the cables. I got 3 devices and 5 useful ports with two to spare.
System monitoring on the Fios router (192.168.1.1 or 192.168.0.1) showing wi-fi disabled. On the other router there is a hardware switch. By clicking on the links you will open your own router page were you can change settings (disable wi-fi or radio etc..) like below. Factory password is either written on the router or is Password, password, pass, etc.. Can change it for better protection. If you changed it and forgot it, can reset the router to factory defaults by pressing the reset button which sometimes is hidden, for a number of seconds. Be careful not to mess with other settings or you will have to be on the... phone with customer service of your provider. Sometimes it takes a while for the cable router to scan channels after a reset.
I invite everybody to get rid of wi-fi (this is easy) and cell phones if possible. At home can use cell phones in a far corner of the room with bluetooth. Can use an app like google voice that comes with a free real phone number that can be called from any phone or fb messenger or anything you want on your wireless disabled laptop.
Most will shut down wi-fi (to save energy) by simply plugging in the ethernet cable or ethernet USB adapter but better check settings.
Switching to wired has an unexpected bonus. Notable speed increase.
Shut the phones down when you put them in your pocket or purse and do the same (use bluetooth) at work. Or at least make an experiment for a month. But full recovery from exposure takes a long time.
Get a landline (with a chorded set). They must be cheaper now.
2:18 Lloyd James Austin III (if you have doubts look at the tip of the ears, also James - Yoshimitsu)
10:50 Yellen. Based on what. They didn't show us a spending report for the (fiscal) year 2022.
Plus the two phones that had both wi-fi and cellular (higher power needed to reach the towers) emitters. A total of 7 + 2 = 9 or a total of up to 5 watts of 2.4 GHz microwave emitters in the tiny apartment. I still take the phone with me everywhere I go for an emergency but is shut down. Plus the 1 watt leak at the "oven".
11:55 There is an electric box embedded in the water heater lid on top that gets filled with (possibly dirty) water every time i leave. Otherwise it stays dry for days. I tried to pour water in it and it doesn't go anywhere, there's only foam insulation under that sits pretty tight under the lid that has been poured in the space under the lid during assembly.
I think they figured ways to get in here after i leave. The two bottle sign, two empty bottles attached to the door with fishing line that fall into a different position every time i close the door can be beat. Two guys can do it. One in the back watching through the window and one opening and closing the door as many times as it takes to get them in the same position. It takes a few minutes i guess. Should look odd but who else is here to see but them.
Why would the ninja go through all the trouble to do this. For me to stink everywhere i go. To keep me sick and low key and looking and acting crazy.
1:45 As i was finishing here and getting ready for a walk, having a bit of halva, a
As i did my routine, like enlarging the holes a bit with a stick to add borax, there was this guy in an orange hoodie playing loud music and working on a car, giving "probably cause" to the management. Ran out of borax and went inside to get some more, i noticed a cart from the office again passing by in a rare move with two women talking aggressively.
Cart was passing when i got at the door and didn't see much except one of them was dressed in white, like i saw the other day (Monday?) (their uniform used to be black). Didn't have a chance to get some soil from other mounds and cover the slightly enlarged holes filled with borax yet, so the smoke is still around. (How come they didn't feel it?). Will get some more until they leave the area.
3:32 As i am a bit woozy from the smoke, i finished those and the smoke is only remnants that filters are slowly eliminating. Saw a guy passing and putting on the ground an aluminum tubular crotch, like to show me how it's done. I think over the years i have complained of smoke coming from the ground at least one hundred times.
4:00 But if you really really want to have a chance of understanding all my (miss)adventures into the wild wild west i recommend to first read Kafka's books. Kafka was born and his source of inspiration was the infinite Austro-Hungarian ethicless almost inhuman Asian style bureaucracy and attitude towards small and insignificant persons. Or the same, Clavell's Shogun with the infinite labyrinth-like narrative. A bonus of reading these books will be life will look to you so much more beautiful after.
6:30 Apropo de pozele de mai sus.
6:42 Pat Benatar effect or why i broke up with
11:20 Alte reacții subliminale la îndemnul meu de a trece pe cablu sau cine vă mai vrea binele.
11:42 See what i'm talking about? (alegoriile războiului).
You ain't nothin' but a hound dog
Cryin' all the time
Well, you ain't never caught a rabbit
And you ain't no friend of mine.
11:46 Living is easy with eyes closed.
11:48 Ok mi-am făcut curaj să scriu (niște paragrafe mai lungi) despre ce am mai pățit în seara asta. În timp ce făceam mâncare am băut și am adormit și m-am trezit pe la zece. După ce m-am hidratat cu mult ceai (de frunze de afine pentru diabet) mi-a venit chef de o plimbare (aveam ceea ce eu numesc o mahmureală plăcută, sunt și dintr-astea).
Am deschis ușa iar în parcare a venit cu un viraj rapid și cu farurile de Xenon în ochii mei tipul de sus. Am închis ușa fiindcă nu vreau să dau față cu el, că mă tem să nu-i spun ceva ce voi regreta după, fiindcă mă înnebunește cu mersul pe tavan (noaptea trecută la 4). Am așteptat să-l aud pe scări și sus scârțâind ca să știu că a urcat, dar după zece minute, nimic. Am rugat-o pe Angela să deschidă ușa și a văzut că nu-i în mașină. Un scârțâit scurt a confirmat. Deci se poate și fără zgomot.
De ce m-a păcălit. Ca să aibă timp nebunii să se pregătească. Am pornit, două mașini m-au chiorât în parcare, cu faruri albe modificate (cu LED aftermarket) și/sau defecte, fază mare, etc.. Când am trecut de clădirea a doua, dintr-un balcon, un câine (părea un ogar cenușiu dar cu capul mai mare și mai rotund) a lătrat doar o dată. Atât de tare încât nu am auzit în viața mea un asemenea lătrat. Peste 100 dB. Ok, nu am făcut atac de inimă, dar aveam o senzație ciudată, în tot corpul care m-a ținut 5 minute după.
Când am ajuns în stradă (după 5 minute de mers în complex) deja se adunaseră. Un SUV uriaș cu faruri și roți cât butoaiele a demarat show-ul în zgomot de eșapament modificat. Nu știu dacă aveți prin România asemenea chestii, părea ca de la monster jam, cu eșapament modificat la motor de 7 litri și roți cât butoaiele care se bălăngăneau puțin ca niște baloane moi.
Jocul se numește enervați-l de moarte pe jidanul Dracula dictatorul galactic Xenu.
Și au mai venit după, cu zecile la ora aia pustie (10:30 seara) mașini mai de stradă dar au făcut cam la fel. Zgomot, fum și lumini orbitoare în ochi. M-am enervat normal, mi s-a inflamat mucoasa nazală și am început să respir greu, dar stimulat de nervi. Când am ajuns în casă și m-am calmat, am constatat că am o greutate în respirație și am deschis gura ca să respir pe gură, dar mi-a trebuit cam jumătate de oră să mă recuperez.
Cine sunt. De câte ori m-am căznit și am reușit să-i zăresc în asemenea situații, când de obicei au geamuri fumurii, tot ce am putut să deslușesc a fost fețe de hikikomori urâți din Japonia, uneori cu mustețe din alea ridicole cum nu le stă bine la japonezi, încercând să pară nu știu, poate mexicani. De aceea nici nu mai încerc să întorc capul, sunt greu de văzut dar știu cine sunt. Însă mașinile sunt aranjate să pară ca de americani mai de la țară așa.
12:34 Vreți să știți toate fazele cu Pat Benatar? Eram în anul II și plecam de la Câmpulung la Iași. Pe tren (acceleratul Iași Timișoara Iași) era de servici chiar nașul și vecinul meu (Jean Constantin) deci nu aveam bilet (cred că de aici a început expresia și poate din păcate obiceiul). Stăteam în compartiment față în față cu ea, era dintr-o gașcă ce veneau din Ardeal. Micuță și nu prea, "studentă la Farmacie" îmbrăcată într-un palton maro destul de ponosit, nu prea vorbea și părea cam supărată (de fapt așa pare ea de obicei nici în video-uri nu prea zâmbește).
La un moment dat s-au ridicat toți și au plecat la vagonul restaurant și au lăsat-o în compartiment ca un bagaj (bine acum știu de ce). La care eu, gentleman, am invitat-o la vagonul restaurant unde am cheltuit banii de bilet normal iar nașul a trecut și pe acolo, cu o privire dojenitoare.
Stăteam în gazdă în Păcurari 33, la demisol, în casa unui fost coleg de liceu (ce semăna cu Ron Lauder, dar mult mai tânăr, nu se putea). Eram în pat și ascultam cu ea muzică grecească (făcusem o pasiune pe atunci) și a venit Cătălin colegul meu de gazdă (un balerin din Pecs care semăna cu Paul McCartney) și a aprins lumina, nu a zis nimic, era încruntat, a luat ceva și a plecat. Ea s-a dus și a stins lumina înapoi dar eu mă enervasem deja. Pe atunci aveam într-adevăr minte de copil. După câteva zile s-a întâmplat faza cu fostul ei prieten.
Acu vreo lună două în Lincoln City. Eram cu Angela în parcare la Roads End și mâncam salată de cartofi (un fel de salată orientală cu puțin zahăr) cu salam italian (o tradiție) și beam vin, toate de la Grocery Outlet și admiram apusul în ocean. La radio începe să cânte o melodie cu ea (că altfel nu mă prindeam). Vine o tipă cu o bicicletă cu pantaloni mulați ca în video și chiar o geacă neon verde, se pune în fața mașinii noastre să vadă și ea apusul.
Era însă bicicletă ca de bărbați cu bară și la un moment dat și-a băgat bara între picioarele care încă arată de la distanță cam la fel ca în video (73 de ani reali). A apus soarele și a plecat. Faza s-a mai repetat și în altă ocazie. Cred că încerca să-mi amintească faza cu lumina stinsă și aprinsă din 82 de la Iași. Ceea ce m-a provocat să scriu acum.
Dar atunci în tren nu e prima dată când am dat nas în nas cu ea. Tot în tren, veneam în vacanță de la Iași, eram prin ultimul an de liceu cred. O tipă tot așa, mai micuță, serioasă, stătea pe culoar lâng mine și la moment dat m-a întrebat unde cobor. La Câmpulung. "Nu vrei să mă ajuți, am acasă o sobă cu motorină și nu știu s-o pornesc". Era o iarnă frumoasă cu multă zăpadă. Teoretic, puteam să-mi las bagajul cu rufe murdare la bagaje de mână și să merg. Însă părea puțin speriată, mai în vârstă (Maria Zempleni e cu 11 ani mai în vârstă decât mine), expresia de pe fața ei nu coincidea cu intenția declarată și arunca priviri ca pentru consultare către un alt tip mai încolo pe culoar. Am refuzat politicos și cu regret.
Azi am pomenit-o prima dată fiindcă scriam ceva și au pus o melodie de-a ei la radio ce avea legătură ciudată cu ce scriam și m-am enervat.
Dacă regret ceva de atunci. Promisiunile vieții din anii 70 în România și cum a devenit totul un coșmar după 83.
Știu acum. Trapped by your love. Chained to your side. Zempleni. "Xenu also spelled Xemu". Zamolxes, Zymase etc.