Saturday, November 23, 2024

November 23

3:00 AM Am repetat în minte de multe ori cum să scriu această însemnare. Nu știu dacă nu voi omite detaliile care îi vor da impact maxim, dar voi încerca.

S-a scris în media citându-l pe Viktor Orban că votul final pentru admisia României la Schengen se va da la ultimul consiliu JAI pe anul acesta, pe 12 decembrie.

Lumea încă face confuzie între președinția simbolică a Uniunii, așa cum a avut-o și Dăncilă și agenda Consililui JAI (miniștrii de interne) care e întocmită de Consiliul GAC (miniștrii pentru afaceri UE).

Președenția prin rotație nu are absolut nici o influență asupra agendelor Consiliului JAI. Dacă avea, Dăncilă punea ea un punct în agenda vreunui JAI pentru aceste vot.

Asta nu înseamnă că Ungaria nu controlează absolut totul în UE iar anunțul lui Orban o confirmă.

În primul rând, s-a schimbat ceva în România sau Austria cu privire la imigrație față de anul trecut, când s-a votat negativ în JAI?

În al doilea rând. Votul dat Croației a fost unul simbolic, în secțiunea ne-legislativă a unei agende JAI. Consiliul nu putea să voteze a doua oară ce a votat deja la data aderării Croației la UE și automat la Schengen.

Ceva ce nu pot înțelege. Consiliul JAI (JHA, Justice and Home Affairs) ca parte integrantă din Consiliul Uniunii Europene, este un organ legislativ, cu puteri sporite față de Parlamentul UE. Multe din voturile JAI se acordă unanim de către membrii care sunt miniștrii de interne din țările membre.

În agenda JAI din 12 iulie 2023, când s-a aprobat verificarea condițiilor pentru aderarea Croației la Schengen, au fost mult mai multe probleme de votat în secția ne-legislativă a agendei decât în cea legislativă.

La data aderării, România a intrat automat și în Schengen, ceea ce a permis intrarea în UE cu buletinul începând din 1 ianuarie 2007 însă votul Consiliului pentru aprobarea condițiilor a fost amânat până anul trecut, când, deși s-a spus mereu că România îndeplinește condițiile, Australia s-a opus.

Nu 13 ani cum spunea Ciolacu ci 18 ani am fost umiliți de UE Austro-Ungaria. Pentru că de călătorit, cine a vrut s-a dus, singura chestie era că trebuia să treacă de vama de la unguri. În două sensuri.

Așteptările. Cred că asta a influențat deciziile românilor de a călători în România. Practic, se pierdea o zi două numai la această vamă. Încă o zi pierdută datorită vitezelor de melc de pe drumurle din România.  Ceea ce a contribuit la înstrăinarea lor.

Nu știu cum era după 2007 dar eu țin minte că ungurii ne umileau și în 2004, când a trebuit să strângem nu știu, câte 10 euro de căciulă ca să dăm la vameși.

Câte știri, câte intervenții din partea europarlamentarilor români, prim ministru, președinte, false negocieri pe ceva care era deja acordat din 2007, din care intervenții unele recente spunând că e imposibil anul acesta, la anul. Sute sau mii de știri pe subiect. Veșnica umilire.

Apoi, a urmat faza cu Schengenul aerian, ceva ce nu se regăsește în tratat.

Întotdeauna am spus că Schengenul "ni se va da" cu prilejul vreunei alegeri, ca să i se dea greutate unui candidat. Nu că ar conta cine. Important era să-i dea greutate pe o iluzie mare, fiindcă oamenii nu au nimic concret care poate fi atașat lângă numele lor. Un bagaj pentru drum.

Dar nu m-aș fi gândit vreodată că însăși Ungaria va fi cea care va pretinde că ne ajută cu Schengenul. Cu ajutorul UDMR bineînțeles. Dar nu așa, simplu, ci după o vizită a lui Ciolacu la noua înaltă poartă adică umilința supremă. Negocieri cu Nehammer și cu Orban. O discuție în trei Ciolacu-Orban-Trump.

Nu e vorba de cinism ci de bulism. Ăsta e stilul ungurilor. Așa sunt ei.

Da nu mi-a ieșit așa cum voiam. Simplu, concis, la subiect și cu impact. Asta este. Inspirația îmi scade întotdeauna când mă enervez foarte tare.

3:15 Nu vreau să pară că ajut vreun candidat sau altul. Mi-am spus deja opinia pentru alegeri. Aleg platforma "n-ai cu cine". Nu că aș crede că voturile sunt numărate corect sau măcar numărate. Ce e important e ce vorbesc oamenii între ei, ca justificare pentru un rezultat sau altul.

S-a dus Simion să voteze în Italia. Pentru ce nu s-a dus mai devreme? Nu auzim nici o voce din emigrația română în masă din ultimele decenii. Nu știm ce se întâmplă cu oamenii aceia, care aduc miliarde în economia românească în fiecare an. 5,7 milioane, ultimul număr. Fiecare din ei trimite câte o mie de euro în România într-un an, cred.

Din când în când vreun vloger isteț se duce la Bruxelles sau în altă parte să ne spună că toate c...e pe acolo sunt românce.

Apropo. Oare au românii din Italia destule secții de votare? Ce contează din moment ce voturile nu sunt numărate.

Asta cu votatul lui Simion în Italia e echivalentă cu Trump servind la McDonalds și la căteva zile după, luând masa cu Musk tot acolo. El centrează, el dă cu capul. (Sometimes you're the windshield). Are și un nume. Populism.

5:53 Before i discovered dry gin we were buying brandy. Some of it came with regular corkes, some with aluminum screw-on caps. Because the 1.7 litter bottles with plastic caps were cheaper per ounce, we have been buying those and poured the content in one smaller bottle with aluminum cap that was easier to handle.

That until we started to do the same with gin which has no color. So when Angela poured in a small IKEA white porcelain 2 oz cup from that small reused bottle, it came out grayish. Because of the aluminum oxide that formed inside after screwing/unscrewing the cap a number of times. You can rub a paper towel inside a cap after you emptied a bottle and cycle it a number of times and see what i'm talking about.

Needles to say. It is called corundum, very hard, the same stuff rubies are mad of and is very corrosive and being used to manufacture sand paper.

No comments:

Post a Comment

Friendly comments welcome

Note: Only a member of this blog may post a comment.