Sunday, January 29, 2023
Saturday, January 28, 2023
January 28
12:00 Deus ex machina. Andrei Marga. Noi gândim, nu ne digitalizăm.
Internetul nu mai este doar o simplă rețea de calculatoare numerice, așa cum au fost definite de von Neumann și prezise de George Bulă. Este vorba de un salt calitativ sau mai bine zic cantitativ, fiindcă vorbim de o cantitate enormă de informații care este memorată și vehiculată. Diferența o face capacitatea fiecărui computer - acum numit device - numărul acestora și al serverelor.
Google are supercomputere de mărimea un stadion care deservesc în timp real căutări în diversele baze de date și cunoștințe conectate pe care noi le numim site-uri care au depășit ca număr 1,6 miliarde.
A devenit un mijloc de organizare și răspândire a informațiilor fără precedent în istoria omenirii. Se pot stabili canale de comunicații paralele, persoană la persoană, dar și oricine poate publica instant (one to many), și există deja baze de cunoștințe comune care se pot referenția prin link-uri accesibile instant cu un clic.
Fără internet, o analiză ca aceasta ar fi durat luni de zile de studii și necesita accesul la bibliotecile cu documentele citate dar și discuții cu persoanele implicate direct în decizii, iar fără căutări google ar fi fost imposibilă pentru o persoană din afara sistemului.
Internetul a ajuns să reflecte aproape în totalitate realitatea juridică și politică, cu posibilități de explorare impossible în trecut, fiindcă nu necesită accesul nemijlocit la realitate.
Paradigma realității curente s-a schimbat atât de mult, încât filosofia așa cum ni se servește, mai mult ca o istorie a gândirii decât ca o structură a sistemelor de gândire sau mai bine zis un sistem unitar al structurilor de gândire, tributară limbajului simbolic în care sunt încapsulate conceptele clasice, din care printr-o sforțare a ieșit ultimul, această "digitalizare" sau chiar ramură, digitalismul.
Cu alte cuvinte, se poate găsi piatra din lac motivat fiind doar de frustrare, doar după câteva ore, recunosc, difficile, petrecute în fața monitorului conectat la computer conectat la internet.
5:15 Eram în școala generală și învățătoarea ne obliga să ne abonăm la ceva (nu știu, poate a fost o directivă pe tot sistemul de învățământ). La alegere, Cutezătorii, Minitehnicus, Urzica, Știință și Tehnică, Magazin. Sâmbăta venea poștașul cu publicațiile, noi, lucioase, care încă miroseau a tipografie și în ultima oră de clasă ea ni le despacheta să le citim. Le ternimam mai devreme (părțile bune) și făceam schimb. Atunci am citit undeva cred că într-o Știință și Tehnică, un banc (scăpat de sistem printr-un motiv ce pare evident, era (le părea) anti-religios).
Cică au legat toate computerele din lume, au închis ultimul comutator și au pus o întrebare entității nou create. Există Dumnezeu? La care o voce puternică le-a răspuns. Există, acum! și un trăsnet a sudat comutatorul pentru a nu mai putea fi oprit. Povestea încă circulă pe internet în diferite versiuni.
Este adevărat. Odată ce ai pus ceva pe internet, pe un server, în cloud, undeva, este aproape imposibil să mai ștergi sau mai bine zis costurile de a șterge ceva sunt mult mai mari decât pentru a pune ceva nou.
Friday, January 27, 2023
January 27
Schengen
Actualizat 26-04-23
Tratatul de la Amsterdam a avut loc în 1997. El face parte dintr-o serie de tratate ale Uniunii Europene cu numele localităților unde au avut loc, însă nu au nimic de-a face cu acestea. Se numesc tratate fiindcă fiecare aduce o modificare a Tratatului Uniunii Europene, sau creează o nouă versiune, numită "consolidată". După Tratatul de la Amsterdam a urmat cel de la Nisa, etc.. Nu are nici o legătură cu așa zisa opoziție curentă a Olandei la aderare a României la Schengen, care de fapt a avut loc în 2005.
Tratatul Schengen al frontierelor libere a fost un tratat semnat prima oară în 1985 și a fost separat și paralel cu Uniunea Europeană. Odată cu apariția posibilității unei extinderi masive a UE după 89, sau după căderea blocului sovietic și apariția noilor democrații, alte motive, a apărut necesitatea comasării celor două tratate, pentru operativitate, ceea ce s-a întâmplat la Amsterdam în 1997, cu punere în aplicare în mai 1999. Tratatul Schengen a devenit astfel un protocol din Tratatul UE. Iată textul.
Este un mit așa zisul tandem dintre România și Bulgaria, bazat probabil pe acest MCV și pe semnarea Tratatului și intrarea efectivă la date simultane.
Tratatul de la Amsterdam a avut loc în 1997. El face parte dintr-o serie de tratate ale Uniunii Europene cu numele localităților unde au avut loc, însă nu au nimic de-a face cu acestea. Se numesc tratate fiindcă fiecare aduce o modificare a Tratatului Uniunii Europene, sau creează o nouă versiune, numită "consolidată". După Tratatul de la Amsterdam a urmat cel de la Nisa, etc.. Nu are nici o legătură cu așa zisa opoziție curentă a Olandei la aderare a României la Schengen, care de fapt a avut loc în 2005.
Tratatul Schengen al frontierelor libere a fost un tratat semnat prima oară în 1985 și a fost separat și paralel cu Uniunea Europeană. Odată cu apariția posibilității unei extinderi masive a UE după 89, sau după căderea blocului sovietic și apariția noilor democrații, alte motive, a apărut necesitatea comasării celor două tratate, pentru operativitate, ceea ce s-a întâmplat la Amsterdam în 1997, cu punere în aplicare în mai 1999. Tratatul Schengen a devenit astfel un protocol din Tratatul UE. Iată textul.
În 2003-2004 într-adevăr zece țări au aderat la UE și automat la Schengen, conform noii versiuni din Tratat. România trebuia să fie printre ele, dar în final a rămas pe dinafară.
România și Bulgaria au semnat Tratatul de Aderare la UE abia 2005, cu aplicare din 1 ianuarie 2007 și au devenit, de asemeni, ca și cele 10 țări precedente, automat și membre Schengen, cu condiția aprobării verificării condițiilor de către Consiliu, din Articolul 4 din Tratatul de Aderare. Croația a semnat Tratatul abia în 2011, cu aplicare în 2013.
Votul a fost amânat până în 2012 când "a apărut opoziția Olandei" însă nu a mai fost inclus pe ordinea de zi a Consiliului JHA (JAI) din decembrie 2012. Consiliul a refuzat includerea pe ordinea de zi a verificării condițiilor invocând MCV care nu are nici o legătură cu aceasta încălcând Tratatul și care nu exista la momentul semnării Tratatului în 2005. Coincidental MCV a început din 1 ianuarie 2007 odată cu intrarea în vigoare a Tratatului amendat în 2005.
România și Bulgaria au semnat Tratatul de Aderare la UE abia 2005, cu aplicare din 1 ianuarie 2007 și au devenit, de asemeni, ca și cele 10 țări precedente, automat și membre Schengen, cu condiția aprobării verificării condițiilor de către Consiliu, din Articolul 4 din Tratatul de Aderare. Croația a semnat Tratatul abia în 2011, cu aplicare în 2013.
Votul a fost amânat până în 2012 când "a apărut opoziția Olandei" însă nu a mai fost inclus pe ordinea de zi a Consiliului JHA (JAI) din decembrie 2012. Consiliul a refuzat includerea pe ordinea de zi a verificării condițiilor invocând MCV care nu are nici o legătură cu aceasta încălcând Tratatul și care nu exista la momentul semnării Tratatului în 2005. Coincidental MCV a început din 1 ianuarie 2007 odată cu intrarea în vigoare a Tratatului amendat în 2005.
Este un mit așa zisul tandem dintre România și Bulgaria, bazat probabil pe acest MCV și pe semnarea Tratatului și intrarea efectivă la date simultane.
Votul a fost amânat mereu până în decembrie 2022 din varii motive când Austria a pus condiții suplimentare neexistente la data semnării și amendării Tratatului cu includerea României în UE și Schengen, punând sub semnul întrebării Tratatul însuși (sistemul nu funcționează).
În versiunea curentă a Tratatului Uniunii Europene, sau ultima versiune "consolidată", după Tratatul de Aderare a României și Bulgariei în 2005 cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2007 și a Tratatului de la Lisabona din decembrie 2007, Protocolul Schengen are un număr, 19, iar România apare în lista țărilor membre.
În acest Tratat, care a devenit cel actual (ultimul consolidat), există și niște excepții în lista țărilor membre Schengen, ca de exemplu Marea Britanie și Irlanda. Ele nu aplică (aplica în cazul UK care acum a ieșit din UE și automat din Schengen) "acquis in full", o expresie care descrie deschiderea completă a frontierelor. Cele două țări au optat pentru a nu fi complet deschise, deși ele au rămas cu dreptul cetățenilor lor de a circula.
Nu există în protocol nici o altă excepție la "aquis in full". Consiliul (JHA, mai târziu JAI) a votat ultima oară aceste modificări ale Tratatului în 2005, cu România pe lista țărilor membre Schengen cu "aquis in full".
În versiunea curentă a Tratatului Uniunii Europene, sau ultima versiune "consolidată", după Tratatul de Aderare a României și Bulgariei în 2005 cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2007 și a Tratatului de la Lisabona din decembrie 2007, Protocolul Schengen are un număr, 19, iar România apare în lista țărilor membre.
În acest Tratat, care a devenit cel actual (ultimul consolidat), există și niște excepții în lista țărilor membre Schengen, ca de exemplu Marea Britanie și Irlanda. Ele nu aplică (aplica în cazul UK care acum a ieșit din UE și automat din Schengen) "acquis in full", o expresie care descrie deschiderea completă a frontierelor. Cele două țări au optat pentru a nu fi complet deschise, deși ele au rămas cu dreptul cetățenilor lor de a circula.
Nu există în protocol nici o altă excepție la "aquis in full". Consiliul (JHA, mai târziu JAI) a votat ultima oară aceste modificări ale Tratatului în 2005, cu România pe lista țărilor membre Schengen cu "aquis in full".
Pe site-ul Ministerului de Externe german se recunoaște faptul că România și Bulgaria aplică anumite aspecte din Schengen, dar nu "acquis in full".
Pe 8-9 decembrie, la 18 ani de la aderarea României la UE și Schengen, prima aplicată în ianuarie 2007 iar ultima niciodată, a existat în prima secțiune a agendei Consiliului, cea ne-legislativă și s-a votat o rezoluție (ne-legislativă), care nu modifică Tratatul (legea) UE, pe tema "the full application of the provisions of the Schengen acquis", fără obiect (România nu a fost o niciodată o excepție la "acquis in full") și fără efect juridic (nu a generat nici o rezoluție, regulație, decizie etc. sau o modificare a Tratatului în care România este parte integrantă, inclusiv a Protocolului 19, Schengen.
Motivul alegerii unei rezoluții ne-legislative sau declarative în agenda JAI din decembrie 2022 este că nu se mai poate vota încă o dată pe rezoluție legislativă ceva ce a fost votat în 2005 și inclus în Tratat.
În aceeași agendă din 8-9 decembrie zile au fost și rezoluții legislative, pe paginile următoare ale agendei.
Un exemplu de rezoluție ne-legislativă a Consiliului, de data asta validă se găsește în agenda din 12 iulie 2022, adoptarea de către Croația a monedei euro, cu începere de la 1 ianuarie 2023, care a generat două regulații (a avut efect juridic, pagina 2).
Nimic nu s-a schimbat în urma votului din decembrie în legislația UE (nu există un nou tratat consolidat) în afară de faptul că a fost recunoscută printr-un vot declarativ partea Tratatului care arată apartenența Croației în Schengen, nu însă a României și Bulgariei.
Pe lângă Tratatul Uniunii Europene, cu ultima versiune, cea de la Lisabona, după care s-a realizat cel curent consolidat, mai există în paralel și Tratatul Funcționării Uniunii Europene care a fost de asemeni actualizat (consolidat) după diferitele reuniuni, ca cea de la Lisabona. Aceste două tratate formează baza legală a funcționării (legislația primară) a Uniunii Europene.
Consiliul (configurația JAI) și-a încheiat rolul legislativ în aderarea României la UE odată cu apariția și intrarea în forță a ultimei versiuni consolidate a Tratatului Uniunii.
Pe 8-9 decembrie, la 18 ani de la aderarea României la UE și Schengen, prima aplicată în ianuarie 2007 iar ultima niciodată, a existat în prima secțiune a agendei Consiliului, cea ne-legislativă și s-a votat o rezoluție (ne-legislativă), care nu modifică Tratatul (legea) UE, pe tema "the full application of the provisions of the Schengen acquis", fără obiect (România nu a fost o niciodată o excepție la "acquis in full") și fără efect juridic (nu a generat nici o rezoluție, regulație, decizie etc. sau o modificare a Tratatului în care România este parte integrantă, inclusiv a Protocolului 19, Schengen.
Motivul alegerii unei rezoluții ne-legislative sau declarative în agenda JAI din decembrie 2022 este că nu se mai poate vota încă o dată pe rezoluție legislativă ceva ce a fost votat în 2005 și inclus în Tratat.
În aceeași agendă din 8-9 decembrie zile au fost și rezoluții legislative, pe paginile următoare ale agendei.
Un exemplu de rezoluție ne-legislativă a Consiliului, de data asta validă se găsește în agenda din 12 iulie 2022, adoptarea de către Croația a monedei euro, cu începere de la 1 ianuarie 2023, care a generat două regulații (a avut efect juridic, pagina 2).
Nimic nu s-a schimbat în urma votului din decembrie în legislația UE (nu există un nou tratat consolidat) în afară de faptul că a fost recunoscută printr-un vot declarativ partea Tratatului care arată apartenența Croației în Schengen, nu însă a României și Bulgariei.
Pe lângă Tratatul Uniunii Europene, cu ultima versiune, cea de la Lisabona, după care s-a realizat cel curent consolidat, mai există în paralel și Tratatul Funcționării Uniunii Europene care a fost de asemeni actualizat (consolidat) după diferitele reuniuni, ca cea de la Lisabona. Aceste două tratate formează baza legală a funcționării (legislația primară) a Uniunii Europene.
Consiliul (configurația JAI) și-a încheiat rolul legislativ în aderarea României la UE odată cu apariția și intrarea în forță a ultimei versiuni consolidate a Tratatului Uniunii.
Thursday, January 26, 2023
January 26
1:15 Change of (media?) tactics. Haven't heard in a while about Javelins. Did they run out of them, did the Russians learn how to defend against them? Do Russians have an equivalent? Did people get bored and THEY had to switch on something else?
12:00 Sabia este romană. Sabia lui Attila era încovoiată sau subțire. Crucea de pe globul pământesc este caracterul chinezesc 32, pământ, care apare și pe stema Ungariei. Nu numai chinezii folosesc acest alfabet, ci și coreenii și japonezii, posibil alții. Ungerii de pe stemă, cu aripile disproporționate și lăbile ieșite în afară par să reprezinte tot pinguini. Éva Csepregi.
3:00 Today was quiet during my walk. I would assume because the AI needs time to reboot after my last similarities. Not totally absent but quiet.
There are some daunting pillars in the park, which i consider to be highly racist in their symbolism.
And then, the world's least useful stop sign. Very few vehicles coming from left compared to the through traffic. However they updated the sign with speed bumps. Can anyone explain to me why some would put two speed bumps right after a stop sign? Were those cheaper to build than a stop light that would save so much gas and time to the people that go through? (Starting from zero means 2 to 3 times more gas used than cruising).
However when i got back home the building was smelling like sewer, even from outside. The smell did not come from under the water heater, but from the washer. The water in the draining pipe that acts as a valve has probably been sucked or siphoned during my last wash. Poured some water in the washer, but not sure yet if that did it because of so much smoke coming from outside.
5:41 Europarlamentarul Tomac și-a dat jos costumul, pentru a aminti de celebra poză cu sigla cu măr găunos luată în grabă de pe undeva de pe net și a devenit purtătorul de cuvânt al grupului europarlamentarilor români, adică al nimănui, aruncând toată vina pe Bode. Nu Ministrul de Interne care a dat cu papucul în pupitru în Consiliu este cel care face (participă adică la facerea) agendei JAI ci Ministrul de Externe, prin ambasadorul României la UE.
Asta doar așa ca informație, la valul precedent de aderare la UE din 2003 când au aderat 10 țări nu a fost nici un vot JAI pentru că începând din 1999 aderarea la Schengen este inclusă automat în aderarea la UE.
11:12 Mater studiorum. Nici înainte, nici după, doar în timp ce, imediat ce spun eu ceva, ei caută un prilej pentru a repeta iar și iar "poziția" lor. Nu se pot opune ci pot doar să nu recunoască faptul că România e în Schengen și să o mai și repete la infinit, ceea ce e o mare porcărie. Pe pagina Ministerului de Externe German se recunoaște faptul că România și Bulgaria aplică anumite aspecte din Schengen, dar nu "aquis in full".
Apropo, reuniunile informale nu votează proceduri de nici un fel, nu există agendă deși pe site scrie agendă, documentul se numește Programme, au mai revenit la vechea denumire de JHA.
Nu există în tratatele UE termenul de "aquis in full" decât cu referință la Marea Britanie și Irlanda care însă au dorit această excepție în Tratat, dar în sens invers. Ei puteau să circule, alții nu puteau să vină la ei.
România ar trebui să dea în judecată Comisia pentru ne-aplicarea tratatelor printr-o simplă plângere care poate fi individuală la Avocatul Poporului UE. Ombudsman este echivalentul Avocatului Poporului din România.
Pe 8-9 decembrie au avut agendă și au votat o rezoluție ne-legislativă, care adică nu modifică Tratatul (legea) UE. "Full aquis application", dar ne-legislativ, fără obiect (România nu a fost o excepție la "full aquis") și fără efect juridic. Motivul a fost că nu mai pot vota încă o dată pe rezoluție legislativă ceva ce a fost votat în 2007. În aceeași agendă în aceeași zi au fost și rezoluții legislative, pe paginile următoare ale agendei.
Un exemplu de rezoluție ne-legislativă validă se găsește în agenda 12 iulie 2022, adoptarea de către Croația a euro, cu începere de la 1 ianuarie 2023, care a generat două regulații (pagina 2).
Dacă nu face nimeni nimic în decurs de câteva zile (miniștri, europarlamentari, ambasadoarea), voi încerca să completez o plângere pe pagina Avocatului Poporului (Ombudsman) al UE pentru ne-aplicarea Tratatului Consolidat (ultima versiune) timp de 15 ani.
11:15 Deci trimiterea de Javelin a fost un eșec. Dacă e să extrapolăm aceste cifre din martie (o rată de distrugere a țintei de 93%), Ucraina putea să distrugă 5000 de tancuri rusești .
2:28 Iar. Nu e nevoie de aderarea României la Schengen ci de punerea în practică a aderării petrecute în 2007.
12:00 Sabia este romană. Sabia lui Attila era încovoiată sau subțire. Crucea de pe globul pământesc este caracterul chinezesc 32, pământ, care apare și pe stema Ungariei. Nu numai chinezii folosesc acest alfabet, ci și coreenii și japonezii, posibil alții. Ungerii de pe stemă, cu aripile disproporționate și lăbile ieșite în afară par să reprezinte tot pinguini. Éva Csepregi.
3:00 Today was quiet during my walk. I would assume because the AI needs time to reboot after my last similarities. Not totally absent but quiet.
There are some daunting pillars in the park, which i consider to be highly racist in their symbolism.
And then, the world's least useful stop sign. Very few vehicles coming from left compared to the through traffic. However they updated the sign with speed bumps. Can anyone explain to me why some would put two speed bumps right after a stop sign? Were those cheaper to build than a stop light that would save so much gas and time to the people that go through? (Starting from zero means 2 to 3 times more gas used than cruising).
However when i got back home the building was smelling like sewer, even from outside. The smell did not come from under the water heater, but from the washer. The water in the draining pipe that acts as a valve has probably been sucked or siphoned during my last wash. Poured some water in the washer, but not sure yet if that did it because of so much smoke coming from outside.
5:41 Europarlamentarul Tomac și-a dat jos costumul, pentru a aminti de celebra poză cu sigla cu măr găunos luată în grabă de pe undeva de pe net și a devenit purtătorul de cuvânt al grupului europarlamentarilor români, adică al nimănui, aruncând toată vina pe Bode. Nu Ministrul de Interne care a dat cu papucul în pupitru în Consiliu este cel care face (participă adică la facerea) agendei JAI ci Ministrul de Externe, prin ambasadorul României la UE.
Asta doar așa ca informație, la valul precedent de aderare la UE din 2003 când au aderat 10 țări nu a fost nici un vot JAI pentru că începând din 1999 aderarea la Schengen este inclusă automat în aderarea la UE.
Totul este o farsă orchestrată de Ungaria prin aserviții ei cei mai apropiați, toate țări din fostul Imperiu Habsburgic (Austria, Olanda) sau surori - Finlanda, cu vasalul ei Suedia care a început odată cu detașarea României și Bulgariei de valul din 2003. Vina este a noastră că nu ne-am prins la aderare în 2007. A trecut atâta timp de atunci fără să se aplice încât acum nu crede nimeni.
Dar noi ce suntem în afară de o colonie ocultă a Ungariei care controlează toată UE.
8:20 Tell me lies... Cătălina...
Dar noi ce suntem în afară de o colonie ocultă a Ungariei care controlează toată UE.
8:20 Tell me lies... Cătălina...
11:12 Mater studiorum. Nici înainte, nici după, doar în timp ce, imediat ce spun eu ceva, ei caută un prilej pentru a repeta iar și iar "poziția" lor. Nu se pot opune ci pot doar să nu recunoască faptul că România e în Schengen și să o mai și repete la infinit, ceea ce e o mare porcărie. Pe pagina Ministerului de Externe German se recunoaște faptul că România și Bulgaria aplică anumite aspecte din Schengen, dar nu "aquis in full".
Apropo, reuniunile informale nu votează proceduri de nici un fel, nu există agendă deși pe site scrie agendă, documentul se numește Programme, au mai revenit la vechea denumire de JHA.
Nu există în tratatele UE termenul de "aquis in full" decât cu referință la Marea Britanie și Irlanda care însă au dorit această excepție în Tratat, dar în sens invers. Ei puteau să circule, alții nu puteau să vină la ei.
România ar trebui să dea în judecată Comisia pentru ne-aplicarea tratatelor printr-o simplă plângere care poate fi individuală la Avocatul Poporului UE. Ombudsman este echivalentul Avocatului Poporului din România.
Pe 8-9 decembrie au avut agendă și au votat o rezoluție ne-legislativă, care adică nu modifică Tratatul (legea) UE. "Full aquis application", dar ne-legislativ, fără obiect (România nu a fost o excepție la "full aquis") și fără efect juridic. Motivul a fost că nu mai pot vota încă o dată pe rezoluție legislativă ceva ce a fost votat în 2007. În aceeași agendă în aceeași zi au fost și rezoluții legislative, pe paginile următoare ale agendei.
Un exemplu de rezoluție ne-legislativă validă se găsește în agenda 12 iulie 2022, adoptarea de către Croația a euro, cu începere de la 1 ianuarie 2023, care a generat două regulații (pagina 2).
Dacă nu face nimeni nimic în decurs de câteva zile (miniștri, europarlamentari, ambasadoarea), voi încerca să completez o plângere pe pagina Avocatului Poporului (Ombudsman) al UE pentru ne-aplicarea Tratatului Consolidat (ultima versiune) timp de 15 ani.
11:15 Deci trimiterea de Javelin a fost un eșec. Dacă e să extrapolăm aceste cifre din martie (o rată de distrugere a țintei de 93%), Ucraina putea să distrugă 5000 de tancuri rusești .
2:28 Iar. Nu e nevoie de aderarea României la Schengen ci de punerea în practică a aderării petrecute în 2007.
5:08 Tate. It's all in your mind media.