Constanța

2 mai 2014 în Eagle Crest, Lake Oswego. A fost asta ziua când Antonia a fost deportată din SUA, după ce am sunat ca un tâmpit pe 1 mai la Ambasadă și cred că în schimb a răspuns ea? Nu, aia a fost în 2013. Era un tip un vecin jos în apartamentul de dedesubt care pare că seamănă cu Adrian Gambuteanu, asociat cu Nicușor Constantinescu. Nicușor Constantinescu în perioada aia era prin SUA. Nu știu dacă fost atunci perioada când au dat drumul încontinuu la ventilatorul din baie. Poate zic ei au fost bine intenționați adică să tragă fumul din perete care venea de la apartamentul 7. Vrăjeală zic eu. Dacă vroiau să facă ceva puteau să facă o mie de chestii care să-i coste mult mai puțin. Fum tot venea în schimb ventilatorul era defect, vibra și scutura pereții și tavanul la mine și atunci a fost cred perioada când m-am îmbolnăvit de pancreatită. Ventilatorul ăla a mers cam până în jur de Crăciun 2014. Deci a fost mai dinainte fiindcă a mers cred vreo doi ani sau pe toată perioada când a locuit cineva acolo. Mai înainte apartamentul de dedesubt a fost vacant timp de doi ani începând din 2010 când m-am mutat. (fotografia de mai jos a fost făcută printre două lamele de la jaluzele).

8 februarie 2014. A nins. Am ieșit pe afară să fac niște poze. Pe stradă m-am întâlnit cu tipul de la 5, apartamentul de lângă 6, cel de dedesubt. Numerele începeau 1-2 stânga dreapta jos, 5-6 deasupra lor, 9-10 mai sus iar eu stăteam la 10. Îl văzusem foarte puțin înainte. O dată sau de două ori. Deși m-am întâlnit odată cu el și nevastă-sa pe un traseu de drumeție. Aveau doi câini mari și negri, rasa Newfoundland. Am undeva pozele cu câinii, ei s-au ferit însă din calea camerei. Pleca undeva, avea ochelari portocalii de schi și când a trecut pe lângă mine a tras de creanga unui copac și a stârnit ceva zăpadă. Mai în spatele lui era un tip care arăta ca un japonez și avea ceva ca un toiag în mână. Cu vreo câteva zile mai înainte am văzut la apartamentul de dedesubt adică la 6 o sabie de ninja la ușă. Nu știu în acel apartament s-au perindat mulți deși umblau toți îmbrăcați la fel și aveau aceeași mașină.

La o zi două am văzut o știre cu un tip Postelnicu din Constanța care a murit cu un avion undeva la sud de Florida. Cel din poză. Tipul era născut Câmpulung și era de fapt nepotul lui Mikitovici, profesorul meu de la Cineclub. Cu care am mers prin munți și am făcut filmulețe în care am apărut și eu. Mikitovici însă semăna perfect cu Polanski. Când era mic l-am văzut într-un cărucior. Avea un defect din naștere, palma dreaptă despicată ceva în genul salutului vulcanilor din Star Trek. La școala generală era o învățătoare care semăna perfect cu Sharon Tate. Să fie tipa din poză, mama lui Postenicu din Constanța fiica lui Polanski și Tate?

Până atunci cât am stat în Lake Oswego în afară de avioanele de linii care circulau pe deasupra auzeam tot timpul un avion mic făcând un zgomot infernal pe deasupra. Ore pe zi. Adresa din Lake Oswego era chiar pe un vulcan stins. Printre puținele vulcane din lume cuprinse într-un oraș. Mount... Sylvania, înălțime 298 de metri. Eu am locuit la 47 Eagle Crest. Vulcanii au un rol important în Scientologie.

Astăzi. Am fost la o plimbare pe o alee lângă Tualatin City Community Center în Tualatin, Oregon. Acolo am văzut niște ciudățenii inclusiv un tip cu o camionetă care-și trăgea pe el niște pantaloni verzi de vizibilitate peste hainele normale. Părea să fie actorul Sebastian Stan născut în Constanța. Mai erau și alte camionete pe acolo precum și o furgonetă-aspirator pentru curățat covoare cu abur.
https://drive.google.com/file/d/1bDylpHd7qpR8n26bM7e6a1a3pkU_gJuF/view?usp=sharing

Ce bine seamănă însă Sebastian Stan cu românul care e acum în pușcărie pentru că a șantajat-o pe angajatoarea lui milionară!

Mazăre, Constantin, Postelnicu

(Atenție pentru cei care traduc cu Google Translate. Am încercat chiar acum și deși majoritatea frazelor sunt traduse foarte bine, unele, în mod inexplicabil, comparativ cu celelalte, sunt complet greșite).

Voi scrie această postare progresiv, deci voi adăuga mereu ce îmi amintesc sau ce materiale mai găsesc. Am mai scris pe acestă temă pe fb sau g+ care s-a închis. Să încep cu o poză care eu cred că este a lui Nicușor Constantin (Constantin din Constanța). 2 Mai 2014. În acea perioadă el se afla într-adevăr în SUA. Poza este făcută din apartament printre jaluzele, tipul avea bărbiță, este greu de spus. În acea perioadă în apartamentul de dedesubt locuiau diverse persoane (sau numai se arătau), îmbrăcați aproximativ la fel, cu aceeași mașină încercând destul de rudimentar să pară aceeași persoană. În mod similar se întâmplă și aici cu apartamentul de deasupra.

Dar a mai fost un tip la 6 ianuarie același an, care a mers la scara vecină

La apartamentul 5 (lângă cel de dedesubt) era un tip care semăna cu "jurnalistul britanic" mort în Florida, Andrei Postelnicu. Andrei Postelnicu era din Constanța și era nepotul "profesorului" nostru de cineclub de la Casa Pionierilor din Câmpulung, Ferdinand Mikitovici. Numai că el la rândul lui semăna mult cu Roman Polanski (până aici e destul de simplu, să vedeți ce mai urmează).

Mai era la Școala Generală Nr.1 dar la altă clasă o învățătoare care semăna cu... Sharon Tate, fosta soție a lui Polanski care a fost declarată ucisă de extremiști de dreapta din SUA.

Nu știu dacă a fost el, dar în fiecare zi, pentru câteva ore bune se auzea pe deasupra un avion care mă înnebunea. Tot un Piper ca cel în care a zburat ultima dată în Florida. O tipă care poza în prietena lui care am identificat-o recent ca Samantha Fish, o cântâreață de blues.

În acel apartament am fost afumat ani de zile. La propriu, la scara vecină erau șemineuri la nivele mai de jos iar coșurile treceau prin pereți. Probabil unul din ele era spart și fumul intra în pereți și ajungea la noi. Pereții (partea de ghips s-au făcut maro). La un moment dat am acoperit niște găuri mari în debaraua de haine din dormitor și baie și a devenit mai suportabil. Când m-am mutat aici în Tualatin și am avut mașină de spălat în apartament (înainte spălam rufele acolo într-un apartament amenajat ca spălătorie, cu fise), am spălat totul de mai multe ori și timp de un an toate hainele încă au mirosit a fum. Fumul avea și o componentă care mă făcea high tot timpul. Dacă asta se poate numi tortură? Dar cred că se poate numi lejer tortură.

Apartamentele erau numerotate pe două scări, din stânga jos începea 1, 2 iar 3 și 4 erau la scara vecină, apoi iar 5, 6 la noi. La 1 nu stătea nimeni, la 2 un ninja, la 3 veneau tot felul de invitați, la 4 nu știu, la 5 o studentă dislexică iar după ea Postelnicu cu Samantha, la 9 la început a fost o tipă care semăna cu Lindsay Lohan iar după cu Kelly Clarkson. Fotografie din 1 August 2013.

Tipa de la 9, 6 iunie 2014

Aceeași? tipă de la 9, în 25 august 2013

Pe 25 Octombrie 2012 (Ziua fostului rege Mihai I) am avut tot așa (cum au fost ultimele încercări, începând din 10 mai anul acesta) un accident. În ziua aceea era mai mult fum ca în ultimii ani cât am stat acolo. Spre seară am mai băut și două pahare de vin (care totuși, datorită diurezei, îmi făcea bine, căci se mai eliminau chestiile din fum, cel mai probabil marijuana, cocaină sau amfetamină). Mi-a venit așa o idee și am pornit într-o plimbare cu camioneta de vreo 20 mile până în estul Portlandului, să văd dacă nu e cineva la biserică (Sfânta Maria, Stark St.). La a doua intersecție am oprit dar cam departe și am pornit din nou să văd mai bine cum vine traficul din stânga. Un tip într-o mașină Nissan Z, care sunt mașini foarte grele și puternice (imită Porsche-ele) cu un șasiu masiv cu bare profil curbate a pornit de pe loc și a intrat din spate în bara mea de protecție. Camioneta la fel, nu ca mașinile, are șasiu masiv din bare profil. M-a mutat un metru înainte deși aveam piciorul pe frână și mi-a cam scuturat gâtul și mandibula. Am avut ceva dureri 2 săptămâni dar nimic altceva. Imediat ca din senin a apărut și un martor care normal îi lua apărarea celuilalt. Mi-au sărit luminile de la număr și atât. Nu am chemat poliția fiindcă eram băut. Am fost la poliție câteva zile după, mi s-a dat un număr de caz și asta a fost. Tipul părea musulman asiatic. Cred că a vrut să mă împingă puțin înainte în intersecție ca să mă ia o mașină care venea cu viteză din stânga.

În același loc, în 14 februarie 2014 era să mai am un accident (bine, faze mai simple sunt practic în fiecare zi și de mai multe ori pe zi, cele mai multe ori opriri neașteptate ale traficului din față în timp ce pe trotuar apar tot felul de distrageri). Un Cadillac negru cu luminile din față modificate (mașini foarte grele, până la 2,3 tone), care abia se vedeau a venit din stânga. Tot așa eram high, de la fumul din pereți și mai aveam și camera mică în mâna dreaptă, nu mai știu de ce (pe atunci o AGFA de 14 MP și 70 de dolari, o cameră foarte interesantă, defuncta marcă germană AGFA, made in China bineînțeles dar foarte bună) și l-am urmărit și l-am prins la un semafor. 

Pe 9 noiembrie 2014 am scris o postare care se numește Tehnoton. Acea postare conține ideea că în liceu am fost înr-o clasă specială, în liceul Tehnoton din Iași, perioadă care s-a suprapus în mare cu prezența lui Iliescu la Iași. Acea postare conține ideea că am fost coleg cu multe persoane, foste staruri dar și staruri în devenire. Acea postare conține și unele greșeli, nu sunt toți identificați corect, precum și unele dubii la alții.

...va continua...
(dar probabil nu aș termina niciodată, au fost sute de faze care s-au întâmplat numai în perioada aceea, februarie 2010, septembrie 2015, din cauza timpului și fazelor zilnice curente pe care tot așa le selectez foarte mult).

What is Your Name?

I first fell in love when i was 5 i guess. She was standing with her aunt across the Street, at number 235 where i was living in the west area of Câmpulung. I remember she had thin legs and cute face with dark hair and blue eyes. German name, her father was a bus driver. I was always riding next to the driver in front of the bus and even before i was in school i knew what clutch and brakes are. They were 3 buses in town doing rounds every 20 minutes. Couldn't keep my eyes off of what drivers where doing. (My mother said i was riding the side of my cradle figuring a motorcycle imitating my father.) Figuring i was shifting gears, and especially hitting the gas pedal. But that is a different story. I was once at around 5 in a big milk cistern at a cooling station taking a ride back home from some relatives in the "country side" (they didn't have self refrigerating cisterns back then, don't know if they have them now). Country side Câmpulung itself is nothing but a 14 km or more (hence the name LOL) with farms and three industrial companies built by the communists including the milk powder factory across the street with the small airport finished by the Swiss in 1960, the year i was born. So i was alone in the cabin, the cistern started to move by itself backwards like on a slight grade and i knew i should have pressed the brakes, the pedal in middle but i was afraid of what the driver was going to say. And here he came running and stopped the cistern. Then i told him. Should i have pressed the brakes? And he made some big eyes towards me.

(But that big mustache on that always smiling round face of her father could have been Hungarian as well. Who would know back then when there was nothing like the internet today. She ended in Germany anyways, i saw her years later in a vacation driving around with a local guy in in a gold Datsun. I even got to talk to her and all i could ask her was about judo, if they had training places in Germany and she said she was actually going to some and i got literally blocked by her answer. Much shorter story).

I was classmate with her in the third grade at School Nr.3. Cause the other grades i spent in a different school, Nr.1 where i fell in love with a different girl.

I was 7 and it was instant or the first day of school of that September 1967. The area of the courtyard i was in with the boys, and she was in the area with the girls. Cause we instinctively separated.  I remember the blue color of  her uniform matching perfectly that of her eyes or the sky that day. (But i do have a separate memory of a  perfect September without her probably in the 4th grade when i came back from School Nr.3. All the kids with flowers in the first day of School, of many colors under a bright blue sky and a nice temperature.)

Don't tell me it's not possible. I was telling that myself for a long time and it's not true, i'm 56 now and there is no point in hiding. From myself or from others.

I remember all the other kids and i don't remember any of them being in that state. What was wrong with them? It was my only highlight of every day, for years or the happy part and reason of going to school.

I believe i was in the 5th or 6th when she fell ill with pneumonia. Another classmate was dragging me to her place "to keep her updated" with lessons and stuff. Those days they brought at school for us some white baldrics and we were wearing them over the dark blue uniforms figuring police-like agents guarding or guiding the smaller kids in traffic i don't know it seems crazy right now. In the third or fourth day i went in there i remember she looked very red at the face, talking slowly, could have been faked, i don't know, her mother came early from work and put her a thermometer and asked us what we were doing there and then we left.

I once met with her accidentally again in 5 or 6 while we both went to see a movie, an old movie something with ice-skating. We sat next to each other and i kept telling her i believe the ice is covered with water cause it was shining to uniformly. She was wearing a light blue nylon jacket. In the class we all had skates and where skating in the winter, at a different school where they could maintain a small rink on a basketball field i guess in open air with nice mercury lamps at corners.

Don't know how we got to talk this but i remember what she said.

In that summer just she told me literally "she would prefer to be friends with anybody else including the school's gypsy than me" (don't want to name the guy but she named him). In front of so many kids i never dared to talk to her alone ever again. And even if i did, after many years, i just could never find the right words.

Or the long hours spent at Cine-club, the after school kids club. Or other activities. Was i in the fourth grade when we went together with my mother, two instructors, others at a film festival for children in Sibiu, the town where Nicu Ceaușescu was in charge years after. Then and there in an evening we danced (I call it in my mind first and last dance with Mary-Jane cause that's whose her name or close).

Cause at the end if 5th i was sent to Hamburg, Germany for three weeks. I wrote about it in a post linked below. We also might have appeared together in short films or pictures who knows. Was it before when i was playing the accordion with the instructor and other kids from our school and other school in a small traditional orchestra when she told me some words of appreciation to which i never could answer. Why am i writing all these. It's not a very pleasant story and some might find details matching their own. Pretty sad all these i guess.

And the teacher at school. I believe she tried to hook us up right after i came from Germany. One summer afternoon she called us at school just me and her and some kids again from the "country side" and we played the kissing game, the one two kids stand back to back and turn their heads and if the direction matches they kiss but i missed. Later she told me she tried to tip me with her elbow but i didn't realize.

Also in summers we would go hiking in the mountains nearby with her, i remember one particular occasion in the 4th grade when after cooking a meal at a fire we separated, most kids went one direction, me and the teacher and two other girls from a different class in other, me carrying the tent that was pretty heavy, maybe 20 pounds and not feeling tired or even high.

Here come some interesting facts. Starting around 6th grade we had as math, drawing and class master teacher a woman who looked like Elizabeth Taylor. Among many other things, a Dame of the British Empire who might even not be dead cause i thought i saw her years after in a parking lot at Fred Meyer in Beaverton a couple o years ago. 8 March on 7th grade. Some kid at school came with the idea girls must be sprinkled with perfume. So all boys bought some cheap cologne and started sprinkling the girls. Can't remember exactly what happened but i remember feeling dizzy or high when i got home that day. One spring they were many (European) cockchafers. So many we could just pick them from the new asphalt side-walk near the furniture and milk powder factories as they were hitting again the newly installed mercury vapor lights. I gather a jar of them, can't remember what happened i think i fed them to the chickens in the yard.

They were some other kids in the area from other schools. Some of them kept telling me about the "dust of cantharidae" and its properties. I think i might have repeated it in front of others at school.

One early spring (we had a snow fight and built a snowman) some of the class went to a colleague, her bench-mate (we sat by two), early years a boy and a girl chosen by the teacher, later by our own choice, boy and boy and girl and girl. I just remembered in the first years she sat with a boy whose father i came recently to realize it resembled Kurt Waldheim, ex-president of Austria and Secretary of UN. So we went to that birthday party and all ate some cake. Don't know if it was the same spring when we sprinkled cologne on girls. Or the same (7th grade) when the boys all went to some brand new metal shop in a brand new Silviculture (specialty) High School and learned how to and built a compass and a square out of 5 mm sheet metal (real, functional, in three weeks). But i remember i was in hospital with hepatitis, probably in the spring of same 7th grade when i found out both parents of that birthday girl, her bench-mate, died in a fire while trying to seal their basement with hot asphalt.

I remember that teacher resembling Liz Taylor, Mme Șuhani (pronounced shoo-hunny) during drawing classes she would walk silent (during math classes she would always read from a big book and in those years Liz made an(other) horrible movie in Italy so we know at least she was there and probably learned some basic Italian which is closest related to Romanian in pronunciation, lexis and grammar. So she would walk and stop particularly near a bench when one of the kids with some drawing skills was drawing more interesting stuff than all the others. Years later i saw the same drawing style in the video-clip of the band AHA, Take On Me, together with an identical looking girl, together with here mother, the one serving at that coffee shop.

(My father had a motorcycle, a 350 cc Czechoslovakia made Jawa, red and he would let me ride it at the airport, near the milk factory, for hours, while he was fishing in the river nearby, since i was 10).

Was in that year of the 7th grade when she would come to school looking really sick and tired, with big brown bags under her eyes?

Years later, after High School, i went one evening with many of the old class mate in her house, a duplex, where she had her own room upstairs. We were all waiting the results of the admission test in faculties. Got mine the next day after a drive with my father at Iași.

But it was at the end of grade school my friend and neighbor told me he was at her place upstairs at nights though i did not believe him.

Right at the end of the 7th grade we were all three alone in the class. Her, me and our colleague Ilie Ceapă. His name means onion in Romanian but it was a Jewish-Hungarian name, Csapo i guess now. He was about the same size, height and weight, both kinda big for our age, almost like adults. We had more than one fight but that day he took a piece of wood from a bench, pretty heavy and tried to hit me in the head, in front of her. I raised my hand and defended myself with the price of a bump on my arm.

Several years later i saw him in a vacation from High School in down-town Câmpulung. He was looking yellow-green in color and showed us a big scar across his belly from recent liver surgery. They were whispering he has beaten by the (communist alright) Police while he was trying to still from the market place for his drinks. He said he cannot drink anymore but weeks or month later i heard he died after trying to have one more shot at a pub (though he was still minor). Her sister came and asked me to take some pictures at the funeral, my grandpa died earlier and he was the photographer of that remote area of town and i went and shut a couple of films, many pictures, and my neighbor and friend pulled one of the films with most pictures out of a camera and destroyed it and i got only a few left which i think i have her.

I remember at the end of the eighth grade a teacher asked us where we wanna go for high school. She said at the Informatics in Cluj and i wanted a professional 3 years school for learning a trade at the closest (telephony) professional school. Then the teacher went mad and told me if me the second best in grades after her would go to a professional school then who would go to a High School, and convinced me in an authoritative phrase like allays then to go to a specialty High School and i chose to go to Iași and the only reason was i wanted to get separated from her cause i could not stand her not paying any attention to me ever.

She went at Cluj and i went at Iași and she didn't take the admission test because she missed a sign in a formula and i did (barely).

I met with her again me in the first year in faculty at Iași, me at Mechanics and her in the second at Computers. Again i got blocked and could not talk anything meaningful to her. Was then when i saw posters put by other students with John Lennon's death. Now i realize she might just have been there for a short scene. A couple more accidental encounters during faculty. Could it be she was not there at all.

1990, the year after revolution. After trying to do what i thought was leading the CAD department at IMU i left as i realized there was no future in doing that in Romania. I went at my wife's company in the IT department so i could do programming which i came to love in accounting and payroll. But there there was again someone who might have been her. I only once had a vague feeling but i was sure she was working in a different city in Romania, in fact i once called her on the phone and talked to her, briefly (first thing i did after i first installed a phone, with much interventions, and that was before 89). But now i remember going to at least one party and at least one time at her place when i met her boyfriend who was looking exactly like the guy from the video AHA, though her not, anymore.

2008. Could it have been her at the entrance of Greenway Park in Beaverton, as sister of Cristina, Angela's friend and ex co-worker, the one who look like Maia Morgenstern? Looking kinda old, she had a compassionate look for Angela and nothing, or barely hidden hate for me.

Around the same year i started to do my first nostalgic searches on the web. I found her as webmaster of a web site of a military aviation school in Romania, where supposedly Nicu Ceaușescu took his flight training. Later i found out the commander of that flight school died with many others including his girlfriend in a crash trying to take of carrying paratroopers in an overloaded AN2 plane during a show. (Days earlier i saw a plane of that type during a trip on Columbia river, before a 4th of July). A big and very slow one engine plane you could not have missed flying over Columbia, i found about the next day in the news what it was.

In the picture first or second grade, me at the left of the teacher with white collar, her at the teacher's right shoulder. The guy who might have been Kurt Waldheim's son first row at the left. The guy who did the drawings who inspired that clip, second from right, smiling. Could the teacher herself might have been Claudia Cardinale. My friend and neighbor, third from left upper, could he be now Mircea Baniciu. Ilie Ceapă could be third from right upper row. I think this picture was done by my adopting grandfather.

Original building of the school. The last 2 or 3 grades we moved to a different building acrross the then new spinning mill down the street. The School name is after his then principal Teodor Darie, who looked much like the Austrian actor Karlheinz Böhm. New building and old available to see on google maps.

Me in that glorious September with flowers and blue sky when starting 4th grade looking a bit confused after having to move back from School Nr.3 to 1.

The house we moved back from downtown. Totally different fence, siding and roofing, the annexes have been rebuilt and there are more in the back. https://goo.gl/maps/UMmF8Vufhqn Also her house, about 1.2 km east from where i lived. The room upstairs with the open window https://goo.gl/maps/UDNjuJvGEgk

The girl whose parents might have died in that fire at the left. This picture have been done by the guy who looked like Polanski.

The success story of Bunty Bailey. (Bounty of Bela (sau de belea pe românește)).

And the follow ups. Is that the AKAI boombox they brought at one of those parties in 1990?


https://www.google.com/search?q=czechoslovakia+jawa+350+red

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2012/07/c-i-s-v.html

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2014/06/polanski-tate-postelnicu.html

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2012/06/bette-davis-eyes.html

https://www.google.com/search?q=aha+video&source=lnms&tbm=isch

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2013/04/manafu-si-chinezu.html

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2014/10/tehnoton.html

https://www.google.com/search?q=bunty+bailey+90s&source=lnms&tbm=isch

https://www.google.com/search?q=constanta+parasutisti+an2+morti+comandant+boboc

And the first reaction from KGW8 (not KG8W), less than 24 hours. Sorry for the quality of the picture, it was the last seconds of her time slice when i took it and the camera and i was not prepared.

Polanski, Tate, Postelnicu

April 15

5:14 We both woke up at 3:30. And there's a reason to it. Two open holes/mounds both next to the place where the wall was hot the other day. I almost chocked on my own tonsils while yawning which btw are finally getting smaller. Could it be i didn't use the petrolatum adhesive for a few days. So i took one more augmenting (thought i would give it up last night after one week but i'm not completely cleared). The fan in the window is running with the window opened one inch. First i flattened one mound and came inside. I noticed a vehicle, most likely the red SUV belonging to the two guys who probably run that. Then as the smoke was still on i went and flattened the other mound that was around the corner, almost under that window. I don't believe smoke would get in here if it didn't come from near the ground, and through laminar flow (Coanda effect) would go under the siding creating pressure there and entering the walls. (talking about fractions of psi but it still has an effect). After i flattened the second mound (the soil in both areas is mixed with quikrete, and it's stickier and harder than normal soil, but moles or whatever from underground brought in fresh soil), the smoke was gone and then i started to remember who i am, where i am and what i was doing last night. Angela went to work, i try to gather myself to write down here hoping someone would understand what's going on.

BTW yesterday after i wrote about the AHA song played on radio i think i saw the AHA girl (who now is in her 60s) in an SUV smiling provocative at me. LPN 098 HER. It was one or two hours after the sinking of Moskva, which was finished being retrofitted in that year.

The AHA girl has an one line resume where it shows she works at Eaton, the same company where Angela works. BTW Angela left today before 5, she is doing overtime training for a new position, for two weeks now.

I suspect the AHA girl is one of my grad school colleagues, on of the 7 in my class called Mariana, 2 years younger than me and for the grade like most others. I think some things happened to her while we were were in the last years (grads), she looked sick (or very tired) for a while, it doesn't have anything to do with me except i was in trance every time i saw her. Back then they were exams for going to best HSs in the country and she wanted to go to Bucharest, then she went to Cluj and i deliberately went to Iași instead to end that imaginary relationship. I met with her by chance several times, once or twice in the whole HS, then once or twice at the beginning of college and that was it. But in the end she also became a singer in Hungary. The fact there was in Câmpulung a milk processing factory built by the Swiss, (where her mother worked btw) and me living across the factory which also had a small airfield in the back, where also a furniture factory has been built, were all not by my choices. I was as poor as she was or poorer. Though in 72 i was selected to go in that camp in Germany.

One year before that we both went to some sort if cine competition in Sibiu (for being members of the children cineclub, where instructor was most likely Polanski), where she asked for a cigarette from my mother and when we once danced. She was probably 9 or 10 years old at the time, but posing for 11 or 12.

It could be all these years i am being punished for something that allegedly happened to her which probably was real and traumatizing, for the purpose of dramatism, but it did not have anything to do with me. I would never have harmed her in any way.

6:14 Black Hole Sun...

6:37 They were three mole mound in front of living sliding windows inactive for days. Suddenly the place filled again with some sort of smoke (different from before but still noxious). The smell was not coming from the corner but from somewhere else so i just stepped on those holes (planning on adding water with borax later) and the smoke disappeared. It means somebody passed earlier and put something in those. Or do they have tiny underground robots that go and to that. No the smoke is not gone completely which means all the other holes in the backyard are now smoking...

11:07 After that the apartment filled with dust, i put some wet towels on top of filter, behind the fridge and fell asleep. Woke up with nausea, probably from fresh dog poops, can barely concentrate to write a few lines and add a few links before i take off. Weather was supposed to warm up today, instead temperature is the same as yesterday at this hour. Neverending winter that is.

11:31/9:31 România putea să facă asta și de pe teritoriul ei oriunde lângă Marea Neagră. În plus, tot rușii spun că nava s-a scufundat ca urmare a unui incendiu la bord, urmată de explozia muniției. Nava avea apărare antiaeriană și antirachetă. Eu merg pe ipoteza sabotajului. Nava a fost contruită și îmbunătățită timp de 8 ani în Ucraina.

Fridge started, i started to sneeze. Moved the fridge and found a hole in the thin 3/8 (10 mm) aerated gypsum wall near fridge's fan and filled it. Over the years, i found and fixed many holes like this. As i was fixing them, new ones popped. This one was a tiny hole was within a hole i covered before, i refuse to believe i did such a sloppy job that was ok for a long time and now it popped back. Now the fridge started back up, so far i don't feel like sneezing.

2:04 In the last few days, weeks, i saw a small dog coming around my windows by itself. Today i saw the dog together with a long leash then the dog disappeared in the direction of my door. My first impulse was to open the door to see who was at the other end of the leash, but i hesitated, and then the dog came back in the scene, together with a girl, maybe 15, looking Japanese or Filipino, unusually good looking, dressed in pajamas pants, sitting for a while on a cable box and browsing casually through her phone.

Earlier i realized i fell asleep with the door unblocked (got a wooden blocked), maybe unlocked.

8:32 A weird persistent smell outside and it's not coming from the ground. Closest. Welding or burning a propane torch.

One thing these news can do. Confuse the hell out of me.

Energy, climate change. Just removed the two mate glass bulb covers in the kitchen area that i had on for inspection. They cut about 50% of the light. I know now i got very low consumption LEDs but still.

10:28 Some distraction on the road, a white BMW with a panel under that was intermittently touching the ground, exiting late, almost colliding with another car, i almost touched the left line while watching, when a wide ambulance was passing me. Great cooperation and synchronization, doubling what i said in an email that was not supposed to bee seen except by one person or his colleagues. Later i saw a blond young woman in a red car driving staring absent in front of the car, like she was extremely bored in a self driving car.

The choking smell earlier got me into shortness of breath and then partial heart failure, with coughing and very cold hands.

10:42 There was/is a crack at WinCo Foods facade for more than ten years, i felt the dust coming out of the wall when getting in and out the store, but never raised my head to actually see it.

There was not one single time not to have problems at the bottle drop center at Fred Meyer (Kroeger). Never knew the center closes at 8 PM. Why, since it's all automatic. A Police SUV was surrounding the place.

A little something i saw at Fred Meyer parking lot.

At the checkstands at WinCo i was surrouned by "Mexican" kids from two families while paying and bagging. Other many weird scenes in the store, including the "Code service one". It's a deja vu. Always after some "compromising" scene(s) there, i nearly get into an accident on my way back.

September 5th

12:10 (miezul nopții). Cel mai bun timp de citit știrile. Angela a mers la culcare, tipul de sus a pornit tractorul dar am convins-o să-și pună dopuri în urechi (ear plugs).

Efectul Alexa continuă să facă valuri în știri.

12:15 Ce mișto te simți după ce ai mai scăpat odată de la moarte. Tipul de sus a venit pe la 8 jumate, dar auzeam iar numai pașii de la o persoană. Chiar după faza cu fumul greu. A dansat un timp pe tavan iar eu am vrut să deschid geamul să aerisesc în sfârșit dar afară mirosea ca în grajd a kk de câine proaspăt. Așa că am schimbat bateriile la lanternă și m-am dus să caut.

Abia atunci mi-am dat seama ce greu respiram de fapt, eram amețit și aveam palpitații. Retenție de gaz psihogenă combinată cu congestie nazală. Aceeași poveste veche de decenii la mine și milenară pentru ei. Am mai mers și până la hub-ul Amazon de la biroul complexului să iau un pachețel, mi-am mai revenit. Am găsit lângă tomberonul cel mai apropiat, care oricum puțea tare el însuși un sac de gunoi rupt cu gunoaiele împrăștiate pe jos și peste care trecuse deja o mașină (ca și cum deștepții ăia nu vedeau).

Am venit în casă, am dat drumul la ozon, am mai băut un ness decaf cu niște biscuiți, și m-am pus la știri și mi-am dat seama că în sfârșit sunt ok, pot să mai citesc și pot să mai scriu. Am stins lumina în bucătărie și am calculat. 200 wați echivalent LED pe tavan și încă 200 deasupra chiuvetei. Asta era ceva lumină.

Și mi-am amintit o fază. Eram la Câmpulung prin clasa V-a cred, înainte de construcția școlii noi și m-a luat Michitovici la o filmare (da bunicul tipului ăla din Constanța cu avionul, în poză este el cu mama, fiica lui Michitovici, care semăna cu Polanski).

La o bojdeucă cu o cameră și podea de pământ unde stătea o babă singură lângă școală. Probabil făcea ea ceva, cosea, împletea, torcea, ceva ce trebuia imortalizat. Nu mai țin minte exact ce. Era zăpadă udă pe afară și aveam în picioare singura pereche de bocanci (ca și pantofii de acum de fapt) uzi, și stăteam pe o laviță ceva.

Job-ul meu era să țin și să urmăresc cu "reflectorul" direcția în care Michitovici filma însă nu era totul pregătit și trebuia să aștept.

Eram foarte somnoros, nu dormisem bine sau m-a trezit Michitovici devreme. Stăteam acolo pe lavița aia și țineam triunghiul ăla de fier cu trei becuri de 500 wați fiecare în colț și așteptam să filmăm și triunghiul avea o prelungire la vârful de jos cu un mâner izolant pe care o țineam în mână și dădeam să ațipesc când am atins cu fruntea latura de sus sau cea orizontală a triunghiului și am văzut la propriu stele verzi.

Unul din firele acelea era desizolat și faza (hot wire) făcea contact cu metalul și m-a curentat la frunte, dându-mi un șoc electric, la propriu.

At 3:30 he woke up to smoke.

10:23 Căutând aici în zona 68-72 am dat peste ceva și mi-a venit o idee. Poate modul cel mai bun de a ilustra distorsiunea optică este această imagine. Omul are nevoie de multe dioptrii, și cum se văd porțiuni din fața lui prin ochelari.

Orice tip de obiectiv de cameră (lens) are distorsiuni deși cele cu lungime focală mare (teleobiectiv, zoom) tind să reproducă imaginile mai aproape de realitate sau de o proiecție ortografică. Dar ce este realitatea (optică) în acest context de transfer optic al unei imagini?

Ca să vezi o față la acest nivel de detaliu, nu poți fi mai departe de un metru-doi, iar la acea distanță sub 2 metri, apar deja distorsiuni de proiecție, unghiul de vedere este destul de mare iar distanțele pot fi diferite până la ochi sau urechi, cu până la 10% (care s-ar traduce în distorsiuni optice dacă ai face o fotografie de la acea distanță).

10:48 Stuck or scrap. The doomed ninja. It's not only his face. Born in 72, at 55 he has got a exceptionally lean and muscular body. I saw him moving while installing probably his new Oregon LPN only in the rear of his other car, a black Toyota, which would give him one or a few more days of incognito passage everywhere. He has got a very distinctive, peculiar way of moving, like caressing every detail and then i saw him in a video. There is little doubt it's him.

Like most ninja he has absolutely no regard for any law and one of the things he done already is kidnapping.

2:30 No go zones in Paris. Zsuzsanna Bazsinka. Drug dealers on ninja?

7:10

9:15 Possible anagrams for iPhone

Hone Pi
Hoe Nip
Hoe Pin
Hope In
Hep Ion
Pine Oh
Pine Ho
Pie Hon
One Hip
Eon Hip
Pone Hi
Nope Hi
Open Hi
Niphoe

Nippon



9:40 I thing someone stock again burning stuff into the mole holes, smoke flooded the building, stepped on a number of those.

10:20 Da și ce frumos e ilustrată povestea cu oscarul ăla care ține mâna pe osabie.

10:50 Priscilla Beaulieu Priestley



11:30 Yeah but the US GDP is pumped with the extraordinary costs of healthcare, highest in the world which is included in calculation.

An MRI cost 5000 dollars by example and a hospital room 2000 a night and a regular doctor visit hundreds of dollars etc.. It was all quiet and when i wrote the phrase above someone woke up upstairs and started walking making a big noise... Is this some sort of censorship through terror? I googled now and they say the price of an mri is under 2000 dollars, but i payed 4000 for a head mri in 2005.

11:45 They awoke Angela who needs to get up at 4. I'm sure they wouldn't have done it if i didn't write the above. This is not the first time when i saw the European media is praising the US living standard. Because they had to maintain this illusion. US is a third world country compared to Europe and the quality of life there.

More flushing toilet and walking after i added the last link. It's ten to midnight.

11:57 They started the AC tractor in the bedroom. Today's temperature was 75 max and right now is 56 (13 Celsius).

10:26 The (Wa) Shinto call us sinners and degenerated but don't like the truth that is not favorable to them. Got to stop here cause they won't let Angela sleep. In the past they drove me nuts and to the psychiatric hospitals. In early 1996 after in a similar way two upstairs neighbors kept me awake for a week cause i didn't know what was going on and i got a 20k bill and didn't have a job or anything but i got enrolled in Medicaid by a "Romanian" (read Hungarian) which is a program for the poor who paid most of it.

12:40 They started again, Angela hit the ceiling with a stick and then the ninja candidly asked... What?

12:46 Angela is done sleeping. She started the TV. There is smoke in and outside the building. For that reason i can't call the Police. They will say it's me i was smoking something and probably would even come positive if tested.

Vârsta lui Mircea Baniciu

Astăzi m-am trezit în fum. Ieri am pus bandă adezivă la toate geamurile și fiindcă rezolvasem de mult toate găurile din pereți, am început, după vreo 2 ore să am simptome de asfixiere. Nu aș fi știut dar mi-am amintit cum, de atâtea ori când plecam de la cazino, aveam probleme cu vorbitul. Credeam că eram atât de obosit încât nu puteam vorbi. În realitate cred că era vorba de lipsă de oxigen. Câteva mii de oameni într-o clădire, care deși e înaltă, dacă se pune AC pe recirculat, nu mai are altă sursă de aer proaspăt decât ușile care se deschid. Deci am antrenament. Să vedem cât mai rezist, spun ăștia de la meteo că azi va bate puțin vânt și va împrăștia fumul iar mâine va ploua puțin.

Deci până la urmă am ridicat banda de la un colț de geam și am pus filtrul pe aproape, făcând un compromis. Puțin miros de fum, puțin oxigen. Afară din nou fum peste 400, cred că e aproape de limită, cel mai mult până acum am văzut 500 și ceva. Sunt câteva focuri de păduri enorme la sud est de Portland, sute de mii de hectare spun ei, rămâne de văzut, ca rezultat a unor vânturi incredibile de câteva zile, care pot avea o cauză artificială despre care am mai scris. Simptome de asfixiere, în afară de cele vechi de greutate la respirație, cu care m-am obișnuit totuși peste ani, care sunt cauzate de o combinație de nas înfundat și gaze intestinale care ridică diafragma (mușchiul care separă cavitatea abdominală de cea toracică și contribuie la respirație).

O mare parte din știrile pe care le-am citit nu fac decât să încerce să acopere ce am încercat eu să arăt. Noi și vechi povești din trecutul personajelor care încearcă să arate că au existat în România, mai ales prin faptul că au fost corupți.

Deci reușesc să uit de greutatea la respirat și încerc să rezolv încă un mister posibil din viața mea. Ce vârstă are Mircea Baniciu în realitate. Dacă aș putea rezolva acest mister, multe altele s-ar rezolva de la sine.

Am încercat mai întâi pe fb și pur și simplu nu m-a lăsat (probleme cu browserul meu bineînțeles) să ridic pozele. Așa că le pun aici. Prima dată o poză cu Phoenix din "72-73",  spun ei. Au ales să facă poze pe niște trepte unde nu li se văd picioarele deși se vede ușa mult mai sus (poza originală din Wikipedia, clic pe poză). Baniciu pare cel mai mic din poză. Mult mai mic decât Joseph Kapl de la dreapta, care era tipul cel mai înalt dintre ei. Kovaci e pe o treaptă mai jos. Apoi o poză mai recentă cu trei din cei de deasupra. Diferența de înălțime între Kappl și Baniciu este mult mai mică. Amândoi par că se apleacă.
În sfârșit o poză cu Mircea și Ana Baniciu. Nu am găsit nicăieri scrisă înălțimea lui Baniciu, în schimb am găsit-o pe cea a Anei. 1,68.
Poza din grădiniță. Eu aveam probabil 6 ani. Era un tip lângă educatoare (la dreapta ei dpdv privitor) care era mai scund decât mine (dreapta) care s-a menținut totdeauna mai scund, dar în liceu am ajuns la aceeași înălțime, vecinul și prietenul cel mai bun, Mihai.
Poza din clasa I-a sau a II-a.  Eu eram la dreapta învățătoarei rândul de jos iar el era al treilea din stânga rândul de sus. E un tip acolo pe rândul de jos dreapta (Vasile) care pare să fie evident mai mic decât toți ceilalți și cred că de fapt era născut în Ungaria în 62. Pe 7 din colegele mele le chemau Mariana. Învățătoarea, am mai spus, am auzit șoapte prin Câmpulung că ar fi semănat cu Claudia Cardinale. Fiul ei, Sorin Mihalea, semăna foarte mult cu Ioan Luchianu Mihalea sau George Michael. Tipa cu boandă de dihori (o modă locală) de la umărul din stânga al învățătoarei cred că a apărut în video-ul cu AHA, Take on me. Deci eu am luat lecții de pian între 5 și 7 ani. Taică-meu a lucrat ceva tâmplărie pentru o tipă, doamna Redlov, și ca plată ea mi-a dat lecții de pian timp de doi ani, după care mi-a zis că trebuia să-mi iau pian ca să continui. Fiindcă nu aveam cum să-mi iau pian (nu aveam unde să-l punem), mi-au luat un acordeon. Fiindcă nu vroiam să cânt la acordeon (știam la pian numai pe note, acum am uitat și nu mia pot să cânt cu mâna stângă), mi-a adus bunicul un profesor de acordeon orb, unul Merilă. Și uite așa cu Merilă și cu bunicu (care cânta la vioară) am început să cânt la acordeon. Am progresat și a apărut la Casa Pionierilor unde eu îmi petreceam cealaltă jumătate de zi, un tip, profesor de română la Pojorâta (o comună la vest de Câmpulung), care era foarte bun la acordeon, avea un frate student la Conservator, care m-am adus la un nivel foarte avansat, aproape de ce se cânta la radio de celebrități gen Marcel Budală. Mergeam la cercul de taraf, aveam chiar o colegă din clasă cu surorile ei care cântau la vioară, un tip din Pojorâta la trompetă, foarte bun, aveam și contrabas, la un moment dat, în clasa VI-a cred, am fost la București, am înregistrat pentru televiziune și am apărut la emisiunea aia pentru pionieri de duminică, unde m-am și văzut câteva secunde la alt vecin pentru că noi nu aveam semnal la TV.

Dar asta e altă poveste. Mihai nu putea cânta, era afon. Odată însă am fost la ei acasă și am găsit un acordeon similar cu al meu. Altă dată, în liceu, tipul avea o chitară, la care am cântat totuși numai eu când am avut noi o petrecere cu două tipe. Culmea e că știam și sigur am cântat o versiune modificată a melodiei Andri Popa.

La școală eu eram totdeauna cel care cânta la acordeon și ceilalți dansau când ne pregăteam pentru serbări. Îmi amintesc totuși că la un moment dat am avut o profesoară de muzică cu conservator, prin clasa V sau VI, care ne-a făcut toată clasa un cor pe 4 voci, din care unii erau bași. Și ne-a învățat cum să cântăm note joase, prin expirarea a mai mult aer.

Aici am locuit în Câmpulung, două familii într-o locuință mică cu 4 camere mici. Mihai locuia în vila din dreapta care a fost terminată când eram eu în liceu. Gardul e nou, curtea are iarbă, acoperișul era din tablă. Am sunat de multe ori în anii 2010 - 2015 la ei (tatăl lui Mihai îmi era naș de cununie) dar niciodată nu l-am găsit pe Mihai acasă.
Este important pentru că în Ungaria există un cântăreț născut în 63 deci cu 3 ani mai mic decât mine care seamănă foarte mult cu Baniciu. Asta ar însemna ca în primele înregistări și poze Baniciu ar fi avut... 10 ani? Nu ar fi primul caz, îmi amintesc de Paul McCartney care totuși avea vreo 16 ani la primele apariții. Dar el era și mult mai scund.

Joe Rudan, născut în 63. Greșesc?

ca și melodia lui "Baniciu" și cea a formației AHA se bazează pe una din melodiile pe care le cântam noi la taraf, de fapt vechi melodii populare locale. Desenele de la început par să fie ale tipului cel mai mic din poza de mai sus dreapta, împreună cu el în ultima zi de școală din clasa VIII am montat niște bănci noi și am folosit chei franceze, motocicleta și apoi mașina lui tacă-meu le birjăream sute de km pe micul aeroport de lângă fabrica de lapte praf (da, Rarăul) pe unde presupun că veneau și plecau mulți, inclusiv Roman Polanski, profesorul de cineclub de la Casa Pionierilor. Melodia se bazează și pe o discuție în timpul unei scurte întâlniri "întâmplătoare" cu fosta mea colegă Mariana, acum la liceu, la un sfârșit de vacanță după care eu plecam înapoi la Iași. Morten și Mariana, devenită Therese "Bunty" Bailey, au apărut din nou în viața mea, ea ca operatoare la oficiul de calcul la CPL, am lucrat împreună, am fost cu ei la petreceri la șefa de oficiu Nuți (Madonna) și habar nu am avut că era ea. De fapt habar nu am avut de nimic până acum câțiva ani și după cum spuneam, totul a început de la o melodie pe care am auzit-o la radio unde vocea semăna cu a "Corinei Chiriac".
Capisci?

Welcome Back my Friends

To the show that never ends...

Astăzi căutam deci pe cineva, și am dat peste coperta unei cărți reprezentând ceva care amintea de coloana lui Brâncuși, dar din lemn. (Apropo ați știut că acea coloană este formată de fapt din 32 de piramide puse cu bazele mari față în față, au existat modele mai vechi făcute de Brâncuși din lemn, etc.)

Am scris acum câteva zile o postare de blog despre didgeridoo, și am amintit pe fb lângă postare cred de bădița Mihai Lăcătâș, etc.. Într-o duminică, în jur de 1972, în Câmpulung, "Profesorul de cineclub", Ferdinand Michitovici, de la Casa Pionierilor (Contabil la FCL, Fabrica de Conserve Lactate "Lapte Praf Rarăul", fotoreporter la ziarul Zori Noi din Suceava), a venit, după ce mama la cererea lui m-a îmbrăcat în "costum național" local, cu boandă din blană de dihori, împrumutat de undeva din vecini și m-a dus "la o filmare" cum spunea el, pe un deal de prin zona Izvorul Alb, nu departe de casa lui bădița, care avea o tutungerie în centru (nu știu, era gestiontar, ceva) unde lucra fiică-sa, și făcea tulnice din lemn ca hobby (nu știu, nu am mai văzut niciodată în zonă, am văzut doar din metal la înmormântări). Dar dacă așa spunea profesorul Michitovici, așa trebuie să fi fost. Filmarea aia care includea găsirea și tăierea unui brad "de rezonanță" a devenit un filmuleț color gen documentar-artistic pe 16 mm (care era destul de profesional pe vremea aia) de vreo 5 minute probabil, care vroia să arate "transmiterea meseriei" sau a artei whatever dintr-o generație în alta. Totul fake. M-am întâlnit ani de zile după cu domnul Michitovici și mi-a spus că filmul a ajuns la un festival în Australia. Australia? Am întrebat eu mirat. Poate Austria? Nu, Australia a insistat el. Nu știu în ce an a fost făcută poza asta.

Până acum câțiva ani, poate vreo zece, nu știam cum arată Polanski. Dar când l-am văzut prima dată, am zis că trebuie să fi fost el, adică semăna foarte bine. Michitovici a locuit într-o vilă în Câmpulung împreună cu soția, care la rândul ei semăna cu Sharon Tate și a fost învățătoare la o altă clasă la școala Nr.1 unde director a fost un tip Teodor Darie, proful de istorie, care și el semăna cu actorul acela din filmul Sissi, în timp ce nevasta lui semăna chiar cu Romy Schneider. (Bine, diriginta și profa de mate și desen era Elisabeth Taylor, care în perioada aceea, 72-74 "a stat prin Italia"). El (Michitovici) a avut o fiică ce s-a mutat în Constanța care a avut un fiu care a dispărut într-un accident de avion în Florida, la o zi după ce cred că l-am văzut ultima oară în Lake Oswego unde cred că locuia în aceeași clădire cu mine împreună cu o tipă care semăna cu cântăreața aia de blues am uitat cum o cheamă, e singura de fapt de vârsta ei. Samantha Fox.

În Lake Oswego m-am întâlnit de mai multe ori cu un tip cu o cameră cu un obiectiv foarte scump, pe care o ținea pe burtă (stilul lui Michitovici), jos în parc lângă furnal, și chiar am vorbit de câteva ori cu el. Parcă mi-a bătut apropo-ul că ar trebui să mă mut de acolo. Dar eu habar nu aveam ce era cu mine, eram high tot timpul de la fumul ce venea din pereți și de la paraziți de pisică. Totul a fost ca un vis în ceață care s-a transformat treptat într-un coșmar.

Deci văzând coloana de mai sus am avut un impuls de curiozitate și am căutat pe numele autorului (autoarei) și am dat de o față care semăna cu a lui. Bădița.

Un sculptor în lemn maghiar din România care semăna cu el. Dar el este născut în 1937 (dacă asta este identitatea lui reală). Bădița Mihai Lăcătâș era cred cel puțin cu zece ani mai în vârstă.

În orice caz toată faza m-a dus la descoperirea unor poze de-ale lui Michitovici pe care nu le știam. Nu știu de unde a învățat el fotografie în Câmpulung (de fapt povestea spunea că era din familie de refugiați din Polonia) dar acum pot să spun că se descurca destul de bine. La compoziție nu l-am ajuns cred. Bine, trebuie să ai și o anume personalitate dar și autoritate, pentru a conduce scena. Cu fotografia color era foarte dificil pe vremea aceea. Trebuia să trimiți filmul la București. Filmele color pe 16 mm se developau totuși în laborator la Casa Pionierilor, pe întuneric beznă, timp de vreo 2 ore și includeau multe faze, din care una transferul de pe partea negativă pe cea pozitivă a aceluiași film (solarizarea).