România, stat de drept sau asediat?

Pornind de la şocul declanşat de semnalarea în presă a dezbaterii în jurul şi care a culminat cu semnarea pe data de 14 decembrie 2013 a legii referendumului, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 decembrie (exact la aniversarea începutului revoluţiei de la Timişoara), am început să caut să mă conving că iadul legislativ românesc e de fapt un coşmar şi voi da cumva de capătul acestor fărădelegi şi ar trebui să contribui să îl opresc.

În ultimele săptâmâni deci am început să caut frenetic prin Constituţie şi legi, descoperind site-ul Camerei Deputaţilor, unde stau aşa de frumos înşirate pe ani Constituţiile, legile, hotărârile şi celelalte acte care au trecut de-a lungul anilor prin Parlament şi nu numai, ca mărgelele pe aţă. Ele sunt copiate şi pe multe alte site-uri din România.

http://www.cdep.ro/pls/dic/legis_acte_parlam
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

Dar cine să le acceseze dacă nu am ştiut de ele şi nu ne-a păsat?

În sfârşit. Deci căutând pe acel site am dat de capătul unui lanţ vicios legislativ care începe în... anul 1997.

Voi încerca mai jos să simplific, să refac acest drum sinuos şi să sintetizez informaţiile pe care astfel le-am "descoperit". Constat cu amărăciune că nimic din marile probleme legislative care macină România de azi nu sunt cunoscute pentru că publicul românesc s-a dat pe mâna presei şi joacă pe încrederea în politicienii care-i reprezintă.

Voi începe cu înrămarea a cuprinsului Constituţiei din site-ul Camerei Deputaţilor unde fiecare articol poate fi accesat prin clic.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339



Nu credeam că voi avea alte surprize la scrierea acestei postări de sinteză. Dar iată că m-am blocat din nou. Citind din nou articoul 73 de mai sus am văzut că există un tip de legi numit legi constiuţionale.

ARTICOLUL 73
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
etc.

Disperat, m-am dus să mă uit şi la alţii să văd dacă au aşa ceva. Lois constitutionelles. Nu sunt. Pun aici pentru referinţă în tot ce va urma şi link-ul la Consituţia din 1958, în vigoare în Franţa.

http://www.assemblee-nationale.fr/connaissance/constitution.asp

Este vorba de legi de revizuire a Constituției care urmează să fie aprobate prin referendum. Un exemplu este acest Proiect de lege care a murit anul trecut în Parlament. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=12163

(Dacă tot suntem aici pot să menţionez că nu văd în baza de date a proiectelor legislative din Parlament http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.home?cam=2 în 2013 sau 2014 nici un alt proiect de lege pentru modificarea Constituţiei. Atunci despre ce vorbeşte Petre Roman sau cum l-o fi chemând în ultima sa intervenţie? http://www.cotidianul.ro/procesul-de-revizuire-a-constitutiei-este-in-cea-mai-mare-parte-incheiat-230304/)

Deci să continuăm discutarea Articolului 73 de mai sus. Legile organice sunt un tip special de legi care sunt prevăzute în Constituţie în Art.73 care prevede şi limitează aceste legi.

Dar pentru continuarea discuţiei trebuie să aducem aici alt articol

ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
etc.

Această lege de abilitare conform alineatului (2) are un termen limită (în jur de un an) după care expiră, ea fiind mereu reînnoită. Iată aici un exemplu de lege de abilitare 253/2009 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=10259 care a intrat în vigoare la 03.07.2009. Textul legii este aici http://www.cdep.ro/proiecte/2009/300/00/8/leg_pl308_09.pdf

Această lege era în vigoare la data emiterii ordonanţei OUG 103/2009 idp=10504 http://www.cdep.ro/proiecte/2009/400/90/9/oug499.pdf

Prin însuşi titlul acestei Ordonanţe, "pentru modificarea şi completarea legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului" ea este neconstituționala pentru că după Art.73 din Constituție (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; şi Art.115 (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Deci legea de abilitare a guvernului nu poate autoriza Guvernul să emită ordonanţe în zona legilor organice, iar legea de abilitare 253/2009, link-ată mai sus,normal, nu o prevede.

Acel referendum a fost anulat dar din alte motive reale sau nu http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_parliamentary_reform_referendum,_2009 (în România până şi lucrurile normale se fac altfel pentru a crea mereu confuzie şi a nu da şansa de a înţelege ce se întâmplă).

Dacă urmărim procesul legislativ http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect? care a intrat în Parlament ca proiect de respingere a Ordonanţei 103/2009 la 14-10-2009, probabil pentru a se încerca blocarea acelui referendum neconstituțional vededm că a ieşit peste aproape 3 ani la 12.04.2012 ca Legea 62/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului în această formă http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf, care este o formă minimalistă a OUG-ului iniţial, din care nu se regăsesc decât aspectele referitoare la modificarea legii 3/2000.

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22286
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=3&an=2000

Însă partea cea mai interesantă din acest proces legislativ de aprobare/respingere a OUG 103/2009 este existenţa cuvântului organic ca şi caracter al legii pe site. Or aceasta, din nou, confirmă neconstituţionalitatea acestui tip de OUG conform Art.115 (1) citat mai sus.

Primul punct din Articolul 1 din 62/2012 nu face decât să confirme Art.10 din Legea 3/2000.

Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Acest articol nu este necesar deoarece se se suprapune peste alineatul (3) din Art.95 din Constituţie. Referendumul presupune o majoritate prezentă şi o majoritate de voturi pentru.

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Celelalte două puncte din Legea 62/2012 modifică alte aspecte constituţionale, care la rândul lor au fost modificate neconstituţional de legea 3/2000.

Deci hai să aducem acum spre discuţie chiar legea 3/2000, care poate fi accesată prin link-urile de mai sus. Pentru asta cităm articolele 2, 5 şi 10.

Art. 2. - (1) Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.
(2) În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.
(3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

Art. 5. - (1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.
Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Aceste două articole nu pot fi corecte nici din punct de vedere logic, căci este vorba de un singur referendum, după cum spune titlul, la singular. Dacă ar fi fost vorba de mai multe tipuri de referendumuri, legea ar fi trebuit să se cheme Lege privind organizarea şi desfăşurarea referendumurilor. Dar, deşi legea se cheamă legea referendumului, în ea sunt pitite vreo 3 tipuri diferite de referendumuri, din care unul e neconstituţional iar la altul se dă un necesar de voturi diferit ca la al treilea.

Prin denumirea ei, LEGE nr.3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, această lege, conform Constituţiei, Art.73 (3) Prin lege organică se reglementează: d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; citat mai sus este o lege organică şi nu una constituțională. Dar ea are atribute constituționale, întrucât defineşte un nou tip de referendum şi anume cel local, care nu este prevăzut în Constituție. Caracterul naţional al referendumului este definit în Constituție în

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

În Articolul 95 citat mai sus care vorbeşte de demiterea preşedintelui caracterul referendumului este implicit naţional.

De asemeni şi inţiativa de modificare a Constituţiei din

ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Revizuirea Constiuţiei şi referendumul care poate să urmeze având caracter naţional.

Această lege a fost iniţiată ca proiect în 1997 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341 de un grup de 6 parlamentari

6 deputati+senatori, din care:
deputati - PDSR: Afrăsinei Viorica, Bara Radu Liviu, Gaspar Acsinte, Năstase Adrian
senatori - PDSR: Cozmâncă Octav, Predescu Ion

În mod paradoxal, referendumurile de care ştiu eu acum au fost organizate numai prin OUG (în mod neconstiuţional) şi niciodată prin Decret Prezidenţial, Parlamentul, conform Art.90 având numai rol consultativ în iniţierea procesului de referendum. Practic nu găsesc nici un referendum organizat din 90 până astăzi care să fi fost făcut la iniţiativa Preşedintelui, aşa cum prevede Constituţia.

Dar această lege mai are şi "meritul" separării (prin definerea de două ori) a majorităţii necesare în cazul referendumului.

Art. 5. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Aceste definiri, care nu au fost incluse în Constituţie sau prevăzute în aceasta ca fiind posibil de stabilit prin lege organică nu sunt necesare, deoarece fără nici o precizare referendumul înseamnă consultarea voinţei poporului, deci voturile a jumătate + 1 din alegători într-un sens sau în altul, sunt amândouă ambigue, neprecizând clar prezenţa sau numărul de voturi pentru. Prima definiţie seamănă mai mult cu o prezenţă de 50% dar nu spune care este necesarul de voturi pentru iar cea de a doua seamănă mai mult cu un necesar de 50% voturi pentru care automat implică şi prezenţă. Cele două articole discriminează între cele două tipuri de referendumuri dar mai mult decât atât deschide calea abuzurilor în următoarele legi de care sper să vorbesc mai jos.

Referendumul nu este decât de un singur dar poate fi iniţiat în mai multe moduri diferite. De către preşedinte, conform Art.90 şi de către Parlament sau 500,000 cetăţeni conform Art.95. sau 150.

ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Dar legea 3/2000 din care s-a citat mai sus prevede două moduri diferite de evaluare a rezultatelor referendumului.

Ea a fost aplicată deja la referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003

http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendumul_constitu%C8%9Bional_din_Rom%C3%A2nia,_2003

Interesant felul cum au fost date rezultatele, ca şi cum prezenţa obligatorie ar fi fost de 50% iar voturile pentru au necesitat o majoritate din acest 50%... Practic după un mic calcul împărţind cei care au votat da la total cei care au votat adică 8.915.022 la 17.842.103 rezultatul este... 0.499662063379, adică 49,966 %. Acest referendum, conform celor 2 articole din legea 3/2003 nu ar fi trecut dacă referendumul ar fi fost pentru demiterea preşedintelui... şi majoritatea calculată că în Articolul 10 (2). Cu foarte puţin... Exact cum s-a întâmplat la referendumul din 2011. Dar conform Articolulului 5, în la referendumul pentru revizuirea Constituţiei din 2003 ar fi trecut şi cu numai 25%.

Deci conform acestui precedent, legea s-a aplicat cu 50% necesar prezenţi din care 50% să fie de acord, adică 25% din numărul total de alegători să fie de acord, foarte aproape de noua lege 341 din 2013 de care voi vorbi mai jos. Dacă astăzi s-a ţine un referendum similar, ar trece cu practic 25% din voturile celor cu drept de vot exact ca în legea 341 din 2013.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Referendum_pentru_demiterea_pre%C8%99edintelui_Rom%C3%A2niei,_2012

Însă atenţie! În 2013 a apărut legea 341. După multe meandre şi o şedere aiurea pe la CCR (Doi din iniţiatorii legii 3/2000 care stă la baza 341/2013, ei listaţi mai sus, Gaspar Acsinte şi Ion Predescu au fost judecători la CCR până în 8 iunie 2013) a fost publicată în Monitorul Oficial, după cum am spus la început, la 16 decembrie 2013, dar conform ultimului articol, cu dată de aplicare peste un an.

Această lege prevede doar în cazul referendumului pe alte probleme decât pentru demiterea preşedintelui o prezenţă abisală de 30% cu un necesar de voturi pentru de 25%.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/F1097217781/pr159_13.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13300

Sesizarea de neconstituţionalitate şi trimiterea legii la CCR a fost făcută pe 4 iunie, legea a plecat de la CCR către preşedinte spre promulgare pe 6 iunie cu aviz favorabil iar cei doi judecători, Gaspar Acsinte şi Ion Predescu au plecat de la CCR pe 8 iunie.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/aspazia-cojocaru-ion-predescu-si-acsinte-gaspar-isi-incheie-azi-mandatele-la-ccr-645069.html

http://www.ccr.ro/fosti-judecatori

Interesant cazul Iuliei Moţoc care a demisionat ziua următoare după publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, la 16 decembrie 2013.

Deci ce stat de drept este acela unde doi din judecătorii de la Curtea Constituţională examinează legea 341/2013 care provine din cea pe care chiar ei au iniţiat-o în 1997 şi anume 3/2000 şi o accentuează prin scăderea prezenţei la 30% şi menţine majoritatea de voturi necesare pentru la 25%, o găsesc constituţională şi a doua zi îşi încheie mandatul de 9 ani la acea curte?

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341

În cazul referendumului pentru demiterea Preşedintelui, legea în vigoare (tot neconstituţională), care stabileşte majoritatea de voturi necesară pentru demiterea preşedintelului total diferit, la 50% este legea 62/2012 de care am vorbit mai sus, care pur şi simplu preia articolul 10 (2) din legea 3/2000.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10504

În ceea ce priveşte starea curentă de fapte, circulă în presă un zvon lansat de Ponta şi Antonescu despre un referendum despre revizuirea Constituţiei odată cu alegerile Parlamentare în mai "după OUG-ul" lui Boc.

Aceasta nu se poate din mai multe motive.

- Conform site-ului Camerei deputaţilor iniţiativa a fost încheiată definitiv prin respingere " încetarea procedurii legislative prin respingere definitiva de către Camera Deputatilor" la 21.05.2013 cu 259-49 voturi şi 18 abţineri.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12163

- Comasarea referendumului cu alegerile Europene nu poate avea loc după OUG 103/2009, aka Legea lui Boc din presă pentru că acea parte a ordonanţei care se referea la organizarea referendumului nu a fost preluată prin Legea 62/2012 link-ată de mai sus şi pentru că este neconstituţională, organizarea de referendum făcându-se numai prin lege organică iar guvernul României post-decembrie nu a fost abilitat niciodată să emită ordonanţe în zona legilor organice după cum am spus mai sus în acest post. Art. 73 şi 115 din Constituţie precum şi din alte motive.

- Iniţierea de referendum, conform Constituţiei, nu se poate face decât de Preşedinte Art.90, 1/4 din membrii parlamentului cu aprobarea a 2/3, Art.150 etc. după cum am spus mai sus în acest post, condiţii care nu sunt îndeplinite, legea constituţională nr.

O altă ordonanţă guvernamentală neconstituţională, prin faptul că reglementează alegerile, iar

ARTICOLUL 73 spune că
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral;

spune că pentru aceasta este necesară o lege organică iar în acelaşi timp

ARTICOLUL 115 spune că
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

este http://www.cdep.ro/proiecte/2012/400/60/3/oug.pdf

cu a sa lege de retro-aprobare 46/2012 al cărui proces legislativ poate fi urmărit aici http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=12979

ordonanţă care a creat parlamentul monstruos cu 407 de deputaţi.

Dacă defilaţi până la capăt pdf-ul de mai sus veţi vedea a cui este semătura.

În panoplia Camerei Deputaţilor mai există o lege a referendumului, 375/2003, cea promulgată chiar înainte de referendumul pentru modificarea Constituţiei din 2003. Ea nu modifică însă cu nimic legea 3/2000 discutată mai sus.

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/500/20/3/leg_pl523_03.pdf
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=4184

Pe acelaşi site în această pagină http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=23809&frame=0 se găseşte o listă lungă de modificări aduse legii 3/2000 până în prezent. În stânga, accesibile prin clic. Însă nici una nu modifică problemele discutate aici, adică existenţa a mai multe tipuri de referendumuri şi neconstiuţionalitatea ei prin conţinutul articolului 5.

Faimosul OUG 103/2009 "Legea lui Boc" invocată de Ponta în prima sa apariţie când a anunţat data referendumului pe care nu o cunoaşte fiindcă nu poate fi stabilită decât prin lege iar această lege nu a fost încă iniţiată în Parlament, este singurul act care încearcă să modifice acest articol, nu ştiu cum şi nici nu mă interesează fiindcă nu apare în legea 62/2012 de aprobare a OUG-ului 103/2009 deci modificarea nu mai există.

Părerea mea este că legea 3/2000 a fost de la început şi a rămăs neconstituţională, la fel ca şi referendumul care i-a urmat.

http://www.cdep.ro/pls/dic/act_show?ida=1

Chiar acum am citit undeva că se invocă crearea unui nou partid. Eu personal mă bucur însă că avem acum acces la datele referitoare la acţiunile politicienilor prin aceste site-uri şi putem să-i urmărim pentru a nu-şi mai face de cap.

Greutatea politicii nu trebuie să apese prea mult pe un partid sau altul sau pe o persoană sau alta.

Organizarea referendumului

La articolul 2 din Constituție avem

ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

Înețelegm din acest articol că referendumul nu poate fi decât național.

De ce legea 3/2000 text aici are un întreg capitol, III, numit Referendum Local precum și multe alte referințe la acest tip de referendum? Spre deosebire de Capitolul II care se numește Organizarea Referendumului Național, capitolul III se numește doar Referendumul Local (Întreaga lege se numește de Organizare a Referendumului). Pentru că mai înainte de organizare el trebuia să fie definit, iar prin definirea tipului separat de referendum local legea își depășește astfel limitele constituționale de organizare a referendumului.

Articolul 73 menționează o singură dată în întreaga Constituție legea privind organizarea și desfășurarea referendumului ca lege organică.

ARTICOLUL 73
...
(3) Prin lege organică se reglementează:
...
d) organizarea şi desfășurarea referendumului;

Tot în Constituție la articolul 150 se spune.

ARTICOLUL 150
(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Cine sunt cei cu drept de vot?

În legea electorală 208 2015 text aici se vorbește despre cei cu drept de vot și listele electorale suplimentare.

La articolul 51 se spune

(5) În cadrul secțiilor, secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare sau institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepția situațiilor în care la aceste secții de votare sunt arondați alegători conform art. 23 alin. (3).

Nu există în această lege nici o referire directă în lege la niște liste electorale permanente dar ele se sunt menționate o singură dată în Constituție la Articolul 81 și sunt folosite în practică. Nu găsesc însă pe site-ul Camerei Deputaților, adică în nici o lege nimic despre cine cum se întocmesc, mențin, cine poate avea acces, etc..

ARTICOLUL 81
(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Poate din cauză că ele sunt reglementate prin Hotărâre a Autorității Electorale Permanente. Autoritatea Electorală Permanentă este organizată prin legea 208 2015 text aici. La Capitolul V începând de la articolul 24 găsim Listele Electorale. În procesul legislativ al legii nu găsesc că ea ar fi completată sau modificată de vreo altă legislație.

Am găsit o listă lungă de legislație electorală pe site-ul AEP.

Din observații știm că și cum sunt folosite în practică. Oricine a votat a semnat pentru primirea unui buletin de vot. Putem spune că cei cu drept de vot sunt trecuți în niște liste electorale menținute curente de către Biroul Electoral Central sau Autoritatea Electorală Permanentă.

În practică cetățenii cu drept de vot sunt cei înscriși în listele electorale menținute de Autoritatea Electorală Permanentă. Legea electorală are un număr de prevederi privind organizarea și desfășurarea alegerilor.

Am găsit în sfârșit legea care prevede modul de desfășurare a unei inițiative cetățenești dar am impresia că multora nu le va place. Este o lege veche din 1999 cu câteva completări ulterioare.

Articolul 2
(5) Comitetul de inițiativa trebuie sa asigure înregistrarea propunerii legislative la una dintre Camerele Parlamentului, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării acesteia. După împlinirea acestui termen propunerea legislativa nu mai poate fi prezentata decât ca o noua inițiativă, în condițiile prezentei legi.

Nu cred că modificările ulterioare arătate în procesul legislativ al acestei legi au modificat mult acest termen.

Constituția din 2003 a fost votată cu o majoritatea de 50% din cei înscriși pe listele electorale.

Iată rezultatele votului la referendumul din 2003.

Alegători: 17.842.103
Au votat: 9.938.441 (55,7%)
DA: 8.915.022 (89,70%)
NU: 875.172 (8,81%)
voturi nule: 148.247 (1,49%)

Interesant este rezultatul împărțirii 8.915.022/17.842.103 adică 49,966%.

Re-definirea procentului de aprobare pentru un referendum nu înseamnă organizarea lui. Această lege și 3/200 și următoarele așa numite de organizare a referendumului și-a depășit menirea constituțională de lege de organizare a referendumului deși nu au desăvârșit exact ceea ce trebuia să facă, adică organizarea lui.

Conform legii așa zise de Organizare a Referendumului 341/2013, text aici, prezența necesară validării referendumului este de 30% cu un număr valid de voturi de 25% ceea ce în legea inițială 3/2000 text aici valabilă la data aprobării Constituției a fost jumătate plus unu adică exact dublu.

Art. 5.

(1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

(Sintagma referendum local a fost scoasă din articol precum și sintagma "în toată țara" din articolul 7)

Voturi valide pot fi da sau nu. Deducem că un referendum poate fi aprobat și cu 12,5% din electorat. Constituția din 2003 în vigoare a fost aprobată cu aproape 50% din cei înscriși pe listele electorale. Nu este etic ca ea să fie modificată cu 12,5%.

Și referendumul programat pentru inițiativa curentă poate trece cu asemenea procentaj sau chiar mai bun. Ce este important este că un pentru un referendum viitor pe alte teme cum ar fi regionalizarea României care ar putea trece în lipsa unei prezențe masive, cu o majoritate puțin peste 12,5% este necesară o lege adevărată de strângere semnături și organizare a referendumului, deși sunt câteva cu acest nume.

În această pagină a site-ului Camerei Deputaților, în stânga este lista cu modificările aduse legii inițiale a Referendumului prin diverse alte măsuri legislative (legi și OUG) deși această lege este organică și conform Constituției nu poate fi modificată prin OUG. Cu toate acestea nici una din legiferări nu reușește să introducă măsurile organizatorice minime necesare strângerii de semnături și desfășurării referendumului, ca de exemplu formulare, cine strânge semnături, pe ce liste se merge la semnături și la referendum. (Evident că în doi ani listele electorale s-au modificat substanțial prin decese și plecări).

Articolul 115 din Constituție definește delegarea legislativă și stabilește limitele OUG.

ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

În întreaga țară

În timp ce căutam contradicții aparenete punând față în față legea 3/2000 și 341/2013 am găsit încă o mare problemă legislativă.

În articolul 1 alineatul (3) legea 341/2013 text aici legiuitorul (Năstase & Co) modifică legea 3/2000.

La articolul 5 alineatul 2 din legea 3/2000 cu textul aici avem:

Art. 5. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Acest articol a fost modificat prin Articolul 1 din legea 341/2013 reprodus mai jos. Însă articolele 7 și 12 nu au fost modificate în acest sens ci în altul.

Articolul 1

1. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

2. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.

3. La articolul 7, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel:”

4. La articolul 12, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin «DA» sau «NU» asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate”.

Alineatul (2) din articolul 7 din legea 3/2000 inițial a fost:

Art. 7 (2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară, astfel...

Singura modificare fiind dispariția sintagmei "pe întreaga țară", deschizându-se cutia Pandorei pentru referendumuri locale care nu sunt menționate în Constituție.

Citind mai departe însă am reuși să înțeleg ce a însemnat în mod inițial Articolul 5 din Legea 3/2000. După un alineat care doar introduce referendumul local, ce nu este menționat în Constituție în nici una din cele 3 forme de referendum, o frază inutilă, "potrivit prevederilor prezentei legi". Apoi urmează partea interesantă. "dacă participă jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale

"Art. 5.

 (1) Referendumul naţional şi referendumul local se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale."

Care combinat cu alineatul (2) din Articolul 7 din aceeași lege

Art. 7 (2) Rezultatul referendumului se stabileşte în funcţie de majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară, astfel...

Nu poate să însemne decât că un referendum în România ar fi putut trece și cu 25%. Însă coborârea pragului de voturi valabil exprimate la 25% prin noua lege 341/2013 înseamnă că un referendum poate trece și cu 12,5%.

Nu vă grăbiți să trageți concluzia că dacă rata de participare în 2012 ar fi fost mai mare de 50% Băsescu ar fi fost demis. Pentru demiterea Președintelui există articol separat în legea 3/2000 care nu a fost modificat ulterior prin nici o lege de care să știu eu.

Art. 10. - Demiterea Președintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Este ceva în genul legilor organice, când trebuie o majoritate a tuturor parlamentarilor nu numai a celor prezenți.

Două legi

Primele două legi înrămate imediat mai jos au ceva comun. Modifică legea 3/2000. Toate trei legile înrămate în această postare au în titlu cuvântul referendum şi sunt legi inutile care (re)definesc referendumul în România prin introducerea referendumului local, păstrarea referendumui "clasic" sau normal așa cum au fost toate până acum doar pentru demiterea președintelui, cu aprobarea a 50% din electorat și al altui tip, mai special, pentru toate celelalte inițiative posibile în  Constituție, care pot include și modificare Constituției, cu prezența de numai 30% și aprobarea a numai 25% din electorat.

Împreună, legile 3/2000 și 341/2013 crează posibilitatea dezmembrării României legal, prin referendum.

Legea 341/2013, care este neconstituționala dar promulgată şi pe care eu o numesc legea prăpastiei, modifică Articolul 5 Alineatul (2) din legea 3/2000 și spune că prezența minimă necesară la referendum începând din 16 decembrie 2014 este de 30% din alegători "(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente" şi adaugă Alineatul (3) "Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanent".

Adică numai 25% din cetățenii cu drept de vot trebuie să spună da pentru validarea unui referendum, la o prezență de numai 30%. Această lege intră în vigoare pe 16 decembrie 2014. Această lege a fost inițiată de un grup de deputați PSD în frunte cu Valeriu Zgonea. Această lege a avut două sesizări la CCR din care numai uneia, cea a lui Băsescu, pe niște probleme imaginare, i s-a dat răspuns bineînțeles negativ.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=13300

Legea 3/2000 definește referendumul local și două tipuri diferite de referendum din care unul separat pentru demiterea președintelui și a fost inițiată de un grup de parlamentari în frunte cu Adrian Năstase.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=341

Legea 62/2012 confirmă Articolul 10 din Legea 3/2000  "Art. 10. - Demiterea Preşedintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale" și păstrează tipul de referendum pentru demiterea președintelui adică spune că demiterea președintelui prin referendum la iniţiativa Parlamentului se face cu votul a jumătate +1 din alegători.

Diferenţă de 25%. Nu există nici o altă lege care să reglementeze alte tipuri de referendum până în 16 decembrie 2014 în afară de Legea 3/2000. Începând de la acea dată, cele două legi vor coexista, existând două legi pentru două tipuri de referendumuri deoarece în Legea 341/2013 nu este un articol care să abroge Articolul Unic Alineatul (1) din Legea 62 din 2012.

Prezentul, şi după jurământ viitorul preşedinte, va putea chema românii la referendum şi obţine un rezultat dacă 30% din alegători se prezintă şi 25% spun da, dar parlamentul, conform unei posibile aplicări selective a Legii 62 din 2012 ar putea avea nevoie de 50% din alegători să spună da pentru demiterea președintelui!

Legea 341 din 16 decembrie 2013

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=341&an=2013

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=13300

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/F1097217781/pr159_13.pdf



Legea 62/2012

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=109942&frame=0

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2009/pr499_09.pdf



Legea 3/2000

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=23809&frame=0

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22286

Refuzul Președintelui

Președintele Iohannis nu-și îndeplinește atribuțiie constituționale și ne dă nouă teme pentru acasă. Prin această inițiativă Iohannis recunoaște lipsa de voință a lui, a CCR, de a stopa legile, ordonanțele neconstitutionale. Căci ambele tipuri de ordonanțe pe care el se gândește să le interzică prin referendum nu pot fi urgențe și ar putea fi sesizate de el și oprite de CCR pe acest motiv de neconstituționalitate. Indirect, Constituția îi dă lui Iohannis acest drept.

ARTICOLUL 77

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei...

Articolul 115

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Dar mai întâi. Să zicem că se face referendum și se interzic cele cerute de Iohannis. Cum se aplică? Apelând la rușinea guvernului de a nu mai emite asemenea ordonanțe?

Căci în lipsa înscrierii rezultatului referendumului în Constituție sau în vreo lege, nu creezi nici un instrument juridic de aplicare a lui. Dar chiar dacă Iohannis ar cere înscrierea în Constituție interzicerea celor două tipuri de ordonanțe. Va aplica CCR Constituția?

Apoi.

Articolul 115 alineatul 5 din Constituția României

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

Hai să stabilim firul procedurilor bazate pe acest articol. Deci guvernul emite ordonanța și o depune spre dezbatere în același timp cu publicarea în Monitorul Oficial.

Dacă cele două camere sunt în sesiune una din camere poate alege să nu se pronunțe timp de 30 zile iar apoi să o trimită la camera cealaltă, care nu se pronunță nici timp ea și ordonanța intră în vigoare pentru că Publicarea în Monitorul oficial are loc de obicei în doar câteva zile. Iohannis nu are nimic de semnat sau trimis la CCR. Dar poate sesiza CCR că guvernul tocmai a emis o ordonanță de urgență neconstituțională. Fiindcă tot în Constituție este scris că Președintele este garantul Constituției. Dacă CCR se grăbește, o poate bloca înainte de aplicare.

Dacă CCR ignoră neconstituționalitatea nu se poate face nimic. Chiar dacă s-ar vota prin referendum ca aceste două tipuri de ordonanțe să fie interzise și aceasta să fie înscris în Constituție.

Dacă cele două camere nu sunt în sesiune și se convoacă "doar pentru o ordonanță", ele teoretic pot sta în sesiune și discuta 30+30 de zile fără să se pronunțe? Ordonanța între timp apare în Monitorul Oficial și se aplică. Totuși Președintele, Avocatul Poporului și CCR o pot stopa.

Președintele nu-și îndeplinește atribuțiile constituționale și încă mai convoacă un referendum fără sens fiindcă nu întreabă dacă interzicerea celor două tipuri de ordonanțe să fie înscrisă în Constituție.

Iar în Constituție este deja scris că în cazul unui OUG trebuie să existe o urgență iar Președintele Iohannis ar putea să sesizeze CCR pe acest articol asupra orice OUG care nu este o urgență. Sunt zeci și sute de asemena ordonanțe în vigoare iar Președintele sau președinții nu au sesizat nici o ordonanță pe acest motiv.

De asemenea. Legea de abilitare pe 2018 include posibilitatea guvernului de a face rectificări bugetare prin ordonanță.

Rectificările bugetare sunt inutile. De obicei ministerele mari cu mult buget și impact asupra bugetului țării ca de exemplu Ministerul Transporturilor nici nu-și cheltuiesc banii. Motivele, sumele și locurile unde se operează rectificări sunt de obicei puerile și pur psihologice.

Am scris într-o postare acum două zile de ce este această lege anuală de abilitare este (a fost) neconstituțională prin includerea rectificărilor bugetare. Pentru că o ordonanță simplă nu se poate da pe un domeniu al legilor organice, și asta este scris în Constituție.

Bineînțeles că ar fi motiv de suspendare de către Parlament. Dacă nu ar fi vorba de ordonanțe emise de guvernul aceluiași Parlament. Avem aici cred un caz de încălcare și ne-aplicare circulară a Constituției cu complicitatea (blatul) Parlamentulului și a Președintelui. Cu premeditarea unei noi întârzieri prin acest referendum care abate atenția de la adevăratele probleme.

Dar și mai grav. Prin legea referendumului (au fost mai multe) 341/2013 s-a modificat prezența necesară la un referendum la 30% cu un număr de voturi valide de 25% din cei înscriși pe listele electorale. Asta înseamnă că un referendum, pe teme importante sau nu se poate aproba cu 12,5%.

Link-uri în legătură cu această postare:

Temele referendumului

Legea de abilitare 2018

Legea de abilitare 2019

"reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare" Asta poate fi cam orice nu?

Nerealizările din bugetul Ministerului Transporturilor se acumulează în credite de angajament.

Extras din Bugetul Ministerului Transporturilor

Legea 341/2013

Ordonanțele de urgență emise în 2018

1..99 | 100..114

Și legile emise de Parlament în aceeași perioadă. O OUG la 3 legi. Dar mai sunt și ordonanțele simple pentru care nu pot pune link aici. Cu alte cuvinte Guvernul României legiferează în loc să-și vadă de treabă ca de exemplu să execute bugetul Ministerului Transporturilor și să construiască autostrăzi, etc..

1..99 | 100..199 | 200..299 | 300..363

Deciziile CCR (De pe site-ul Camerei Deputaților)

Decizii emise de CCR în 2018

Decizii emise de CCR în 2019

Vi se par multe deciziile CCR?

Cu toate acestea numărul nu corespunde cu cele 8819 de cereri de excepții ridicate de instanțele judecătorești, (conform datelor de pe site-ul CCR) doar în 2009.

CCR este de departe instituția cea mai importantă din România. Un întreg Titlu V din Constituție îi este dedicat. Dacă nu puneam acest link nu aveam să știu niciodată că o sesizare se poate face și de un grup de deputați sau senatori sau chiar din oficiu. CCR deci poate modifica sau bloca orice lege, orice ordonanță chiar dacă nu o sesizează nimeni sau poate interveni la cererea judecătorilor în procese pe rol, dând așa numitele decizii de excepție de neconstituționalitate (au fost cu miile sau zecile de mii). Pentru cine vrea să afle mai mult despre deciziile CCR iată aici pagina lor de căutare. Se poate căuta de exemplu pe ani. 2009 a fost un an foarte interesant. Rezultatele sunt însă mai mult de 500.

Sau. Puneți în căsuța "părți" așa cum dă exemplu chiar pagina, Avocatul Poporului. (pentru a declanșa căutarea după introducerea a cel puțin un termen se apasă pe butonul de căutare). Sau doar cuvintele deputați sau oficiu. Adrian Coman. (Atenție, trebuie să defilați pagina căci rezultatele apar mai jos, sub formularul de căutare).

https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx

Iată link-uri la toate actele normative din baza de date a Camerei Deputaților. Se pot obține toate documentele din postare (în afară de cele de pe site-ul CCR) și multe altele pe toți anii.

1941 acte dinainte de 22 decembrie 1989

53 acte din perioada de 22-31 decembrie 1989

1424 acte din 1990

1121 acte din 1991

1506 acte din 1992

1490 acte din 1993

1896 acte din 1994

2146 acte din 1995

3012 acte din 1996

3165 acte din 1997

2659 acte din 1998

3112 acte din 1999

3803 acte din 2000

4871 acte din 2001

5360 acte din 2002

5589 acte din 2003

7344 acte din 2004

6794 acte din 2005

7492 acte din 2006

7142 acte din 2007

7787 acte din 2008

8786 acte din 2009

7212 acte din 2010

6734 acte din 2011

6465 acte din 2012

6304 acte din 2013

6099 acte din 2014

6489 acte din 2015

6821 acte din 2016

7075 acte din 2017

6676 acte din 2018

670 acte din 2019

(sursă: site-ul Camerei Deputaților, Repertoriul Legislativ)

Printre cele 1348 decrete semnate de Iohannis în 2018 sunt fără greș 116 pentru promulgarea ordonanțelor de urgență emise de guvern.

Băsescu şi Ponta, BEC şi INS

http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-15125995-live-text-traian-basescu-invitat-digi24-ora-20-00.htm

Hai să recapitulăm.

USL-ul anul trecut a iniţiat un referendum pentru demisionarea lui Băsescu. Pentru aceasta, şi-au tras ministru de interne pe Ioan Rus. "Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a anunţat, marţi, că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18.292.514" http://www.gandul.info/stiri/rus-numarul-total-al-cetatenilor-cu-drept-de-vot-este-de-18-292-514-9899590. Nu a zis nimeni nimic deci şi Băsescu şi Ponta şi Antonescu şi Voiculescu, toţi au fost de acord cu acest număr.

Dar dacă ne gândim că într-o ţară europeană la acest început de mileniu cam un sfert din populaţie sunt minori deci sub 18 ani deci fără drept de vot, din acest număr rezultă că populaţia totală a României ar fi de peste 22.286.642 locuitori. Dacă îi mai adunăm şi pe cei din penitenciare, pe cei care şi-au pierdut dreptul de a vota, etc, ajungem probabil la 23 milioane. Afară şi în ţară.

La 8 August, după 2 luni în funcţia de ministru de interne şi o săptămână după referendum, Ioan Rus a plecat la plimbare. Îşi făcuse treaba. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Rus Dar de atunci, a lăsat o lungă dâră prin news. (eu cred că este un prim bun candidat pentru ce spunea Băsescu la digi24), adică să răspundă juridic. (Numărul lui contrazice afirmaţia lui Băsescu că populaţia ar fi scăzut).

non-combat? http://www.ghimpele.ro/2013/04/usl-divizata-intre-sorin-frunzaverde-si-ioan-rus-razboiul-nevazut-al-grupului-de-la-cluj/

regionalizare acum sau niciodată? http://citynews.ro/politica/ioan-rus-ori-facem-descentralizarea-din-1012014-ori-nu-o-mai-facem-1242158

blat cu Băsescu? http://ingurapresei.a1.ro/politic/Mircea-Badea-Ioan-Rus-a-facut-blat-cu-Basescu-dint_5793.html

coabitare? http://www.evz.ro/detalii/stiri/ioan-rus-este-obligatoriu-ca-victor-ponta-traian-basescu-si-crin-antonescu-sa-coabiteze-1033410.html

neseriozitate? http://www.napocanews.ro/2013/05/neseriozitatea-unei-regionalizari-asumate-de-dragul-lui-ioan-rus-si-al-lui-sabin-gherman-turnatorul-lui-marin-sorescu.html

Ioan Rus, un fel de eminenţă cenuşie a noului PSD?

Bine dar nu la asta am vrut să ajung, să mă întorc la titlu. Deci USL-ul îi serveşte lui Băsescu un referendum fără cifre electorale realiste. (Că nu au fost realiste dovedeşte plecarea lui Rus pe 8 August).

Prin plecarea lui Rus, practic s-a invalidat referendumul. Psihologic vorbind. (A fost "acuzat" de PSD că i-a făcut jocul lui Băsescu).

Singurul scop al acestui referendum a fost de a pregăti populaţia care nu îl mai vroia pe Băsescu, să voteze masiv la următoarele alegeri pentru USL. Şi aşa s-a şi întâmplat. Nu a fost nici un puci fiindcă nu a fost nici un risc. Toţi erau în "blat" Nimeni nu urma să fie demis, indiferent de rezultat.

Hai să uităm puţin de referendum şi să ne ducem la ultimele alegeri. Pe site-ul BEC avem http://www.becparlamentare2012.ro/A-DOCUMENTE/rezultate%20finale/Anexa%208A.pdf

Deci din 18 milioane şi ceva cu drept de vot, s-au prezentat la urne... 7,7 milioane, adică 41.76%. Cam tot atâţia câţi au votat împotriva lui Băsescu la ultimul referendum.

Hai să mergem puţin şi mai înapoi în timp la alegerile din 2008. http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/anexa8abun.pdf

Nu ştiu, pare cam deja vu, cam tras la indigo.

Am visat eu sau am citit în ultima declaraţie a lui Băsescu unde spunea că populaţia a scăzut? Bine a crescut puţin din 2012 faţă de 2008 şi apoi a scăzut iar puţin în 2013.

A nu uite aici http://www.wall-street.ro/articol/Social/150926/basescu-despre-recensamant-populatia-scade-ca-urmare-a-natalitatii-scazute.html

A bine populaţia a scăzut numai la minori, pentru că a scăzut natalitatea. Şi probabil ca să justifice acelaşi număr de alegători, a crescut şi speranţa de viaţă în mod corespunzător.

Recensământul nu e un moft. Motivul pentru care ţările cu tradiţie democratică fac referendumuri este pentru redundanţă. Un organism politic care se păstrează de la un guvern la altul şi care nu are alt scop decât să numere persoanele pentru a avea o referinţă, un număr de arătat politicienilor mofturoşi. Imaginaţi-vă ce era în România pe la alegeri dacă nu erau recensăminte şi nu era o numărătoare independentă.

Sincer, m-am săturat să caut, dar probabil că este făcut printr-o lege. Cei ce completează acolo sunt responsabili în faţa legii. Formularele completate sunt toate la INS. Sunt rubrici pentru cei plecaţi. Rudele îi ştiu pe toţi. Recenzorii au întrebat rudele sau în cel mai rău caz vecinii. Spre deosebire de alegeri, unde sunt multe interese contradictorii, la recensământ nu prea are nimeni de ce să mintă. Într-o ţară condusă de acelaşi guvern datele dintre BEC şi INS trebuie să coincidă. Şi BEC şi INS sunt finanţate de statul român. Dacă aceste numere nu coincid, cineva a greşit. Dar din toate greşelile posibile, acestea sunt din cele cu mari consecinţe asupra viitorului României, din cele care fac rău ţării. Dar Băsescu nu poate acuza nici BEC nici INS. Pentru că practic, aşa cum ştim toţi, au fost amândouă subordonate lui pentru o lungă perioadă de timp.

La INS atât am găsit că se subordonează guvernului şi este finanţat de statul român.

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/about.ro.do;jsessionid=868952119f09bb1c3885addd4fa0100916fda12f6cfe7f56090eee9e8207289d.e38QbxeSahyTbi0Oc310

"Institutul Național de Statistica este condus de un președinte cu rang de secretar de stat" asta e aproape un ministru nu?

La BEC nu găsesc nimic dar nu ar trebui să fie că e subordonat ministerului de interne? S-ar părea că nu are un site în sine ci numai site-uri pe alegeri, pe ani, pe tip de alegeri.

Apropo, nu pot să deschid site-ul BEC pentru alegerile din 2004. Cred că ar fi totuşi interesant de văzut şi acele cifre. Din ce îmi amintesc, le-am văzut cândva şi sunt diferite radical faţă de cele din 2004 sau 2008.

http://www.bec2004.ro/

Atât INS-ul cât şi BEC-ul la vremea recensământului au fost subordonate guvernului. Guvernul şi parlamentul a ştiut problema românilor plecaţi în străinătate. Ca dovadă ca au ştiut sunt rubricile din formularele de recensământ.

Am mai spus-o şi o repet. Acel referendum a avut nişte scopuri pur psihologice. A determinat câştigarea alegerilor de către USL şi mai apoi a justificării coborârii prezenţei la 30% cu minim 25% da pentru următoarele referendumuri (în mintea electoratului, care vroia atunci ca Băsescu să fie demis, a rămas ideea că el ar fi fost demis dacă ar fi fost prezenţi mai mult de 46% .)

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-14847665-legea-referendumului-care-reduce-cvorumul-30-din-numarul-alegatorilor-fost-aprobata-senat.htm

Dacă Băsescu ar fi fost demis, sau dacă nu ar fi fost nici un referendum, nu ar mai fi fost necesară modificarea legii referendumului. Dar referendumul a avut loc, Băsescu a rămas iar legea a fost modificată anul acesta imediat după alegeri iar prezenţa a fost coborâtă nu la 45%, nu la 40%, nu la 35% ci la rotunda cifră de 30%. Pentru liniştea unora. Şi aceasta dovedește blatul de care vorbesc mai jos. Chiar dacă nu a fost blat Băsescu probabil prin consilierii lui ar ştiut ce urmăreşte noul USL şi ar fi trebuie să demisioneze mai ales după ce a văzut rezultatele referendumului lăsându-i fără motiv de a modifica legea prezenţei la referendum sau cu mai puţină motivaţie din partea populaţiei. Bine e greu de prevăzut ce se întâmpla dacă se făceau şi alegeri prezidenţiale şi cine le-ar fi câştigat. Dar nu prea mai aveau motiv să modifice legea referendumului ca să poată face regionalizarea.

http://www.becreferendum2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/Rezultate/rezultat.pdf

La începutul săptămânii curente pe site-ul INS în locul rezultatelor mult aşteptate a apărut un anunţ care spunea că rezultatele vor fi afişate în septembrie. Anunţul încă mai este (ultimul link de pe site-ul INS link-at mai jos) Dar iată că ele au apărut în 3 zile. Cred că a trecut tot guvernul lui Ponta la frunzărit formulare repede repede şi le-au terminat pe toate care mai erau în 3 zile în loc de 3 luni cum au crezut luni că au nevoie. Sau poate, aşa cum cred şi eu şi era şi normal, erau scanate... hă hă de mult, tată.

Iar Băsescu vine cu părerea lui şi le invalidează (pentru cine nu înţelege ce vrea să spună). Părere care coincide totuşi cu cifrele BEC, pe care însă nu le citează. Anulează cheltuiala guvernului, munca tuturor recenzorilor şi a institutului începând de când s-a făcut recensământul până acum. Implicit acuză foarte multă lume de neglijenţă sau rea intenţie. Dar şi pe sine. Recensământul a fost organizat de guvernul PDL al cărui preşedinte a fost în timp ce era şi preşedintele României, înainte de ruptură.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Boc_%282%29

Dintr-o singură lovitură realizează cel puţin două scopuri, la fel, psihologice. 3,5 milioane afară vs 750.000. Linişteşte prin creare de dubiu pe toţi care se iau după cifrele INS şi spun că referendumul a fost valid. Prin aceeaşi creare de dubiu liniștește pe toţi cei care cred că există o acţiune concertată pe care el a prezidat-o şi o prezidează şi anume scoaterea, definitivă, a cât mai multor români din ţară. Numai că cifra de 750.000 nu reprezintă cifra românilor din afară. Reprezinta cifra pe care INS-ul nu e sigur LOL incertitudinea INS-ului! "In timp ce avem 3,5 milioane de romani in strainatate, INS a avut certitudinea doar pentru 750.000."

http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-romanii-cuceresc-italia-pe-vremea-lui-traian-378008 

Din intervenţia de la digi24 nu lipseşte faptul că el nu este de acord cu modificarea Constituţiei (dar nu chestiunea regionalizării ci cea cu diminuarea puterii preşedintelui), o critică severă la Ponta din care noi să credem că nu e nici un blat, ameninţări, lovituri de stat şi puciuri. Nu ştiu în ce fază de ciclu mai e Băsescu acum, mâine va veni să plângă sau să râdă cu gura până la urechi ca să ne şteargă şocul acestor "cuvinte grele".

Apropo, dacă este separare a puterilor în stat, de ce îi trebuie lui Ponta mandat ca să plece undeva? Bine şi dacă pleacă, de ce iartă pe alţii de datorii, şterge sute de milioane, etc.?

Sincer nu mă interesează dacă pleacă Băsescu, vine Băsescu, pleacă Ponta, vine Ponta. Pentru mine toţi sunt la fel şi o să spun mai jos de ce.

Adevărata miză şi motivaţie a tuturor aceste manevre (dubiu asupra numerelor electorale, coborârea pragului prezenţei la referendum) este că s-a reuşit modificarea legii referendumului, ca prim pas spre uşurarea regionalizării, care este un obiectiv real (poate singurul) pe termen lung a unor politicieni români dintre care unul sigur e Ioan Rus iar altul la fel de sigur, Liviu Dragnea.

Apropo de Berlusconi, acest bărbat viril de 76 ani al Italiei, m-am uitat zilele trecute peste CV-ul lui Dragnea. În 1997 a absolvit un curs al Ministerului de Interne din Italia? http://en.wikipedia.org/wiki/Liviu_Dragnea în 1997 (bine nu era Berlusconi atunci prim-ministru, era într-o pauză), pe vremea când marele exod al românilor către vest era abia la început. Dacă era în 2007 mai înţelegeam, pe vremea aceea italienii aveau nevoie să ne înveţe cum să-i ajutăm în combaterea delincvenţilor români sau în repatrierea lor, dar în 1997, ce putea să-l înveţe pe Dragnea Ministerul de Interne al Italiei? Unde când şi cum e mai bine să plece românii în Italia fără să "deranjeze" prea mult populaţia de acolo?

De ce nu ne ajută acum guvernele Italiei sau Spaniei cu date din recensămintele lor, căci nu cred că toţi românii sunt ilegali acolo şi nu răspund la recensăminte. Sau poate sunt date pe site-urile instituţiilor echivalente cu INS-ului din România? Cred că mă duc să mă uit.

http://www3.istat.it/salastampa/comunicati/non_calendario/20101012_00/testointegrale20101012.pdf

În 2010 erau prezenţi în Italia 887.763 români din care 85% bărbaţi. Deci soţiile şi rudele lor care erau acasă au spus recenzorului.

Ok după ce am deschis site-ul italian, am zis că ia să deschid eu pentru orice eventualitate şi pe cel românesc. Pe care trebuia să-l deschid de la început, dar am crezut că am înţeles ce a spus Băse.

Pe site-ul INS avem http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/prezentare-rpl-2011_04.07.2013_Partea_III.pdf

În sfârşit se spune ce înseamnă populaţie stabilă. Este rezidentă.

1990 - 23.211.395
2011 - 20.121.641
difer.    3.089.754
Care se explică prin
spor negativ 22,5% (atenţie din total diferenţă), adică 695.194 (calculat aici, nu pe site)
şi emigrare 77,5 (tot din total diferenţă) adică  2.394.559 (calculat aici, nu pe site)

Unele cifre a trebuit să le calculez căci nu sunt acolo. Ce 750.000? Ce spune Băsescu? sunt aproape 2 milioane şi jumătate. Deci România are o populaţie totală (din calcule, nu de pe site-ul lor care nu spune direct) de 22.516.200 din care foarte probabil un sfert fără drept de vot, iar probabil cifra avansată de BEC,  pentru drept de vot este validă. Rămân valide şi următoarele întrebări.

De ce Ioan Rus a avut în 2012 mai mulţi cetăţeni cu drept de vot decât în 2008 dacă populaţia a scăzut constant din 1990. Sunt nişte grafice care arată că s-au deplasat din cei sub 18 ani spre cei peste 18 ani mai mulţi decât au dispărut natural. Poate. Dar în 11 ani sporul negativ a fost de 695.194, asta pentru 4 ani înseamnă o treime, deci vreo 300 mii şi ceva mai puţini total populaţie. A crescut în aceeaşi perioadă numărul celor care au împlinit 18 ani cu 500 mii  ca să justifice o creştere de vreo 200 mii cu drept de vot din 2008 în 2012? Iar "decreţeii" s-au născut în anii 70, poate şi în 80 la început. Că apăruseră anticoncepționale "de casă" etc. Dacă ultimul decreţel s-a născut în 89, el ar fi avut 18 ani exact în 2008. După 90, gata, nimic decreţei. 2008 - 1990 = 18. Să mă scuze toţi cei născuţi în acea perioadă pe care Băsescu îi numeşte decreţei fiindcă am preluat termenul lui dar mi-am pierdut răbdarea.

(Şi totuşi la 3,5 milioane cifră avansată de Băsescu lipseşte un milion faţă de INS. OK să zicem că aceea e incertitudinea INS-ului de 750.000 de care vorbeşte Băsescu.)

De ce a demisionat Ioan Rus imediat după referendum şi de ce a crezut PSD-ul şi alţii că a făcut blat cu Băsescu? Eu rămân la teoria de mai sus că referendumul nu a fost nimic şi chestia a fost doar psihologică.

Dacă am văzut că în Italia în 2011 erau vreun milion de români (de pe site-ul www.istat.it), probabil tot atâţia în Spania, unde pot să mai fie încă un milion şi jumătate? Hai poate 750000 în toate celelalte ţări din Europa.

(chiar UE nu are cifre cu migraţia? De ce pentru noi ce au alţii pe site-uri sunt necunoscute care atârnă la alegeri, referendumuri? LOL am obosit dar am să caut.)

(Deci în final avem de-a face cu 750.000 lipsă la socoteală (incertitudine care atârnă într-o singură direcţie). Inacceptabil. (LOL Cotidianul spunea că numai în 2012 au plecat peste 500 mii,  cu câţi mai pleacă anul acesta, se face încă un milion care nici nu va apare în recensământ)).

De ce INS-ul a dat cifre 0-19 ani şi nu 0-17? Ca să nu putem calcula uşor numărul cu drept de vot şi corela cu BEC?

De cine aparţine BEC, de vreun minister sau tot vreun secretar de stat?

Care a fost prezenţa la vot în 2004?

Oricum deşi confuze, ca şi discursul lui Băsescu, amestecat cu tot felul de ameninţări, acuzări, ameţeli, cifrele vin să mai îmblânzească peisajul electoral românesc, dar prezentarea de pe site-ul INS este încă greu de acceptat. (Vezi calculele de mai sus). Eu rămân la aceleaşi păreri chiar dacă cifrele sunt mai blânde sau mai mascate. Aceste cifre trebuie să iasă la socoteală la om, ca în orice ţară civilizată.

Ce fac toţi blogerii independenţi din România? Am văzut prea mulţi care înjură aiurea fără date concrete. Dacă înjuri aiurea, nici nu te bagă în seamă sau îţi mulţumeşte fiindcă faci un serviciu (poate chiar gratuit LOL) tocmai celui pe care îl înjuri. Ia pune câteva date reale să vezi cum sare pe tine că vrei răul ţării.

Ce a vrut Traian Băsescu de fapt să spună în această intervenţie?

Dragnea și Referendumul

Nu știu exact când a început, probabil înainte de secolul trecut, ca România să fie dominată în secret de actori-politicieni maghiari. Probabil cândva în jur de 1850 fiindcă fenomenul îl cuprinde și pe Alecsandri, Eminescu, Creangă, Maiorescu, etc..

Însă nu s-a întâmplat numai la noi ci în toată Europa dar și în America.

Multe s-au petrecut, două războaie devastatoare, Revoluția Bolșevică, comunismul cu apoteoza, Ceaușescu.

Europa și România au slăbit din ce în ce mai mult până când Europa se apropie de o uniune dominată în secret tot de aceștia iar România, ce se vede.

Mai mult ca sigur în spatele acestor dominații stau niște arme strategice provenite din antichitate, ca de exemplu pentru declanșarea cutremurelor dar și altor urgii. Cutremurele, arma meteorologică, sunt foarte convenabile pentru că apar ca și fenomene naturale și deci imposibil de suspectat de către cei mulți și se folosesc mai mult pentru impactul psihologic. Puținii care înțeleg ce se întâmplă nu mai au nici o voce. Dar în spatele acestora stau altele, mult mai distrugătoare, deci decisive, ca de exemplu turnurile Tesla și altele, mai cunoscute.

Însă aceasta nu putea să dureze la infinit pentru că lumea (majoritatea) începe să înțeleagă ce se întâmplă. Deci trebuie să se grăbească să culeagă roadele acestui imens avantaj strategic pe cale să se erodeze.

În România se pregătesc să reconfigureze teritoriul, folosind rămășița a ceea ce cândva a fost parte din statul multinațional maghiar, secuii, care ei înșiși eu sincer cred că preferă să rămână în România decât să facă parte din babilonia însetaților de putere de peste graniță.


Marea majoritate a legilor din România sunt aiurea și orice jurist înțelege asta.

Un lucru în schimb este real și acela e Constituția. Chiar dacă majoritatea celor care au votat-o nu au înțeles-o, electoratul a crezut în ea și a mers și a votat, de două ori, în 1991 și 2003, cu vastă majoritate și aceasta nu poate fi contestat de nimeni.

Chiar dacă ei în acest moment domină pe ascuns tot spectrul politic din România, ei știu că nici o persoană, politician sau actor nu poate face această reconfigurare fiindcă ea nu ar dura. Ea trebuie făcută în numele Constituției, tot printr-un referendum.

Dar este imposibil ca românii la un referendum normal, așa cum îl știm noi să recunoască autonomia unei regiuni situate practic în mijlocul României.

Din cauza aceasta au pregătit, minuțios, timp de 20 și de ani niște legi (din alea aiurea normal) pentru a putea face un referendum special cu o minoritate din populație. Începând cu neobservata lege 3/2000, inițiată de Năstase, care definește mai multe tipuri de referendum, printre care cel local, abuzând de o prevedere a Constituției care permite existența unei sau unor legi de organizare a referendumului, ca și cele pentru organizarea alegerilor.

Trebuia deci și coborât pragul normal de referendum mult sub 50% (pe baza argumentului că și alte țări au, au, dar separat, pentru probleme minore). Și fiindcă era foarte greu de realizat au regizat două referendumuri false pentru așa zisa demitere a lui Băsescu, cel care a frustrat, psihologic vorbind, pe români atât de mult încât au mers de două ori la referendum pentru demiterea lui.

Este clar pentru oricine că dacă s-ar fi numărat voturile corect sau dacă CCR ar fi fost de-a noastră, Băsescu zbura la amândouă din acestea. (Ioan Rus a fost ministru de interne vreo 3 luni chiar în acea perioadă în jurul ultimului referendum și și-a dat demisia imediat după, deci știe).

Însă numerele au fost manipulate astfel încât Băsescu să nu fie demis, la limită, iar cauza să apară tocmai pragul referendumului, acela de 50%.

Frustrarea psihologică împotriva lui Băsescu s-a transformat în frustrare împotriva pragului referendumului și aici au venit ei cu o inovația juridică.

Ca să ne dăm seama de dimensiunea acestei frustrări trebuie să ne gândim și la faptul că România în toată istoria ei a avut parte de 6 referendumuri + un plebiscit, din care 2 au fost pentru aprobarea Constituției, în 91 și 2003, din care cel de-al doilea a fost inutil, probabil doar pentru obișnuirea românilor cu ideea de modificare succesivă a Constituției (cele două constituții post decembriste sunt de fapt foarte asemănătoare) iar două au fost pentru demiterea lui Băsescu!

http://constitutiipostdecembrie.blogspot.com/2014/01/blog-post.html

Pe fondul acestei frustrări creată artificial, abuzând aceeași prevedere a Constituției, au venit cu altă lege, 341/2013 care modifică pragul pentru aprobarea unui referendum, național sau local, așa cum sunt abuziv redefinite de legea 3/2000, la 30% prezență, 25% validare și 12,5% aprobare! (Constituția vorbește despre un singur referendum, pentru o singură Românie).

În mod paradoxal, această lege care a fost creată din frustrarea populației în urma rateurilor celor două referendumuri de demitere a lui Băsescu, semnată chiar de el, după ce o trimite odată înapoi în Parlament și odată la CCR, pe niște motive aiurea. (Și un grup de parlamentari au cerut examinarea legii de către CCR înainte de adoptare, dar nu a primit nici un răspuns. De asemenea legea a fost votată ca una ordinară deși trebuia să fie organică, lucru ce a fost modificat ulterior în baza de date cdep.ro). Data și ora semnăturii este aleasă simbolic, 15 decembrie 2013, 12:59, cu intrare în vigoare prevăzută în legea însăși exact peste un an, adică la terminarea mandatului lui Băsescu, deși legea 3/2000 separă de la început referendumul de demitere a unui președinte, singurul pe care îl poate iniția Parlamentul, (în afară de modificarea Constituției), de celelalte, iar astfel legea 341/2013, cea cu modificarea pragului nu se aplică pentru demiterea Președintelui, care trebuie demis tot cu un prag de 50%!

Însă dacă ar veni Președintele acum (singurul care poate iniția un referendum în România, altul decât demisia sa și modificarea Constituției) cu o inițiativă de genul autonomie, normal ar merge lumea la el la Cotroceni să-l întrebe de sănătate mintală.

De aceea ei mai au nevoie de niște pași înaintea realizării unui astfel de referendum iar unul care este foarte aproape este organizarea unui alt referendum, pe altă temă, ca românii să învețe să accepte aceste legi aiurea care modifică neconstituțional pragul referendumului la niște valori prin care într-o zi să se poată face ceea ce vorbesc secuii acum despre, autonomia lor locală, dorită sau nu de ei înșiși.

Următorul și ultimul pas ar urma după preluarea președinției de către Dragnea care a demonstrat tendinţa lui secesionistă prin implicarea lui ca ministru la Ministerul Dezvoltării Regionale, un minister neconstituțional.

Pentru asta au pornit o campanie care practic durează de mai mult de zece ani, pentru a stârni iarăși frustrarea populației, de data asta împotriva gay-lor, existenți sau nu. Prin presa controlată de ei dar și alte mijloace sau prin orice mijloace, ei clădesc, zilnic, această nouă obsesie (Coman, Pomohaci, alții).

Mai sunt câteva zile până la sfârșitul lui octombrie, când Dragnea ne-a promis că ne anunță data acestui referendum. După ziua armatei urmează câteva aniversări cu puternic impact emoțional, ca 2 ani de la Colectiv, apoi vizita patriarhului rus în România. Probabil într-una din zilele acestea.

Dacă românii acceptă din nou să meargă din frustrare la un referendum neconstituțional, organizat pe aceste cifre 30/25/12,5 de prezență/validare/aprobare/, totul este pregătit pentru un viitor referendum de autonomie care să fie inițiat de Dragnea când va ajunge președinte.

Ca ultim argument juridic. Constituția României și în 91 și în 03 a fost aprobată cu o aprobare de peste 50%, ea nu poate fi modificată cu 12,5%.

De asemenea apar cel puțin ciudate niște coincidențe în legătură cu organizarea unor referendumuri ce par inutile fiindcă sunt în interiorul aceleași UE. De ce ar vrea o regiune din UE să fie independentă fața de țara respectivă?

În Catalonia, avem steagul care seamănă cu fostul steag al Stelei București, cu aceleași culori, roșu galben și albastru aranjate puțin altfel, mai avem Andorra, un stat minuscul la nord cu exact același steag ca al României. Se zvonește că soția primului ministru secesionist din Catalonia este româncă. Ar putea avea toate aceste coincidențe valori psihologice pentru pregătirea unui referendum următor în România.

Să nu uităm nici coincidențele ciudate între numele Xenu, inamicul din Scientologie și Zamolxes, Zânu, verbul a zice, de asemena ciudata coincidență a numelui Bucharest cu o sintagmă în engleză (book arrest), între numele România și verbul englez roam, numele Brancuși, care conține în el numele Bran, etc. precum și lista lungă de cuvinte românești care sună cel puțin ciudat în engleză.

https://www.google.com/search?q=secuii+pe+cale+constitutionala

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2014/01/romania-stat-de-drept-sau-asediat.html

https://docs.google.com/spreadsheets/d/1G0uc3ogv0U5zDhb9GIBDZCCXVTGwDLKM0dNKQTyJ3qI/pubhtml

Despre inutilitatea juridică a acestui referendum ne vorbește și judecătorul Cristi Danileț

https://www.facebook.com/george.ion.7505/posts/796910053845179

http://georgesblogforfriends.blogspot.com/2017/10/andorra.html

Constituţionalitea Preşedintelui

[Reeditat, original scris la 15 decembrie 2013 09:38:00 PM]
[Completat la 20 decembrie 2013 cu acest link http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=13300 la legea pentru modificarea referendumului promultată pe 14 decembrie 2013 care este tema principală al acestei postări şi a acestui link care arată cum a fost publicată în Monitorul Oficial conform acestui site http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-341%20-2013-%28153615%29.html, luni, 16 decembrie 2013. Ultima parte a ultimului paragraf se referă la aspecte procedurale din Constiuţie, nu la problema de fond a legii, descrisă mai jos.]


(Am mai scris despre constituționalitatea existenţei unui Ministerul al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Nu poate exista un minister care să dezvolte ceva ce nu există, conform Constituției României. Existenţa acestui minister probează şi nesesizarea neconstituționalității lui de către o multitudine de factori şi entităţi politice din România atestă complicitatea tuturor. Constituţia României precizează clar formele administrativ teritoriale ale statului român în articolul 3 alineatul (3).
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0a3

ARTICOLUL 3
(1) Teritoriul României este inalienabil.

(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.

(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine)

Dar acum mă voi strădui să scriu despre constituționalitatea exercitării funcţiilor Președintelui în exerciţiu al României.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16209134-traian-basescu-promulgat-legea-privind-organizarea-referendumului.htm

Deci încă o dată...

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s3a77

ARTICOLUL 77
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a100

ARTICOLUL 100
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.
(2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

Ok. Deci în Art.77 alineatul (1) se spune că "Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire" (de la parlament). Nu scrie "se poate face" cum ar fi trebuit, fiindcă preşedintele are două posibiltăţi după cum scrie în alineatul (2). Poate să o promulge, poate să o trimită în parlament spre examinare, o singură dată sau poate să sesizeze Curtea Constituțională de neconstituționalitatea ei (nu se precizează de câte ori pentru că e vorba de o sesizare la o instanţă judecătorească, care conform unui principiu de drept, nu se poate face decât odată). Aici apare un alt loophole în Constituţie pentru că nu se precizează ce se face în cazul în care părerea Președintelui, care conform articolului 80 alineatul (2) "veghează la respectarea Constituției" intră în contradicţie cu cea a Curţii Constituționale şi a Parlamentului.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a80

Dar ştim, conform art. 147 alineatul (4) că De la data publicării, "deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor". Deci şi Preşedintele trebuie să se supună hotărârii Curţii Constituţionale, indiferent care ar fi aceasta.

În Art.77 alineatul (3) scrie "promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii" (de la CCR). Această ambiguitate (folosirea expresiei "se face") se poate rezolva prin referinţă la alineatul  (1) pentru a respecta principiul general al consecvenţei unui text. Nu poţi folosi o expresie într-un alineat (1) ("se face" cu sensul de "se poate face") şi aceeaşi expresie în alt alineat (3) din acelaşi articol  ("se face" în sensul de "trebuie făcută") cu sens opus. Deci interpretând alineatul (3) ca şi pe alineatul (1), ca o precizare a termenului în care se poate face această promulgare, nu şi ca o obligativitate, nu rezultă obligativitatea promulgării vreunei legi de către preşedinte.

Datorită ambiguităţii cu care a fost scris acest Articol din Constituția României, se poate interpreta că Preşedintele României poate să nu promulge deloc o lege.

(Ceea ce în practica legislaţiei americane se numește "loophole". Iar acest articol are două sau mai multe. Desigur, a folosi un loophole într-o lege (în acest caz chiar Constituția României, aprobată prin referendum)  presupune un anumit tip de moralitate, des întâlnită pe la avocaţi, dar dacă e să o faci pentru
binele ţării?)

În toată Constituția nu există precizări la posibilitatea altcuiva de a promulga o lege atâta timp cât preşedintele este în funcţiune. În schimb există precizări referitoare la "vacanţa" preşedintelui.

ARTICOLUL 97
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a97

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ARTICOLUL 98
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a98

(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

Mai mult decât atât, în Articolul 100 se prevede şi sancţiunea în cazul în care o decizie nu este publicată în Monitorul Oficial, deci nepromulgată

ARTICOLUL 100
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a100

Activitatea unui preşedinte în funcţiune, sau a oricărui alt şef al unei organizaţii oficiale a unei ţări în funcţiune (miniştri, şefi de corp legislativ, etc.) nu poate fi dublată de altcineva. Asta ar echivala cu existenţa a două entităţi cu aceeaşi funcţie în stat.

Mai mult. În Art.77 (2) se precizează că o lege poate fi trimisă spre reexaminare Parlamentului o singură dată. Nu scrie însă de câte ori poate fi trimisă Curţii Constituționale spre verificarea constituționalității. Şi aici pot să precizez că o lege poate fi neconstituțională după mai multe criterii, deci se poate ca să fie trimisă înapoi Curţii Constituționale de mai mult decât o singură dată, dacă Preşedintele între timp descoperă alt tip de neconstituționalitate sau pur şi simplu dacă este convins de neconstituționalitatea ei.

Curtea Constituțională este un tip de instanţă special, care poate fi sesizată numai de anumite instituții ale ţării şi nu are nici un mecanism de apel. Deci nu ar fi fost absurdă retrimiterea legii înapoi la Curtea Constituțională atâta timp cât Preşedintele este convins de neconstituționalitate ei.

Dar el când a apărut în public, a spus că a vrut, prin sesizarea sa, doar să întârzie promulgarea legii pentru a nu se suprapune cu alegerile prezidenţiale de la anul.

Deşi la data când a trimis legea la Curtea Constituțională, Preşedintele a scris în sesizare În lipsa unei participări de cel puţin jumătate plus unul din corpul electoral, apreciem că noua variantă de reglementare a cvorumului de participare, aleasă de legiuitor, nu asigură o reprezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care să reflecte voinţa şi suveranitatea poporului" http://www.evz.ro/detalii/stiri/traian-basescu-a-trimis-parlamentului-spre-reexaminare-legea-referendumului-presedintele-1047170.html

O mare ciudăţenie a acestui caz constituie tocmai faptul că cel care sesizează instanţa, în cazul nostru Preşedintele, este cel care, dacă această lege ar fi fost in vigoare la data ultimului referendum, ar fi fost demis! Deci Preşedintele dacă ar bloca această lege ar apar în ochii publicului ca şi cum ar încerca să blocheze o lege care i-ar fi înlesnit demiterea! (bine, legea este întârziată, va intra în vigoare doar la un an de la publicarea în Monitorul Oficial şi nu-l mai poate afecta).

Dar iată aici întreg textul al deciziei CCR, care cuprinde şi sesizarea

http://lege5.ro/Gratuit/gm4dmmjzgu/decizia-nr-471-2013-cu-privire-la-respingerea-obiectiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-3-2000-privind-organizarea-si-desfasurarea-referendumu

Orice instanţă, inclusiv Curtea Constituțională, poate să judece un caz numai o dată şi numai în limitele sesizării. Dacă sesizarea nu a fost bine făcută, ea nu poate să dea o decizie mai bună decât satisfacerea sesizării "deoarece contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate", precum şi prevederilor art. 2 alin. (1) şi (2) din aceasta".

Această lege, prin micșorarea prezenţei la 30% încalcă principiul de drept al majorităţii prin care un corp legislativ poate să-şi exercite prerogativele. În cazul referendumului, întreg poporul (cei cu drept de vot) devine corp legislativ, prin sistemul democraţiei directe. Dar pentru ca un corp legislativ să-şi exprime voinţa, este necesar votul (prezenţa) a cel puţin jumătate din membri. Dacă nu sunt prezenţi jumătate + 1 din membri, nu mai este corp legislativ unic pentru că cealaltă jumătate absentă, în teorie poate să voteze altfel, la fel de legitimat ca prima jumătate şi astfel. în mod perfect legal, se divizează părerile poporului român încălcându-se principiul indivizibilităţii. (În cazul nostru poporul român este divizat chiar în 3 şi ceva, fiindcă prezenţa necesară este de doar 30%!) Aceasta a fost scris în Constituție în Art.1 alineatul (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. şi (3) "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate." Ori prin admiterea de referendumuri la care nu se prezintă măcar jumătate din cei cu drept de vot, se încalcă Articolul 1 alineatul (1) şi (3) din Constituția României. Astfel ar fi trebuit să fie făcută sesizarea la Curtea Constituţională şi sunt curios cum ar fi negat ei aceasta.

Acestea sunt încălcări profunde de atribuţii constituţionale ale Preşedintelui, care nu a făcut cum trebuia sesizarea încălcând Articolul 80 din Constituție "(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate".

http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2s0a80