December 30

12:59/10:59 Ieri am lucrat pe la mașină, am intrat de mai multe ori după scule, nu am avut grijă și am adus pe picioare praf din acela iritant de lemn roșu (sequoia) pus în jurul clădirii. M-am prins când am văzut că am dureri peste tot, care uneori îmi provoacă crampe la picioare și mâini (cârcei). Am fost și am șters praful din fața ușii, am pus alt prosop spălat și ud deasupra filtrului, am văzut că era fum afară. Am astupat niște găuri de cârtiță, fumul s-a mai liniștit, dar mi-a dispărut durerea pe care o am de o lună la genunchiul drept, de la fum. Știu ce înseamnă asta, mâine abia voi putea merge. Din cauza durerii am băut și mâncat în neștire "scovergi", Munchies, nișe aperitive uscate, numai hidrați de carbon. În sfârșit m-am oprit și mi-am luat glicemia. 340. M-am dus la o plimbare până la drum să-mi mai scadă. Fulguia. Aleea este foarte înclinată, mă temeam să nu cad pe puful de zăpadă căzut pe asfalt. Când m-am întors, am văzut că fum este doar în jurul clădirii noastre. Am călcat pe un fir de apă înghețat de la un burlan deconectat acoperit de un puf de zăpadă și era să fac o cădere acrobatică, dar m-am redresat. Glicemia mi-a scăzut la 314. Am citit minciunile pe care mulți le numesc știri. Oh boy.

7:33 Plugușorul lui Arafat: Gata pauza.

8:22 You will always be my friend...

12:20 Tema pentru acasă. Unii din ei, care știu, mai mult decât alții, să scrie în limba română se încumetă, vorba poetului, să ne "vorbească filosofie", în afară de a ne pune legi și biruri. Cândva mi se părea așa o infinitate să citesc frazele lor ce păreau pline de super conținut, dar acum îmi dau seama că e vorba doar de o greutate stilistică ce atinge mereu lipsa de logică și câteodată chiar îmi pare o colecție de strâmbe. Cât de dăunător poate fi acest exercițiu minții celor care se aventurează, dacă nu prin conținut, doar prin metodă și stil? De câte ori m-am poticnit în această scriere și nu am mai putu să continui, citind doar pe sărite și căutând cuvinte cheie pe temele cunoscute?

Poți face, dacă vrei sau nu te pricepi, sau din rea intenție, din orice problemă o problemă grea și din orice problemă grea una imposibilă, eșuând în într-o mlaștină de abstractism și generalități încuietoare și poți, plasând în locuri bine potrivite, în mijlocul unei teme zise filosofice, când mintea cititorului e puțin obosită și amețită, chiar niște subliminale sexuale.

 "Trebuie să studiem mai întâi totul, pentru a înțelege orice lucru, cât de mic" va fi întotdeauna, chiar și peste 1000 de ani, o misiune imposibilă. Așa că domnii mei, hai să o scurtăm puțin.

Nu vreau să caut acum să văd cine a mai spus și asta, că Dumnezeu s-a născut român, deși este parțial probabil. Numele Dumnezeu în limba română s-ar putea să vină de la Dumuzid, zeul păstor al babilonienilor, cei care au clădit mai târziu orașele din gunoi, întorcându-și fața spre Ishtar, zeița sexului și a războiului care s-a căsătorit cu Dumuzid și mai târziu l-a torturat, în lumea subterană (ușor de ghicit care), împrumutat nouă prin Roxolani, cei care purtau zale pe columnă și nu erau daci deși au luptat de partea dacilor, în timp ce Ishtar a devenit Isten în Ungaria.

Dihotomia știință-religie. Poate, cândva, de mult, pe vremea când științele erau primitive și religiile dogmatice și ambele nedemocratice, prin accesul greoi și costisitor la educație și informație. Un discurs prelungit nepermis de mult 22 de ani în mileniul al treilea, 30 de ani după apariția internetului.

Cât despre prima idee nefericită din acest articol, aceea cu frica de moarte. Nu ne vindecăm frica de moarte prin religie, nici vorbă. Frica de moarte ca sentiment nu se vindecă fiindcă ține de instinctul de conservare a părții noastre de animal.

Funcționează cred, fiindcă în multe situații ne salvează, învățându-ne să ocolim situațiile periculoase (când traversăm strada ne uităm mai întâi în stânga și-n dreapta). E totuși un mod nefericit de a ne păstra în viață. Fiindcă dincolo de acest moment teribil, unic, în viața unui om, nu există nimic de care să ne fie frică. Nu există nici un fenomen fizic în absența unui observator. Nici un infern al lui Dante sau un Naraka sau un Svarga Loka ce au fost inspirate de unele locuri de aici, de pe pământ. Idea de iad sau rai se suprapune peste această frică instinctivă pentru a ne învață niște legi sociale. 

Nu pe Dumnezeu eram eu supărat ieri când am pus acel link la o pagină de "doxologie ortodoxă", ci pe ritualuri eretice, neînțelese, de neînțeles, promovată de o clasă religioasă infiltrată la vârf de către impostorii lor și care sub camuflajul unei proaste traduceri (în acest caz, probabil din slavonă, adică proto-rusă) pot duce în continuare, pornind de la subconștient, către rătăcire sau chiar la comportament antisocial, atât de acceptat și generalizat azi în România.

În Budism și Hinduism cel mai nașpa e să te naști din nou. Posibil ca furnică, dacă ai multe păcate. Deci nu strică să le studiezi, ca să știi ce te mai poate aștepta.

Cea mai mare vină a istoricilor vestici este studierea istoriei centrată pe regiunile planetare ignorând legăturile dintre ele. Eurocentrismul. Au existat dintotdeauna, schimburi culturale și comerciale între marile regiuni ale planetei, mai ales între Europa, Asia și Africa, cu centrul în Orientul Mijlociu.

Australia a fost într-adevăr izolată, și a dat naștere unei culturi, cu un vârf undeva poate chiar la 4000 BC, un salt, probabil printr-o mutație genetică sau de ce nu, intervenție din afară, unui grup și limbi care a cuprins rapid toată Australia, le-a eradicat pe celelalte și probabil s-a revărsat în restul lumii, creând tocmai acel început al istoriei cunoscute, acum 6000 de ani, Babilon sau dacă vreți Mesopotamia.

Ceva ce pare ușor de înțeles. Istoria este întotdeauna scrisă de învingători vremelnici, pe care lumea nu putea să-i mai încapă. Învingătorilor, fiind puțin, ceva de ordinul 144,000 la o lume de 7 miliarde și având ca singur instrument globalismul, normal, nu le convine orice rezistență locală, firească, pe care o caracterizează ca și tribalism și o acuză de toate păcatele lor.

Cât despre conflictele, războaiele generate "la marginea marilor religii", adică marile catastrofe sociale ale secolului trecut, ele au fost posibile numai după re-instalarea pe pământ a mass mediei cu mijloace tehnologice, care au fost folosite de ei pentru a înnebuni lumea, a-i împinge în războaie fratricide pentru a elimina tot ce a fost ierarhie, elite și în general ordine mondială până atunci.

Însă, ca în toată istoria, una este să cucerești un teritoriu foarte larg, ca de exemplu în acest caz întreaga planetă, și alta este să-l menții, amețind lumea, și pe această direcție se înscriu și eforturile indelebilului Gyula aici.