Această postare aduce aceleași informații ca și precedenta (link în dreapta mai jos) însă în altă formă. Am început aici cu 4 articole din Constituție pentru că ele conțin baza juridică a celor mai mari abuzuri legislative comise de însăși instituțiile statului. Dacă nu aveți timp să le citiți, puteți citi doar părțile subliniate care sunt suficiente pentru a înțelege descrierile practicilor și exemplele care urmează mai jos. Toate actele legislative aflate în baza de date a Camerei Deputaților, inclusiv Constituția, legile și ordonanțele, altele, pe ani, (Repertoriul Legislativ) se află în stânga jos al site-ului
cdep.ro la rubrica Legislație. Dacă accesați link-ul
Repertoriul Legislativ trebuie de asemenea să defilați pagina în jos pentru a găsi actele începând cu anul. În dreapta, la rubrica Activitatea Parlamentară puteți găsi și link-ul
Iniţiative legislative aflate în consultare publică.
ARTICOLUL 77
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face
în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face
în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
ARTICOLUL 115
(1)
Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [
Ordonanțele simple].
(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4)
Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5)
Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale,
nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3) .
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
...
ARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor,
înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) [
după promulgare] hotărăşte asupra
excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [
după promulgare]sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
...
ARTICOLUL 147
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.
Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
...
Voi încerca pe baza acestor articole din Constituție să definesc abuzurile legislative posibile să fie comise de instituțiile cu atribuții în domeniul legislativ, ca de exemplu Președintele, Guvernul, Avocatul Poporului, Parlamentul.
"
excepțiile de neconstituționalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti"
Există un site de avocatură care explică exact ce înseamnă asta. E stabilit din practica judiciară și nu este explicat în Constituție.
https://blog.avocatoo.ro/exceptia-de-neconstitutionalitate/
În cele mai multe cazuri ele sunt ridicate de pârâți (prin avocații lor) în fața instanțelor. Ele se mai pot face și de către Avocatul Poporului, 146 d). Nici o altă instituție prevăzute la 146 a) nu mai poate face nimic pe o lege promulgată.
Există posibilitatea ca tot procesul descris de site-ul de mai sus să fie regizat. Adică cineva din politică face o plângere în fața unei instanțe pe o dispoziţie din legile şi ordonanţele în vigoare în așa fel încât obligă instanța să facă o cerere de excepție de neconstituționalitate la CCR. Dacă CCR nu este de acord, el își retrage plângerea și nimeni nu riscă nimic.
În 2009, conform statisticilor descărcate de pe site-ul CCR aceasta a soluționat
8823 astfel de cereri.
Conform site-ul Camerei Deputaților,
1708.
O cerere de excepție de neconstituționalitate pentru o lege în vigoare odată aprobată de CCR obligă Parlamentul să anuleze sau să modifice acea dispoziție din lege sau chiar toată legea, 147.
Ordonanțele simple sunt sau nu supuse procesului parlamentar și promulgării, depinzând de legea
de abilitare. Anul acesta legea a prevăzut ca ele (ordonanțele simple) să fie supuse procesului parlamentar, adică dezbatere și promulgare la fel ca orice lege. Cu toate acestea,
legea este dată în termeni foarte vagi.
I. FINANŢE PUBLICE ŞI ECONOMIE:
1. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;
unor aici poate să însemne orice.
Ordonanțele de urgență sunt mai speciale. "
Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României".
Asta înseamnă imediat după depunere și publicare. Cu toate acestea ordonanțele de urgență supuse în continuare unui proces parlamentar care poate dura până la 80 de zile sau chiar mai mult în cazul unei sesizări de neconstituționalitate făcute de Președinte
după ce au stat în Parlament un maximum de 60 de zile.
Avem aici situația un act legislativ care este în vigoare deși nu este aprobat de Parlament.
"
(5) Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă."
Toate ordonanțele (simple și de urgență)
"(7)
Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)". Deci trebuie să ajungă și în fața Președintelui pentru promulgare la fel ca orice lege. Cu toate acestea ordonanțele de urgență sunt deja în vigoare imediat după depunerea în Parlament și publicarea în Monitorul Oficial.
Este deja o practică veche ca Președintele să sesizeze CCR pe o lege
doar când aceasta ajunge la promulgare. Dar în Constituție este scris "înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori".
Deci oricând după intrarea în vigoare și în procesul legislativ de maximum 60 de zile în Parlament.
Conform Constituției, 146 a), Președintele, un grup de 50 de deputați sau un partid din opoziție cum e PNL, etc., poate să sesizeze CCR de neconstitutionalitatea unei OUG înainte de votul în Parlament sau
imediat după depunere. Cel mai simplu motiv, lipsa urgenței, 115 c), pentru că majoritatea acestor OUG sunt discutate de ani de zile în media. Dar PNL
apelează în media la Avocatul Poporului care de obicei se face că plouă. În felul acesta își satisface electoratul care nu știa că ei o pot face direct (fiindcă, la fel ca mine, electoratul nu a citit
toată Constituția).
Iată
o decizie a CCR pe un OG simplu care PNL a crezut că este neconstituțional, sesizare făcută înainte de promulgarea legii de aprobare a OG. (Nu știu dacă OG a fost in vigoare fiindcă la OG spre deosebire de OUG este diferit, depinde de legea de abilitare. Unele intră în vigoare imediat unele doar la promulgare). Până la urmă CCR a respins sesizarea PNL iar legea a fost promulgată în ianuarie anul acesta sau la aproximativ un an după emiterea ei.
Aceasta este
lista cu toate modificările și implicațiile legii pentru care a fost dat acest OG și multe altele. Undeva în stânga veți găsi OG 4/2017.
Încercați și introduceți în acest formular la "părți" cuvântul "liberal" pentru a urmări toate sesizările PNL pe OUG-uri aflate în proces legislativ dar și în vigoare în același timp. După care apăsați butonul Căutare din stânga jos și defilați ecranul în sus pentru a vedea rezultatele. (Atenție, dacă doriți să descărcați o decizie prin apăsarea cuvântului Decizie, veți obține un fișier .docx care este în format Word și comprimat, deci trebuie să aveți softurile respective și să știți să le folosiți pentru a o vedea. De asemenea, puteți încerca și Adrian Coman. În acest caz veți găsi
o decizie (am încărcat-o pe contul meu gratuit de google drive) care modifică un articol din Codul Civil. Adrian Coman a putut face ce nu poate face Președintele României, alte instituții arătate la 146 a) adică
să inițieze modificarea unei legi promulgate.
De ce nu ar putea face asta oricine, adică să atace în instanță un OUG pe care el/ea o consideră neconstituțională?
