"că „nu pune niciun fel de condiţii şi nu discută cu nimic această cooperare militară într-un nou teritoriu”
"În contextul în care pătrunderea realizată de diviziile Armatei 4 era destul de redusă, din pricina puternicei rezistenţe opuse de sovietici"
"La 12 septembrie, trupele române, sprijinite de artileria germană, au reluat atacul, determinând retragerea forţelor inamice."
Mă uit la pozele cu Mareșalul, ce uniforme frumoase pe front, ca scoase din cutie. Înzestrarea armatei române pe atunci era însă zero.
Citeam ieri pe un site despre cele mai puternice arme folosite în al doilea război mondial. Nemții aveau o mitralieră MG42 care trăgea 20 de focuri pe secundă, numită de aliați fierăstrăul lui Hitler (pentru că sunetul era continuu, nu ca la o mitralieră de 10 focuri pe secundă unde totuși auzi pocnituri separate) și tunul de 88 mm, Acht-Acht, iar rușii aveau Katiusha, numită orga lui Stalin și tancul T34, toate arme redutabile. Românii aveau niște vechi tunuri franceze care aveau fiecare câte 6 încărcături.
De aceea la Odessa până nu au venit nemții cu artileria, românii nu au făcut mai nimic. La Odessa au murit în total 80.000 soldați români.
De ce nu a pus Antonescu și el niște condiții, ca de exemplu armament. Nemții au produs numai în timpul războiului 400.000 de mitraliere MG2 și 20.000 de tunuri Flak iar rușii 64.549 tancuri T34 și 10.000 de Katiușe.
No comments:
Post a Comment
Friendly comments welcome
Note: Only a member of this blog may post a comment.