Friday, April 5, 2019

Excepția de neconstituționalitate

ARTICOLUL 147
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

Legile și ordonanțele neconstituționale aflate în vigoare pot fi constatate neconstituționale de către CCR. Dar la sesizarea cui?

ARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele [promulgate], ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

Decizia de excepție de neconstituționalitate nu înseamnă încetarea efectului unei legi ci doar al unei dispoziții dintr-o lege. Ridicarea excepției de neconstituționalitate se face de către un pârât sau de către Avocatul Poporului, dar nimeni altcineva? Nici Președintele? Nici un grup de parlamentari?

https://blog.avocatoo.ro/exceptia-de-neconstitutionalitate/


e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

Deci eu, parlamentar, guvern, partid, cred că o anumită dispoziție dintr-o lege în vigoare este neconstituțională (ordonanțele devin legi prin aprobare de către Parlament). Nu am nici un mijloc să sesizez CCR asupra neconstituționalității?

O poate face numai Avocatul Poporului, care îl știm, este atoateveghetor dar și un pârât într-o instanță?

Atunci există un mijloc foarte la îndemâna oricui de a ridica o excepție de neconstituționalitate până la cer adică CCR. Eu partid, mă duc și mă plâng într-o instanță de cineva exact pe acea dispoziție. Pârâtul, un membru de partid ridică excepția care trebuie să ajungă la CCR. Dacă CCR menține dispoziția, îmi retrag plângerea iar pârâtul nu pățește oricum nimic.

Credeți că nu s-a întâmplat deja?

Conform site-ului CCR, în 2009 au fost ridicate peste 8000 de excepții de neconstituționalitate la cererea pârâților.

Pe site-ul camerei deputaților ar trebui să fie același număr dar din nou pe exemplul din 2009 numărul excepțiilor CCR este sub 2000. Sau poate acolo e vorba doar de deciziile aprobate, nu de toate cele ridicate.

Lista dispozițiilor modificate este foarte greu de obținut. Se poate face o căutare pe site-ul CCR, pe ani, pe cuvinte din legi, etc.. dar dacă încerci să descarci o decizie îți vine sub formă de .docx, un fișier word comprimat (că de, nu au bandwidth, o cheste a trecutului care ar trebui remediată).

Am luat de pe site-ul CCR acum câțiva ani propriile lor statistici care arată acest număr. Voi încerca în zilele următoare să scot lista acestor decizii cu fiecare dispoziție anulată.

Dar mi-a venit în mine o altă întrebare. Dacă un pârât o poate face în mod pasiv adică pentru a se apăra, pot să merg într-o instanță și să dau în judecată Guvernul pentru că a emis un OUG neconstituțional? (la care "instanța din oficiu invocă neconstituţionalitatea legii sau OG"). Pe un articol de Cod Penal, 367, grup infracțional organizat cu încălcarea legii! (Și Constituția e lege nu-i așa?)

Un OUG intră în vigoare în momentul când este publicat în Monitorul Oficial și depus în Parlament dar în același timp încă nu este lege până la promulgare ci doar proces legislativ și se poate face o sesizare de neconstituționalitate de către un grup de 50 de deputați, deci un partid ca PNL. Articolul 146 spune "inainte de promulgare". (Și totuși aceasta nu se poate face imediat ci cu o oarecare întârziere, timp în care OUG-ul are deja efecte juridice).

Deci am avut dreptate când am spus că e vorba de schizofrenie. Președintele, un grup de 50 de deputați sau un partid cum e PNL poate să sesizeze CCR de neconstitutionalitatea unei OUG înainte de votul în Parlament sau imediat după depunere. În Constituție nu se spune că Președintele o poate face doar când i se trimite legea la promulgare. Cel mai simplu motiv, lipsa urgenței pentru că majoritatea sunt discutate de ani de zile în media. Dar PNL apelează în media la Avocatul Poporului care de obicei se face că plouă. În felul acesta își satisface electoratul care nu știe că ei o pot face direct.

Există o discuție pe DW despre o prevedere din Constituția din 23 despre această posibilitate.

Nici Avocatul Poporului nu poate cere anularea pe motive de neconstituționalitate a unei legi promulgate, ci poate "ridica o excepție de neconstituționalitate", la fel ca și inculpații în procese, pe toată legea sau numai unele dispoziții care până la urmă juridic e același lucru dar socio-etic nu.

Încercați și introduceți în acest formular la "părți" cuvântul "liberal" pentru a urmări toate sesizările PNL pe OUG-uri aflate în proces legislativ dar și în vigoare în același timp.

Iată o decizie a CCR pe un OG simplu care PNL a crezut că este neconstituțional, sesizare făcută înainte de promulgarea legii de aprobare a OG. (Nu știu dacă OG a fost in vigoare fiindcă la OG spre deosebire de OUG este diferit, depinde de legea de abilitare. Unele intră în vigoare imediat unele doar la promulgare). Până la urmă CCR a respins sesizarea PNL iar legea a fost promulgată în ianuarie anul acesta.

Undeva în stânga veți găsi OG 4/2017. Aceasta este lista cu toate modificările și implicațiilor lor ale legii pentru care a fost dat acest OG și multe altele.

Thursday, April 4, 2019

Refuzul Președintelui

Președintele Iohannis nu-și îndeplinește atribuțiie constituționale și ne dă nouă teme pentru acasă. Prin această inițiativă Iohannis recunoaște lipsa de voință a lui, a CCR, de a stopa legile, ordonanțele neconstitutionale. Căci ambele tipuri de ordonanțe pe care el se gândește să le interzică prin referendum nu pot fi urgențe și ar putea fi sesizate de el și oprite de CCR pe acest motiv de neconstituționalitate. Indirect, Constituția îi dă lui Iohannis acest drept.

ARTICOLUL 77

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei...

Articolul 115

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Dar mai întâi. Să zicem că se face referendum și se interzic cele cerute de Iohannis. Cum se aplică? Apelând la rușinea guvernului de a nu mai emite asemenea ordonanțe?

Căci în lipsa înscrierii rezultatului referendumului în Constituție sau în vreo lege, nu creezi nici un instrument juridic de aplicare a lui. Dar chiar dacă Iohannis ar cere înscrierea în Constituție interzicerea celor două tipuri de ordonanțe. Va aplica CCR Constituția?

Apoi.

Articolul 115 alineatul 5 din Constituția României

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

Hai să stabilim firul procedurilor bazate pe acest articol. Deci guvernul emite ordonanța și o depune spre dezbatere în același timp cu publicarea în Monitorul Oficial.

Dacă cele două camere sunt în sesiune una din camere poate alege să nu se pronunțe timp de 30 zile iar apoi să o trimită la camera cealaltă, care nu se pronunță nici timp ea și ordonanța intră în vigoare pentru că Publicarea în Monitorul oficial are loc de obicei în doar câteva zile. Iohannis nu are nimic de semnat sau trimis la CCR. Dar poate sesiza CCR că guvernul tocmai a emis o ordonanță de urgență neconstituțională. Fiindcă tot în Constituție este scris că Președintele este garantul Constituției. Dacă CCR se grăbește, o poate bloca înainte de aplicare.

Dacă CCR ignoră neconstituționalitatea nu se poate face nimic. Chiar dacă s-ar vota prin referendum ca aceste două tipuri de ordonanțe să fie interzise și aceasta să fie înscris în Constituție.

Dacă cele două camere nu sunt în sesiune și se convoacă "doar pentru o ordonanță", ele teoretic pot sta în sesiune și discuta 30+30 de zile fără să se pronunțe? Ordonanța între timp apare în Monitorul Oficial și se aplică. Totuși Președintele, Avocatul Poporului și CCR o pot stopa.

Președintele nu-și îndeplinește atribuțiile constituționale și încă mai convoacă un referendum fără sens fiindcă nu întreabă dacă interzicerea celor două tipuri de ordonanțe să fie înscrisă în Constituție.

Iar în Constituție este deja scris că în cazul unui OUG trebuie să existe o urgență iar Președintele Iohannis ar putea să sesizeze CCR pe acest articol asupra orice OUG care nu este o urgență. Sunt zeci și sute de asemena ordonanțe în vigoare iar Președintele sau președinții nu au sesizat nici o ordonanță pe acest motiv.

De asemenea. Legea de abilitare pe 2018 include posibilitatea guvernului de a face rectificări bugetare prin ordonanță.

Rectificările bugetare sunt inutile. De obicei ministerele mari cu mult buget și impact asupra bugetului țării ca de exemplu Ministerul Transporturilor nici nu-și cheltuiesc banii. Motivele, sumele și locurile unde se operează rectificări sunt de obicei puerile și pur psihologice.

Am scris într-o postare acum două zile de ce este această lege anuală de abilitare este (a fost) neconstituțională prin includerea rectificărilor bugetare. Pentru că o ordonanță simplă nu se poate da pe un domeniu al legilor organice, și asta este scris în Constituție.

Bineînțeles că ar fi motiv de suspendare de către Parlament. Dacă nu ar fi vorba de ordonanțe emise de guvernul aceluiași Parlament. Avem aici cred un caz de încălcare și ne-aplicare circulară a Constituției cu complicitatea (blatul) Parlamentulului și a Președintelui. Cu premeditarea unei noi întârzieri prin acest referendum care abate atenția de la adevăratele probleme.

Dar și mai grav. Prin legea referendumului (au fost mai multe) 341/2013 s-a modificat prezența necesară la un referendum la 30% cu un număr de voturi valide de 25% din cei înscriși pe listele electorale. Asta înseamnă că un referendum, pe teme importante sau nu se poate aproba cu 12,5%.

Link-uri în legătură cu această postare:

Temele referendumului

Legea de abilitare 2018

Legea de abilitare 2019

"reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare" Asta poate fi cam orice nu?

Nerealizările din bugetul Ministerului Transporturilor se acumulează în credite de angajament.

Extras din Bugetul Ministerului Transporturilor

Legea 341/2013

Ordonanțele de urgență emise în 2018

1..99 | 100..114

Și legile emise de Parlament în aceeași perioadă. O OUG la 3 legi. Dar mai sunt și ordonanțele simple pentru care nu pot pune link aici. Cu alte cuvinte Guvernul României legiferează în loc să-și vadă de treabă ca de exemplu să execute bugetul Ministerului Transporturilor și să construiască autostrăzi, etc..

1..99
| 100..199 | 200..299 | 300..363

Deciziile CCR (De pe site-ul Camerei Deputaților)

Decizii emise de CCR în 2018

Decizii emise de CCR în 2019

Vi se par multe deciziile CCR?

Cu toate acestea numărul nu corespunde cu cele 8819 de cereri de excepții ridicate de instanțele judecătorești, (conform datelor de pe site-ul CCR) doar în 2009.

CCR este de departe instituția cea mai importantă din România. Un întreg Titlu V din Constituție îi este dedicat. Dacă nu puneam acest link nu aveam să știu niciodată că o sesizare se poate face și de un grup de deputați sau senatori sau chiar din oficiu. CCR deci poate modifica sau bloca orice lege, orice ordonanță chiar dacă nu o sesizează nimeni sau poate interveni la cererea judecătorilor în procese pe rol, dând așa numitele decizii de excepție de neconstituționalitate (au fost cu miile sau zecile de mii). Pentru cine vrea să afle mai mult despre deciziile CCR iată aici pagina lor de căutare. Se poate căuta de exemplu pe ani. 2009 a fost un an foarte interesant. Rezultatele sunt însă mai mult de 500.

Sau. Puneți în căsuța "părți" așa cum dă exemplu chiar pagina, Avocatul Poporului. (pentru a declanșa căutarea după introducerea a cel puțin un termen se apasă pe butonul de căutare). Sau doar cuvintele deputați sau oficiu. Adrian Coman. (Atenție, trebuie să defilați pagina căci rezultatele apar mai jos, sub formularul de căutare).

https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx

Iată link-uri la toate actele normative din baza de date a Camerei Deputaților. Se pot obține toate documentele din postare (în afară de cele de pe site-ul CCR) și multe altele pe toți anii.


1941 acte dinainte de 22 decembrie 1989
53 acte din perioada de 22-31 decembrie 1989
1424 acte din 1990
1121 acte din 1991
1506 acte din 1992
1490 acte din 1993
1896 acte din 1994
2146 acte din 1995
3012 acte din 1996
3165 acte din 1997
2659 acte din 1998
3112 acte din 1999
3803 acte din 2000
4871 acte din 2001
5360 acte din 2002
5589 acte din 2003
7344 acte din 2004
6794 acte din 2005
7492 acte din 2006
7142 acte din 2007
7787 acte din 2008
8786 acte din 2009
7212 acte din 2010
6734 acte din 2011
6465 acte din 2012
6304 acte din 2013
6099 acte din 2014
6489 acte din 2015
6821 acte din 2016
7075 acte din 2017
6676 acte din 2018
670 acte din 2019
(sursă: site-ul Camerei Deputaților, Repertoriul Legislativ)

Printre cele 1348 decrete semnate de Iohannis în 2018 sunt fără greș 116 pentru promulgarea ordonanțelor de urgență emise de guvern.

Wednesday, April 3, 2019

Pata (substantia nigra) pe Dragnea

Azi, ca tot omul (care nu poate avea un job) făceam curățenie, mâncare și spălam rufele (după ce am exersat o oră la chitară) și mă gândeam.

Cine e cel mai mare mutălău din România? Iohannis?

Nu cred. Iohannis a mai spus câte ceva din când în când. Chiar dacă aiureli. Ce spunea ultima dată. "Golăneala din PSD".

Dar Dragnea. Dragnea a știut întotdeauna să evite să spună ceva. Nici la nunta Olguței. Nici la nunta lui fi-su. Nici măcar când s-a pozat pe insula Belena cu știuca. Numai rânjește pe sub mustață dar nu spune nimic.

De aceea azi mi se puse gândul pe el. Oare ce vrea de fapt? Să facă autostrăzi? Nu cred. Să facă spitale? Nu a dat nici un semn. Să ne mențină în UE? Care e avantajul nostru? Să ne ducă în Siberia? Nici un avantaj, Putin e din același neam cu Gorbi adică Elvis. Să stăm liniștiți și să-l admirăm cum o strânge în brațe pe Irinuca?

Vrea Dragnea să ne facă pe toți extremă dreapta? Stânga?  Să ne împrumute mai mulți bani ca să ne dea salarii mărite?

Să spună dreq Dragnea ce vrea de la România și noi toți vom lua poziție de drepți și vor răspunde în cuor:

- Am înțeles Măria Ta!