December 22

12:10 Există în folclorul românesc o zicală. "Porcul se taie de Ignat", sau mai bine zis, "Nu se îngrașă porcul în ziua de Ignat" (ziua tăierii adică) și o dată fermă (20 decembrie) 

Tăierea și pârlirea poate cândva au fost o ardere de tot, poate a altui animal la romani și pare un sacrificiu făcut lui Sol Invictus (Soarele invincibil) care după 21 începe să urce iar pe boltă din punctul cel mai jos de la sud de unde este el acum la amiază. Etimologic vorbind, el pare legat de latinescul ignis, care înseamnă foc.

Însă românul, practic. În loc să-l ardă de tot pentru Sol Invictus, doar îl pârlește și îl consumă ;)

12:25 Dacă tot vorbim de zei și de sacrificii, mi-am adus aminte de o fază. Cândva am identificat (cred eu) pe Abraham cu Brahman, cu tot cu soția lui Sara al cărei nume pare a deriva din Saraswati.

Indienii (de religie Hindu) au și ei o treime. Brahman (creatorul), Vishnu (păstrătorul), Shiva (distrugătorul). De ce nu ar fi Satan al nostru derivat tot așa, din Shiva (nevastă Parvati)? Care avea pe cap o semilună care poate s-a transformat în coarnele necuratului? Poate cândva numele s-a pronunțat cu Shin care literă chiar seamănă cu un trident?

Coarnele mai pot veni de la taurul pe care îl călărește sau de la trident.

Apropo de chestii necurate, mult timp am crezut că rahații de câine și mai nou pisică de mi-i aduc vecinii în dar au o legătură cu Domini_canii, însă acum încep să  mă gândesc că pot face parte dintr-un ritual satanist (sau poate chiar o combinație).