Thursday, April 11, 2019

Despre ICCJ

Este o sarcină herculiană a încerca să înțelegi din Constituție cum funcționează Înalta Curte de Casație și Justiție.

Hai să aducem în față articolele din Constituție în care este pomenită.


ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.


ARTICOLUL 96

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.


ARTICOLUL 109

(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.


ARTICOLUL 126

(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.


ARTICOLUL 133

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;

c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a) .

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2) .


ARTICOLUL 134
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.

(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.


Până acum, Interesant de văzut


ARTICOLUL 126

(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

Unde este legea organică a ICCJ?

După cum spune și numele, este o curte de casație (ultima instanța de apel). De aceea nu ar trebui să judece cazuri în... primă instanță.

Această portiță însă a fost creată prin Constituție. Însă doar pentru judecarea parlamentarilor.


ARTICOLUL 72
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


DNA, o procuratură paralelă, a fost creată pe lângă ICCJ. Mai are și filiale în toată țara. Însă DNA a fost creată prin OUG. Constituția interzice emiterea de OUG-uri care afectează instituțiile fundamentale ale statului.

Însă nu găsesc legea organică a ICCJ așa cum a fost prevăzută în


ARTICOLUL 126


(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.


Există în site-ul Camerei Deputaților un regulament, care se spune este întocmit pe baza aceleiași legi 304/2004.

Însă acest regulament pare să intre în contradicție cu legea 304/2004.

În Regulament avem

"a1) aprobă compunerea completelor de 5 judecători şi a completelor din cadrul secţiilor;"

https://www.legalis.ro/2012/06/25/regulamentul-privind-organizarea-si-functionarea-iccj-modificari/

În legea 304/2004 avem

Art. 28. – (1) Completele de judecată se compun din 3
judecători ai aceleiaşi secţii.

Textul legii

http://www.cdep.ro/proiecte/2003/700/30/7/cd737_03.pdf

Nu este vorba de conflict constituțional între două instituții. E vorba de conflictul Parlamentului cu el însuși care nu a emis o lege organică de funcționare a ICCJ, conform Articolului 126.

În lipsa acestei legi ICCJ și-a tras singură regulament! Și nu a văzut nimeni până acum?

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=52167


Wednesday, April 10, 2019

2017 ORS 163.732 Stalking from sky

I came from O'Reilly's after i bought a part and popped the hood. Suddenly i hear a big noise and i pulled the camera and filmed a low flying jet. Then i regretted it cause i was working at something critical. Nothing for flight ID. 2700 -200 elevation ft but to me looked closer like maybe 1500 ft. FAA rule says 5000 ft above densely populated areas. FA-50 may be an allusion to 50 million light years to a black hole, 5000 trillion bytes of data to create a fake image of a black hole. But who it was and how are they allowed to stalk people from the sky. It has to be in complicity with the airport's tower. Lots of people are involved. Of course cause mayor of Portland is Jon Bon Jovi

UAO means Aurora which is a small airport 39 minutes from PDX on freeway.

和神道 - Wa Shinto

Japanese Shinto. This is the meaning of this title. As for the pronunciation, hit the speaker button on this Google Translate page (the Japanese side). (Japanese kanji often transliterate and pronounce differently).

Tuesday, April 9, 2019

2017 ORS 163.732 Stalking

Probably because of what i wrote about Sunday on 213 in Oregon City a State Police car pulling everybody to the right than possibly going to the shopping center near Molalla Ave (i also wrote it could had been an illusion, could had been another car). Also because what i wrote about the name Washington (和神道), architect Minoru etc. BTW, one more idea from seeing the ubiquitous NW on a sign on the road, Pacific NW could stand for Pacific NOW, another, Cobain for Kobe Japan, still thinking about Boeing which reminds me of the name of Chinese martial artist Bolo Yeung, who after he lost all the muscles now looks like the President of China. AM, for Amaterasu? (Main Japanese Shinto Goddess).
Japanese language or Google Translate in relationship with it are realy weird. When i typed the word bo with latin characters it came with a kanji for the word grave. But when i pasted that kanji it came with a transliteration like haka which again means grave (remembering Elvis singing in a karate inspired suit, "hunk a hunk a burning love", Both Elvis and his daughter Priscilla had black belts).

Before i learned more English i always thought he was singing haka haka. Now that i look at the video i see his face looking serious but his body language is almost obscene.


Syllables bo 薄 in Chinese means flimsy and yong 用 use, together meaning 薄用 surge. Nothing obvious further here (but i don't speak Chinese).

I'm going to change the order of what happened because i need to say something first (something that came to mind on trails when i'm finally alone and noise free). I knew a couple of engineers who worked at Boeing one through Mart family. Dragoș Mărgineanțu and his wife Daciana who now to me look like the Romanian blogger Simona Tache (i could be wrong though, i never met Simona Tache and even if i did last time i saw Daciana was i think Christmas 1999 when i also met (by chance, in the same Pacific resort next to Depoe Bay, with Mary, the wife or Ron Bogger, who looked like Priscilla ...Presley), and the other one is Cristi Aniței, who now to me look like Romanian actor Tudor Aaron Istodor, son of Maya Morgenstern, with his wife Cecilia who looked like Iulia... Vântur (she used to work for the City of Seattle), Vânt means wind in Romanian.

Last night around 10 i went to McDonalds after i ate and had a beer. On the upper alley (go there because of inclination that possibly pushes oil on the PCV at the Hiunday on the other alley) two Tualatin Police SUVs. A guy on a bicycle from from the same direction passing me on the right in the same time with last SUV passed me on left. That because i was going really really slow listening to the tick. The guy on the bicycle looked very intrigued at the officer in the last SUV. His face was showing like "now what"? Cop was blond, in his late thirties, blue eyes, looking mean. Bicycle guy in his twenties, brunete, thin.

Today i left for a walk. Just from the start here in the parking lot a Hyundai Elantra four door, about the same age as ours, possibly bigger engine, like 2 liter. Passed me and i could hear no tick.

An old man with a crooked stick like of the counter revolutionary miners in the last picture i posted last night was next to a car right behind my truck smoking acting like ignoring everything. I waited a while and he wouldn't move. He looked very frail so i chose not to tell him to move aside so i backed in the spot next to that car but then had to accelerate. My after market cat especially when cold doesn't work very well so they made their first point of the day on me.

Bad luck in the park. Was raining and got all wet so i went at Tryon through Lake Oswego. Right at the beginning in the parking lot maybe up to 10 small children, a girl dressed with a colored skirt reminding of gypsies, a woman looking like a gypsy, etc.. Did they restart the Waldorf kindergarten in the park again?

While driving there again the parade with weird LPT numbers. About 25% had 2 of the letters from KGB. (They gave us at Mountain Park DMV about one year ago a LPT with JKB which was next in the stack).
While walking at Tryon i was thinking all the time at Angela's surgery ten days from now (suture hernia repair with mesh). Can't get out of my mind how the guy (Physician Assistant Miller, second most common name in the US), who in the third day after open heart surgery came in her room and clipped the 4 temporary pacemaking wires connected to the heart during surgery instead of removing them). He came, he said he was present with the doctor in the operating room. Angela almost pulled those wire while on oxycodone thinking they were remaining suture wires.

And then something weird happened. On a boardwalk that used to be slippery they installed a chicken wire mesh sort of thing.
At Tryon i also met with a woman who looked like Hungarian actress Egri Marta.



... will continue...

Saturday, April 6, 2019

Posibile abuzuri pe baza excepției de neconstituționalite și ordonanțelor

Această postare aduce aceleași informații ca și precedenta (link în dreapta mai jos) însă în altă formă. Am început aici cu 4 articole din Constituție pentru că ele conțin baza juridică a celor mai mari abuzuri legislative comise de însăși instituțiile statului. Dacă nu aveți timp să le citiți, puteți citi doar părțile subliniate care sunt suficiente pentru a înțelege descrierile practicilor și exemplele care urmează mai jos. Toate actele legislative aflate în baza de date a Camerei Deputaților, inclusiv Constituția, legile și ordonanțele, altele, pe ani, (Repertoriul Legislativ) se află în stânga jos al site-ului cdep.ro la rubrica Legislație. Dacă accesați link-ul Repertoriul Legislativ trebuie de asemenea să defilați pagina în jos pentru a găsi actele începând cu anul. În dreapta, la rubrica Activitatea Parlamentară puteți găsi și link-ul Iniţiative legislative aflate în consultare publică.

ARTICOLUL 77

(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

ARTICOLUL 115

(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. [Ordonanțele simple].

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.

(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.

(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1) .

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3) .

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
...

ARTICOLUL 146

Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) [după promulgare] hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [după promulgare]sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
...

ARTICOLUL 147

(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
...



Voi încerca pe baza acestor articole din Constituție să definesc abuzurile legislative posibile să fie comise de instituțiile cu atribuții în domeniul legislativ, ca de exemplu Președintele, Guvernul, Avocatul Poporului, Parlamentul.

"excepțiile de neconstituționalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti"

Există un site de avocatură care explică exact ce înseamnă asta. E stabilit din practica judiciară și nu este explicat în Constituție. https://blog.avocatoo.ro/exceptia-de-neconstitutionalitate/

În cele mai multe cazuri ele sunt ridicate de pârâți (prin avocații lor) în fața instanțelor. Ele se mai pot face și de către Avocatul Poporului, 146 d). Nici o altă instituție prevăzute la 146 a) nu mai poate face nimic pe o lege promulgată.

Există posibilitatea ca tot procesul descris de site-ul de mai sus să fie regizat. Adică cineva din politică face o plângere în fața unei instanțe pe o dispoziţie din legile şi ordonanţele în vigoare în așa fel încât obligă instanța să facă o cerere de excepție de neconstituționalitate la CCR. Dacă CCR nu este de acord, el își retrage plângerea și nimeni nu riscă nimic.

În 2009, conform statisticilor descărcate de pe site-ul CCR aceasta a soluționat 8823 astfel de cereri.

Conform site-ul Camerei Deputaților, 1708.

O cerere de excepție de neconstituționalitate pentru o lege în vigoare odată aprobată de CCR obligă Parlamentul să anuleze sau să modifice acea dispoziție din lege sau chiar toată legea, 147.

Ordonanțele simple sunt sau nu supuse procesului parlamentar și promulgării, depinzând de legea de abilitare. Anul acesta legea a prevăzut ca ele (ordonanțele simple) să fie supuse procesului parlamentar, adică dezbatere și promulgare la fel ca orice lege. Cu toate acestea, legea este dată în termeni foarte vagi.

I. FINANŢE PUBLICE ŞI ECONOMIE:
1. reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

unor aici poate să însemne orice.

Ordonanțele de urgență sunt mai speciale. "Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României".

Asta înseamnă imediat după depunere și publicare. Cu toate acestea ordonanțele de urgență supuse în continuare unui proces parlamentar care poate dura până la 80 de zile sau chiar mai mult în cazul unei sesizări de neconstituționalitate făcute de Președinte după ce au stat în Parlament un maximum de 60 de zile.

Avem aici situația un act legislativ care este în vigoare deși nu este aprobat de Parlament.

"(5) Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă."

Toate ordonanțele (simple și de urgență)

"(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)". Deci trebuie să ajungă și în fața Președintelui pentru promulgare la fel ca orice lege. Cu toate acestea ordonanțele de urgență sunt deja în vigoare imediat după depunerea în Parlament și publicarea în Monitorul Oficial.

Este deja o practică veche ca Președintele să sesizeze CCR pe o lege doar când aceasta ajunge la promulgare. Dar în Constituție este scris "înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori". Deci oricând după intrarea în vigoare și în procesul legislativ de maximum 60 de zile în Parlament.

Conform Constituției, 146 a), Președintele, un grup de 50 de deputați sau un partid din opoziție cum e PNL, etc., poate să sesizeze CCR de neconstitutionalitatea unei OUG înainte de votul în Parlament sau imediat după depunere. Cel mai simplu motiv, lipsa urgenței, 115 c), pentru că majoritatea acestor OUG sunt discutate de ani de zile în media. Dar PNL apelează în media la Avocatul Poporului care de obicei se face că plouă. În felul acesta își satisface electoratul care nu știa că ei o pot face direct (fiindcă, la fel ca mine, electoratul nu a citit toată Constituția).

Iată o decizie a CCR pe un OG simplu care PNL a crezut că este neconstituțional, sesizare făcută înainte de promulgarea legii de aprobare a OG. (Nu știu dacă OG a fost in vigoare fiindcă la OG spre deosebire de OUG este diferit, depinde de legea de abilitare. Unele intră în vigoare imediat unele doar la promulgare). Până la urmă CCR a respins sesizarea PNL iar legea a fost promulgată în ianuarie anul acesta sau la aproximativ un an după emiterea ei.

Aceasta este lista cu toate modificările și implicațiile legii pentru care a fost dat acest OG și multe altele. Undeva în stânga veți găsi OG 4/2017.

Încercați și introduceți în acest formular la "părți" cuvântul "liberal" pentru a urmări toate sesizările PNL pe OUG-uri aflate în proces legislativ dar și în vigoare în același timp. După care apăsați butonul Căutare din stânga jos și defilați ecranul în sus pentru a vedea rezultatele. (Atenție, dacă doriți să descărcați o decizie prin apăsarea cuvântului Decizie, veți obține un fișier .docx care este în format Word și comprimat, deci trebuie să aveți softurile respective și să știți să le folosiți pentru a o vedea. De asemenea, puteți încerca și Adrian Coman. În acest caz veți găsi o decizie (am încărcat-o pe contul meu gratuit de google drive) care modifică un articol din Codul Civil. Adrian Coman a putut face ce nu poate face Președintele României, alte instituții arătate la 146 a) adică să inițieze modificarea unei legi promulgate.

De ce nu ar putea face asta oricine, adică să atace în instanță un OUG pe care el/ea o consideră neconstituțională?