Segment A3 - alternativa 2

(DIY - Today, Freeway design)

O zi. Atât mi-a luat să fac acest "design". Am făcut 8 versiuni până la aceasta, numai azi. Principala problemă e altitudinea, max 742 metri faţă de 582 m versiunea construită. 3-4 curbe mai adânci. Cea mai strânsă curbă are rază de 320 m şi e pe înălţimea maximă. Se putea face acolo în vârf lângă Casele Miceşti un tunel de 600 metri, şi se economisea vreo 40 metri în altitudine şi vreo 2 km în lugime şi elimina această curbă (adik s-ar fi putut dar nu se va face niciodată nu-i aşa pentru că Les Jeux Sont Fait, already, remember?).

Se putea face joncţiunea cu 1N şi unul, două exit-uri chiar în buricul Clujului. Era mult mai aproape de zona industrială din estul Clujului şi Apahida. Fiindcă se încadrează în standarde şi are practic aceeaşi lungime cu segmentul existent, nu ar fi fost o inconvenienţă majoră (160 metri mai sus) pentru cei ce tranzitează, destul de departe şi ascunsă în dealuri ca să nu deranjeze cu zgomotul pe clujeni. (Dar să nu uităm, unde este mai sus este şi mai jos, adică ce urcă şi coboară, combustibiul folosit la urcare se mai recuperează din el la coborâre).

Deşi sunt zone unde panta atinge >6% pe distanţe scurte, prin săpări şi nivelări acestea se pot aduce în standardul american de max 6% (nu ştiu cât e cel european). La fel şi curbele, acum arată mult mai rău pe teren neprelucrat. Costurile, mai ales alea variabile, bănuiesc că sunt mai mult în aceste lucrări de nivelare a terenului. Deci un proiect trebuie comparat cu altul după volumul de material mutat din deal în vale. LOL. Dar în acest caz, aceasta e singura versiune alternaivă posibilă în afară de cea existentă, care probabil la un moment dat au fost pe masa de lucru a cuiva. Probabil însă l-ar fi contat mai mult pe constructor, care în cazul celei existente nu a avut prea mult de săpat, practic el construind pe teren drept! (Ar fi trebuit să fie cea mai ieftină nu cea mai scumpă autostrada!).

Distanţa e 33.6 km. (Clic pe oricare din imagine pentru a mări.) Deşi acest proiect nu va fi executat niciodată, prin simplul motiv că este deja acolo altă versiune, LOL de aia l-am şi ales, pentru că nu vreau să intru în "competiţie" cu design-uri în lucru pe alte trasee, poate să demonstreze cât de simplu şi cât de ieftin este trasarea unei autostrăzi. Mai mult, cât de simplu ca un proiect să fie supus dezbaterii publice în era internetului.

Restul proiectului, care merge până la alegerea materialului şi studiul terenului, este altă treabă, dar sincer, eu nu am văzut până acum teren pe care să nu se poată construi o autostradă. Iar materialele sunt cam standardizate pe firmă şi cred că tot un soft le alege.

Cineva poate să facă o investiţie şi să dea să zicem câteva sute sau mii de euro să cumpere un soft profesionist şi să bage acolo numai nişte indicaţii şi să-i apară autostrada frumos după cerinţe. Am auzit însă că unii au luat milioane pe un simplu proiect din ăsta făcut pe calc în ore sau minute.

Îi invit pe toţi cei care au Google Earth şi au timp (în special tinerii) din România să încerce să redeseneze autostrăzile propuse, mai ales cele încă neîncepute! Alegerea traseului este crucială pentru cost, şi accesibilitate.

Deci. În Google Earth se alege din meniu opţiunea Tools/Ruler şi se alege tab-ul din dreapta, path. Se alege punctul de început şi sfârşit al segmentului (care pot fi mutate ulterior). (path în Google Earth nu este altceva decât o înşiruire de puncte prin coordonate). Se salvează cu un nume şi va apare în panoul din stânga la Places).

Se dă clic dreapta pe numele segmentului abia salvat în panoul din stânga şi se alege Show elevation profile. Va apărea ca în imaginea de mai sus. Se dă din nou click dreapta pe segment în panou şi se alege Properties după care cele două puncte pot fi mutate, adăugate mai multe puncte sau şterse. Pe elevation profile va apărea diferenţa de altitudine între puncte şi panta, în mod dinamic, când un punct este tras.

După ce se mută un punct sau se adaugă mai multe, se dă OK pe dialogul Properties după care toată imaginea se poate trage cu mouse-ul şi rearanja, rotiă în 3D, zoom-a, cu elevation profile încă acolo dedesubt. După care se dă din nou clic dreapta pe numele segmentului în panoul din stânga şi se alege iar Properties şi se pot rearanja punctele până la satisfacţie sau frustrare totală.

La sfârşit se dă din nou clic dreapta pe segment în panoul din dreapta şi se salvează cu alt nume într-un fişier undeva. Se poate crea în panoul din stânga al Google Earth un folder şi uni (trage acolo) mai multe segmente care se pot salva simultan. Dacă s-a salvat astfel, când se închide programul nu mai necesită salvare.

La Tools/Options este o opţiune Elevation Exageration. Eu cred că este mai uşor să lucrezi cu ea la maxim, 3 pentru că se vede într-adevăr, exagerat. Toate imaginile de mai sus sunt realizate astfel.

Ultimele două imagini reprezintă ultima versiune, din două segmente. 9,66 + 24 = 33.66 km. Tremurăturile reprezintă denivelările ce vor fi nivelate. Nu va arăta aşa în zig-zag la final! Dacă se face tunelul de 600 m şi se scurtcircuitează curba de lângă Feleacu (casele Miceşti) , se scurtează vreo 2 km şi se elimină această curbă, cea mai periculoasă, de 180 grade cu o rază de aprox. 320 m. Ultima versiune a fişierului, cu două segmente se află aici. După ce se deschide în Google drive se salvează cu File/Save undeva pe desktop şi dacă este instalat Google Earth se dă dublu clic pe el şi se poate vedea în 3D interactiv. (Mâine le voi uni într-un singur segment. Poate!).

Iată şi cum ar arăta fără exagerare de înălţime, adică în realitate.