Români, vi s-a pregătit ceva...

Picture this. Your relative is calling you on the phone from thousands of miles, several phone companies, thousands of fiber optics repeaters, one cell phone tower away. One hand on the TV remote and the other on the phone. Which do you press first? Would you give up a few minutes of hot debate on TV about the latest models' scandals, pseudo news or sugary soaps, or let your relative hear them in the background, after all it's them who are calling, bothering us with their home sickness and strange ideas about normality, make them feel closer to what's like to be home.

Imaginaţi-vă. O rudă vă sună la telefon de la o distanţă de mii de km, câteva firme telefonice, mii de repetitoare de fibră optică şi un turn de celulare. Cu o mână pe telefon şi una pe telecomandă. Pe care să alegi? Ai renunţa la câteva minute de dezbatere aprinsă la TV despre ultimele scandaluri ale vreunei modele, pseudo-ştiri sau telenovele siropoase sau îl laşi şi pe ruda ta să le asculte în background, doar ei sunt cei care sună, deranjându-ne cu dorul lor de casă şi idei ciudate despre normalitate, să-i facem astfel să se simtă mai aproape de cum e să fii acasă.

http://designinstruct.com/digital-art/photo-manipulation/how-to-create-a-dark-and-mysterious-tv-head-scene/

Damage Assessment

Cineva să mă trezească şi să-mi spună că am visat...

"   (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile si libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român si idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate." Consituţia României din 2003, art 1, par 3. http://www.constitutia.ro/const.htm

La 22 de ani de civilizaţie, eu zic că ar trebui să tragem o linie şi să ne numărăm, câţi în ţară, câţi afară, câţi revoluţionari, câţi kgb-işti, câţi primari, câţi mafioţi, câţi scriitori, câţi ţărani, cât pământ, какой стране.

Acu vreo 2 săptămâni am intrat să chat-uiesc cu o tipă din Italia pe care nu o cunoşteam. Avea în jur de 27 ani şi era şef la un restaurant. Am întrebat-o chiar aşa, câţi subşefi are, şi ea a zis că o mai ajută mama patronului, iar treaba ei era să facă mâncare la 60-70 persoane de 2 ori pe zi. Dar conversaţia nu a continuat mult fiindcă tipa nu prea era confortabilă cu română scrisă, confunda cunvintele cu cele din italiana. Am încercat italiana şi a întrerupt conversaţia. Caz fericit zic eu după ce am văzut prin presă de prostituţia exterioară.

Şi atunci mi-am amintit de celebra replică a primului monstru marin al ţării, imortalizată de memoria digitală colectivă. http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-romanii-cuceresc-italia-pe-vremea-lui-traian-378008. Apropo, inserez aici o imagine din vechile paginii aurii, care poate să ateste originea sănătoasă a tovarăşului.

Şi am început să mă întreb. Dacă s-ar putea face ceva pentru sufletele acelea rătăcite. Un blog colectiv, un site, un ceva. Poate chiar la ministerul de externe, gen cum s-a deschis unul acum la ministerul învăţământului, pe alt subiect de care media tace foarte mult. Să spună fiecare ce cunoaşte despre problema asta. Să o dezbatem public. Poate intră chiar ELE să comenteze. Nu putem încerca să rezolvăm nimic dacă nu ştim cifrele exacte.

Niko Niko Rice And Zoi Yogurt

Constituţia României din 2003, art.32

Cine a făcut constituţia asta?

"   (2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba româna. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională."

Constituţia României din 2003, art 32.

http://www.constitutia.ro/const.htm

Ce înseamnă expresia ”în condiţiile legii” într-o constituţie? Legea supremă, constituţia, sau o lege adoptată în parlament? Înţelegem faptul că o lege votată în parlament poate să modifice sau să completeze constituţia dacă aceasta prevede, dacă a lăsat loc la aşa ceva, dar o hotărâre de guvern poate?

Sau se sugerează expresia "în condiţii legale" ca să poată fi uşor confundată de străinii care s-ar uita aşa de curiozitate pe aici, motivând faptul că nu vorbesc perfect româneşte.

În absenţa unei definiţii în constituţie a expresiei "limbă de circulaţie internaţională" nu ne mai rămâne decât să mergem la Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, DEX.

"Limbă internațională = limbă națională cu largă circulație în afara granițelor unei națiuni și folosită în mod oficial, mai ales în relațiile diplomatice."

http://dexonline.ro/definitie/interna%C8%9Bional

http://en.wikipedia.org/wiki/International_auxiliary_language

Este de notorietate faptul că limbilie de circulaţie internaţionale sunt: arabă, engleză, franceză, mandarină, rusă şi spaniolă.

Conceptul a fost creat pentru relaţii diplomatice, atunci când două ţări nu au o limbă comună, pot să folosească una din limbile de circulaţie internaţională de mai sus. A fost un mare abuz introducerea acestei fraze în acest articol care desemnează limba de învăţământ. Sau limbile, dar fără a spune care!

O limbă poate fi oficială în cel puţin două cazuri, intern, când este limba oficială a unei ţări în orice situaţie şi în relaţii diplomatice. O limbă oficială poate fi folosită în învăţământ dar nu devine oficială dacă e folosită în învăţământ. Sau devine?

Practic această formulare, "în condiţiile legii" este prea vagă şi incorectă din punct de vedere logic sau gramatical, nu spune care lege. Trebuia formulat "în condiţii constituţionale" sau "în condiţii legale" dar şi aceasta ar fi fost redundant, fiind vorba aici de un articol de constituţie, nu era nevoie să se precizeze aceasta. Voi continua să analizez şi voi reveni cu precizări. A, am înţeles, s-a introdus expresia "limbă de circulaţie internaţională" care este cealaltă instanţă unde o limbă poate fi oficială, când este folosită ca o limbă diplomatică!

Putem vorbi şi de discriminare a majorităţii din moment ce românii ce nu vorbesc altă limbă nu ar avea acces la o şcoală sau o secţiune a unei şcoli în propria lor ţară.

Acest articol este moştenit din Constituţia din 1991, care la rândul ei l-a moştenit din articolul 24 din constituţia comunistă din 1948 dar nu apare în cea din 1923.

Constituţia României, cea din 1923, a fost votată de o adunare specială, numită constituantă. Constituţia din 2003 a fost aprobabată prin referendum. O adunare legislativă obişnuită nu poate să modifice constituţia sau să facă precizări. Cu atât mai puţin o hotărâre guvernamentală.

Oricum, nu se poate trece peste acest articol decât încălcându-l, făcând un nou abuz, el nefiind suficient de prost făcut.

Proiectul Hotărârii de Guvern pentru modificarea HG 966/2011 este, din punct de vedere tehnic, neconstituţional.

Referendumul din 2003 a avut mai multe scopuri iar unul din ele a fost imediat. Acum este o dezbatere publică pe site-ul Ministerului Învăţământului, dar atunci internetul nu era răspândit în România iar lumea a fost preocupată de celălalt aspect al referendumului şi nu a fost atentă la ce a votat mai ales că acel articol nu a fost modificat faţă de 1991 sau 1948. Câţi din România înţelegeau în 1991 acea formulare din art.32 când au votat acel referendum? Practic s-a consfinţit prin referendum şi în 2003 şi în 1991 acest articol creat în 1991 după modelul din 1948.

Dar în 2012 nici acea formulare vagă şi incorectă nu mai este suficientă pentru introducerea pe uşa din dos în România a unei noi limbi oficiale.

Iar o dezbatere pe un site nu poate să înlocuiască un referendum care să modifice constituţia. Poate doar să creeze o furtună de emoţii. Partea pozitivă e că avem toţi ceva de învăţat.

Eminescu

Mintea lui Eminescu era ca un diamant, fiecare poezie reprezenta o faţetă.

Aprox. 1975

Ruşine veşnică ucigaşilor lui.